vineri, 20 martie 2009

20 Martie - ziua internaţională pentru combaterea discriminării rasiale

Intr-un comunicat de presă comun al Agenţiei Drepturilor Fundamentale, ODHIR şi ECRI cu ocazia zilei de 20 martie, cele trei organizaţii îşi exprimă îngrijorarea în legătură cu creşterea numărului de atacuri violente care au ca victime azilanţi, migranţi sau romi ( Ziua internaţională pentru combaterea rasismului comemorează omorârea a 69 de persoane de către poliţia regimului de apartheid în 1960 precum şi ratificarea Convenţiei ONU pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială. Cum asistăm deja la evenimente deja previzibile în timp de criză şi anume transformarea minorităţilor în pretexte pentru linşajul mediatic promovat de politicienii populişti şi resuscitarea limbaului urii, este binevenit mesajul celor trei instituţii şi solicitarea lor adresată personalităţilor publice de a evita derapajele care pot determina tensiuni etnice, rasiale sau religioase.

Cele trei organizaţii fac câteva propuneri guvernelor europene dintre care unele sunt aplicabile şi în contextul românesc: asigurarea de cursuri de pregătire pentru poliţişti, jandarmi, procurori, judecători pentru a creşte gradul de eficienţă al acestora în soluţionarea cazurilor de infracţiuni ale urii, monitorizarea şi colectarea de date statistice în legătură cu crimele urii (rasiale, xenofobe sau anti-semite), independenţă şi resurse pentru ca instituţiile naţionale care au ca mandat protejarea drepturilor omului să funcţioneze în mod eficient.

vineri, 13 martie 2009

Muzeul taranului - SHUKAR – expozitie de fotografie cu si despre romi

Un anunţ preluat din DIVERS:

Muzeul Taranului Roman gazduieste in Sala Irina Nicolau o expozitie de
fotografii cu si despre viata rromilor din Ungaria, Slovenia, Romania,
Polonia, Ucraina, realizate de artista Marina Obradovic.
Expozitia se intituleaza SHUKAR, ceea ce inseamna frumos, bun, prilej
de bucurie.
Intotdeauna am fost fascinata de rromi, declara artista. In 2000, am
plecat din Paris impreuna cu fiul meu care avea 5 ani. Am cumparat si am
amenajat un camion si am calatorit un an prin Ungaria, Slovenia,
Romania, Polonia, Ucraina. Am intilnit multi oameni si am fost foarte
bine primiti in comunitatile de tigani”.
Spontani, directi, traind mai ales in prezent, nefiind preocupati de
ziua de miine, rromii s-au dovedit, in ciuda saraciei, a fi generosi si
ospitalieri cu cei doi calatori curiosi, mai spune ea. Tot ce poate
zgudui monotonia cotidianului ii stimuleaza, ii motiveaza si ii face
interesati. Sa nu te mire daca odata intrat in casa unuia, vei constata
ca incet, incet vin toate rudele sa te vada si sa te salute. Camera se
umple de copii neastimparati, de femei si de batrini asa incit la un
moment dat nu mai stii cine locuieste de fapt acolo si ai cui sint toti
acei copii.
Marina Obradovic a petrecut aproape un an de zile alaturi de ei, ceea
ce i-a dat posibilitatea nu numai sa-i fotografieze, dar sa-i si
cunoasca intr-atit incit sa construiasca din fragmente de obiecte si de
priviri, o complexa lume bidimensionala shukara.
Expozitia poate fi vizitata incepind din 13 martie si pina pe 3
aprilie, de marti pina duminica, intre 10:00 si 18:00. Intrarea este
libera.

miercuri, 11 martie 2009

Poziţie publică a unor personalităţi din lumea academică faţă de propunerea de iniţiativă legislativă referitoare la folosire a etnonimului ţigan

Iată textul unui document, semnat de persoane din mediu universitar, mobilizate într-un demers exemplar de Gelu Duminică de la Agenţia Împreună.

Având in vedere dezbaterea publică existentă în România în această perioada vizavi de necesitatea folosirii etnonimul „tigan" în locul celui de „rom", considerăm că este necesar să exprimam urmatoarea poziţie publică:

Nu există şi nu poate exista în România o lege care să stabilească denumirea unei etnii. Propunerea de identificare obligatorie a unei comunităţi printr-un cuvânt şi interzicerea unui etnonim ignoră principiile statului de drept în care drepturile şi libertăţile fundamentale sunt garantate constituţional pentru toţi cetăţenii, indiferent de apartenenţa lor etnică .

Atragem atentia asupra efectelor adverse pe care un astfel de demers îl poate genera. Istoria acestor meleaguri a facut din comunitatea romilor o minoritate extrem de vulnerabilă, victimă a legării de glie, a robiei si a Holocaustului. Recent, la începutul anilor 1990, comunitătile de romi au fost ţinta unor atacuri colective.

Instigarea la stigmatizare etnică, mai ales în contextul crizei economice prezente, este un act iresponsabil ce poate împinge şi România pe calea violenţelor interetnice.

Această stigmatizare a romilor din România este perfect simetrică stigmatizării românilor din Italia, prin generalizările părtinitoare pe care se bazează.


Semnatari:

1.Prof. univ. dr. Maria Voinea, prorector, Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala, Universitatea din Bucuresti
2.Prof. univ. dr. Marian Preda, decan Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala, Universitatea din Bucuresti
3.Prof. univ. dr. Cristian Preda, decan Facultatea de Stiinte Politice, Universitatea din Bucuresti
4.Prof. univ.dr. Nicu Gavriluta, decan Facultatea de Filosofie si Stiinte Social-Politice, Universitatea "A. I. Cuza" Iasi
5.Prof. univ.dr. Floare Chipea, decan Facultatea de Stiinte Socio-Umane, Universitatea din Oradea
6.Conf. univ. dr. Cristian Pirvulescu, decan Facultatea de Stiinte Politice, SNSPA, Bucuresti
7.Prof. univ. dr. Lazar Vlasceanu, sef de catedra, Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala, Universitatea din Bucuresti
8.Prof. univ. dr. Dumitru Sandu, Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala, Universitatea din Bucuresti
9.Prof. univ. dr. Mihaela Miroiu, Facultatea de Stiinte Politice, SNSPA, Bucuresti
10.Prof. univ.dr. Iulia Motoc, Facultatea de Stiinte Politice, Universitatea din Bucuresti
11.Prof. univ .dr. Alexandru Florian, Universitatea Crestina “Dimitrie Cantemir”, director executiv Institutul National pentru Studierea Holocaustului din Romania Elie Wiesel
12.Prof. univ. dr. Eniko Magyari-Vincze, Universitatea Babes-Bolyai
13.Prof. univ. dr. Maria Larionescu, Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala, Universitatea din Bucuresti
14.Prof.univ.dr. Liviu Rotman, Facultatea de Stiinte Politice SNSPA, Bucuresti
15.Prof. univ. dr. Maria Bucur, Facultatea de Istorie, Indiana University, Bloomington, USA
16.Profesor universitar asociat dr. Liliana Popescu Birlan, Facultatea de Stiinte Politice, SNSPA, Bucuresti
17.Conf. univ. dr. Adrian Hatos, prodecan Facultatea de Stiinte Socio-Umane, Universitatea din Oradea
18.Conf. univ. dr. Doru Buzducea, prodecan Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala, Universitatea din Bucuresti
19.Conf.univ. dr. Cosima Rughinis, Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala, Universitatea din Bucuresti
20.Conf. univ. dr. Florica Stefanescu, Facultatea de Stiinte Socio-Umane, Universitatea din Oradea
21.Conf. univ. dr. Serban Olah, Facultatea de Stiinte Socio-Umane, Universitatea din Oradea
22.Conf. univ. dr. Gabriel Andreescu, Facultatea de Stiinte Politice, SNSPA, Bucuresti
23.Conf. dr. univ. Alin Ciupala, Facultatea de Istorie, Universitatea din Bucuresti
24.Conf. univ. dr. Maria-Sabina Draga Alexandru, Facultatea de Limbi si Literaturi Straine, Univesitatea din Bucuresti
25.Conf. univ. dr. Vasile Burtea, Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala, Universitatea din Bucuresti
26.Conf. univ. dr. Ana Radulescu, Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala, Universitatea din Bucuresti
27.Conf. univ. dr. Botezatu Cezar, Universitatea Romano-Americana
28.Conf. univ. dr. Gheorghe Sarau, Universitatea Bucuresti, Facultatea de Limbi si Literaturi Straine
29.Lect. univ. dr. Delia Grigore, Universitatea Bucuresti, Facultatea de Limbi si Literaturi Straine
30.Lect. univ. dr. Valentina Rujoiu Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala, Universitatea din Bucuresti
31.Lect. univ. dr. Liviu Andreescu, Facultatea de Limbi Straine, Universitatea “Spiru Haret”
32.Lector. univ. dr. Valentina Rujoiu, Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala, Universitatea din Bucuresti
33.Lector. univ. dr. Adrian Dusa, Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala, Universitatea din Bucuresti
34.Lector univ. dr. Mihaela Lambru, Facultatea de Sociologie si Asistenta sociala, Universitatea din Bucuresti
35.Asist. univ. Marina Tataram, Facultatea de Stiinte Politice, Universitatea din Bucuresti
36.Asist. univ. dr. Monica Vasile, Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala, Universitatea din Bucuresti
37.Asist. univ. Botezatu Elena, Universitatea Romano-Americana

luni, 9 martie 2009

I am an European Roma Woman - o campanie care merita vazuta/auzita/inteleasa

Romedia Foundation, Amnesty International şi Duna TV au lansat ieri o campanie pe care am simţit nevoia să o împart şi cu alţii. Clipul este impecabil. Mesajul simplu, credibil, puternic.

vineri, 6 martie 2009

Avanpremieră la 8 Martie - Femeia în Europa în date statistice

Eurostat a publicat azi un studiu referitor la situaţia femeilor în Statele Membre.

Comunicatul de presă răspunde unor întrebări simple care, în o lume ideală nu ar trebui să ne preocupe:

Câte femei sunt în UE? Nu e relevant (254,502,000) dar e relevant că proporţia este de 104.8 femei la 100 de bărbaţi.

Care e diferenţa de salarizare (gender pay gap)între femei şi bărbaţi? răspuns- mare. In cazul României de 12,7% însă mai mică decât la nivel european unde femeile au câştigat în medie cu 17% mai puţin decât bărbaţii. (The Gender Pay Gap represents the difference between average gross hourly earnings of male paid employees and of female paid employees as a percentage of average gross hourly earnings of male paid employees.)

Care e proporţia de gen în cazul unor profesii-medici, profesori în ciclul de studii superioare, manageri? (aici răspunsul e relativ încurajator- 67,7% medici, 42,8% cadre universitare şi 28,7% manageri)

Care este procentul de studente la nivel universitar, în special în domeniile tehnic, afaceri, educaţie? - un încurajator 55,4% un pic peste media europeană de 55,3% cu 88% studente la facultăţi cu profil pedagogic. Intrebarea e: unde dispar absolventele?

Femeile folosesc internetul mai mult decât bărbaţii? - inedit România înregistrată cu un lowest de 31% faţă de o medie euroepană de 62%.

România minorităţilor?

România Liberă de astăzi publică un interesant articol despre cele 19 minorităţi naţionale recunoscute de statul român. Articolul este o tentativă lăudabilă de echilibrare a discursului mediatic generat de iniţiativa populistă dar neconstituţională a celor de la Jurnalul Naţional care cred că pot cosmetiza 'imaginea României în lume" prin încălcarea dreptului unei minorităţi la identitate etnică şi a libertăţii de exprimare.

CJCE- decizie referitoare la condiţiile de pensionare din motive de vârstă

Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene a decis ieri în cauza Age Concern England vs. /Secretary of State for Business, Enterprise and Regulatory Reform condiţiile in care Statele Membre pot autoriza concedierea lucrătorilor pe motive de pensionare în interpretarea Directivei 78 din 2000.

Comunicatul Curţii arată că O legislatie nationala poate prevedea, in mod general, ca acest tip de diferenta de tratament pe motive de varsta este justificata daca reprezinta un mijloc proportional de a atinge un obiectiv legitim de politica sociala in legatura cu politica ocuparii fortei de munca, a pietei muncii sau a formarii profesionale.

Directiva 2000/78 (Directiva 2000/78/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general in favoarea egalitatii de tratament in ceea ce priveste incadrarea in munca si ocuparea fortei de munca (JO L 303, p. 16, Editie speciala, 05/vol. 6, p. 7) interzice discriminarile pe motive de varsta in ceea ce priveste incadrarea in munca si ocuparea fortei de munca. Cu titlu de exceptie, aceasta directiva prevede ca anumite diferente de tratament pe motive de varsta nu constituie discriminare atunci cand sunt justificate in mod obiectiv si rezonabil de obiective legitime, precum cele in legatura cu politica ocuparii fortei de munca, a pietei muncii sau a formarii profesionale. In plus, mijloacele de realizare a acestui obiectiv trebuie sa fie corespunzatoare si necesare. Directiva enumera cateva diferente de tratament care pot fi justificate.

Legea britanica de transpunere a directivei prevede ca angajatii care au implinit varsta normala de pensionare aplicabila in intreprinderea unde lucreaza sau, daca nu exista o astfel de varsta speciala, varsta de 65 de ani pot fi concediati pe motive de pensionare, fara ca un asemenea tratament sa fie considerat discriminatoriu. Legea prevede anumite criterii destinate verificarii daca motivul concedierii este intr-adevar pensionarea si impune respectarea unei proceduri determinate. in privinta angajatilor care nu au implinit 65 de ani, legea nu contine dispozitii specifice si se limiteaza sa prevada principiul potrivit caruia orice discriminare pe motive de varsta este ilegala, cu exceptia cazului in care angajatorul poate demonstra ca este vorba despre „un mijloc proportional pentru a realiza un obiectiv legitim”.

The National Council on Ageing (Age Concern England), o asociatie caritativa care promoveaza bunastarea persoanelor in varsta, a contestat legalitatea acestei legislatii pentru motivul ca nu reprezinta o transpunere corecta a directivei. Aceasta asociatie sustine ca posibilitatea de concediere, pe motive de pensionare, a unui angajat in varsta de 65 de ani sau mai mult este contrara directivei.

High Court a solicitat Curtii de Justitie sa stabileasca daca directiva impune statelor membre sa defineasca sub forma unei liste diferitele tipuri de tratamente care pot fi justificate si daca aceasta directiva se opune unei legislatii care se limiteaza sa prevada, in mod general, ca o diferenta de tratament pe motive de varsta nu constituie o discriminare daca reprezinta un mijloc proportional pentru atingerea unui scop legitim.

Curtea aminteste ca transpunerea unei directive nu impune intotdeauna o reluare formala a dispozitiilor acesteia intr-o dispozitie legala expresa si specifica. In speta, directiva nu impune statelor membre sa stabileasca o lista specifica a diferentelor de tratament care pot fi justificate printr-un obiectiv legitim.

In lipsa unei astfel de precizii, este totusi important ca alte elemente, deduse din contextul general al masurii respective, sa permita identificarea obiectivului pe care se intemeiaza aceasta masura in scopul exercitarii unui control judiciar cu privire la legitimitatea sa, precum si cu privire la caracterul corespunzator si necesar al mijloacelor utilizate pentru realizarea acestui obiectiv. Curtea arata ca obiectivele care pot fi considerate „legitime” de catre directiva si, in consecinta, de natura sa justifice o derogare de la principiul interzicerii discriminarilor pe motive de varsta, sunt obiective de politica sociala, precum cele legate de politica ocuparii fortei de munca, a pietei muncii sau a formarii profesionale. Prin interesul general pe care il prezinta, aceste obiective legitime se disting de motivele pur individuale care sunt specifice situatiei angajatorului, precum reducerea costurilor sau imbunatatirea competitivitatii.

CJCE considera ca este de competenta instantei nationale sa verifice, pe de o parte, daca reglementarea britanica corespunde unui astfel de obiectiv legitim si, pe de alta parte, daca mijloacele alese erau corespunzatoare si necesare pentru realizarea acestui obiectiv si retrimite in acest fel speta instantelor britanice.

Dispozitivul Deciziei:
1) O reglementare națională precum cea prevăzută la articolul 3, la articolul 7 alineatele (4) și (5), precum și la articolul (30) din Regulamentul din 2006 privind egalitatea în materie de încadrare în muncă (vârstă) [Employment Equality (Age) Regulations 2006] intră în domeniul de aplicare al Directivei 2000/78/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă.
2)Articolul 6 alineatul (1) din Directiva 2000/78 trebuie interpretat în sensul că nu se opune unei măsuri naționale care, precum articolul 3 din regulamentul în cauză în acțiunea principală, nu conține o enumerare precisă a obiectivelor care justifică o derogare de la principiul interzicerii discriminărilor pe motive de vârstă. Totuși, articolul 6 alineatul (1) oferă posibilitatea de a deroga de la acest principiu numai măsurilor justificate de obiective legitime de politică socială, precum cele în legătură cu politica ocupării forței de muncă, a pieței muncii sau a formării profesionale. Este de competența instanței naționale să verifice dacă reglementarea în cauză în acțiunea principală corespunde unui astfel de obiectiv legitim și dacă autoritatea legislativă sau de reglementare națională putea în mod legitim să considere, având în vedere marja de apreciere de care dispun statele membre în materie de politică socială, că mijloacele alese erau corespunzătoare și necesare pentru realizarea acestui obiectiv.


3) Articolul 6 alineatul (1) din Directiva 2000/78 acordă statelor membre posibilitatea de a prevedea, în dreptul național, anumite forme de diferență de tratament pe motive de vârstă atunci când acestea sunt justificate „în mod obiectiv și rezonabil” de un obiectiv legitim, precum politica ocupării forței de muncă, a pieței muncii sau a formării profesionale, iar mijloacele de realizare a acestui obiectiv sunt corespunzătoare și necesare. Acest articol impune statelor membre să stabilească legitimitatea obiectivului invocat cu titlu de justificare în limita unui standard ridicat aplicabil în materie de probațiune. Nu trebuie acordată o importanță specială faptului că termenul „în mod rezonabil”, utilizat în cadrul articolului 6 alineatul (1) din această directivă, nu figurează la articolul 2 alineatul (2) litera (b) din directivă.

miercuri, 4 martie 2009

CE- Raportul anual 2009 privind egalitatea intre femei si barbati

Pe 3 martie, Comisia Europeana a publicat Raportul anual privind egalitatea intre femei si barbati. Comunicatul de presa al Comisiei arata ca Raportul confirma ca, in ciuda anumitor progrese in domeniul egalitatii de sanse intre femei si barbati, continua sa existe diferente semnificative in diferite domenii.Cu toate ca rata de ocupare a fortei de munca in randul femeilor a crescut constant in ultimii ani (in prezent, 58,3% pentru femei si 72,5% pentru barbati), femeile inca mai lucreaza cu jumatate de norma mai frecvent decat barbatii (31,2% dintre femei si 7,7% dintre barbati), iar angajatii de sex feminin predomina in sectoarele in care salariile sunt mai scazute (peste 40% dintre femei lucreaza in domeniul sanatatii, educatiei si administratiei publice – procentaj de doua ori mai ridicat decat cel privind barbatii).Cu toate acestea, femeile reprezinta 59% din totalul noilor absolventi de universitate.

Cu aceasta ocazie, Comisia Europeana a lansat si o campanie la nivelul UE care va contribui la combaterea diferentelor de salarizare intre femei si barbati. In comunicatul de presa al Comisiei, aceasta campanie este justificata prin faptul ca in cadrul economiei UE, femeile castiga in medie cu 17,4% mai putin decat barbatii. Campania lansata in contextul Zilei Internationale a Femeii, 8 martie, se axeaza pe conceptul simplu „remunerare egala pentru o munca de valoare egala” si urmareste sa mareasca sensibilizarea cu privire la diferentele de salarizare, la cauzele acestora si la modalitatile de a le solutiona.

marți, 3 martie 2009

Scrisoare de protest referitoare la iniţiativa Jurnalului Naţional de a reglementa folosirea termenilor "rom"/"tigan"

Colegii de la Alianţa Civică a Romilor din România au iniţiat o primă acţiune de protest faţă de proiectul Jurnalului Naţional de a strânge semnături pentru o iniţiativă legislativă de 'reglementare' a utilizării termenilor "rom," respectiv "ţigan." Se anunţă vremuri grele atât pentru drepturile minorităţilor cât şi pentru libertatea de exprimare.

Iată textul scrisorii deschise adresate Jurnalului National:


3 martie 2009

Către: Cotidianul Jurnalul Naţional

În atenţia: Dl. Marius Tucă, Redactor Şef

Ref: Solicitare drept la replică


Stimate Domnule Redactor-Şef,

Am luat cunostinţă din ediţia de ieri, 2 martie a.c., despre o iniţiativă legislativă a cotidianulului Jurnalul Naţional (Propunere Jurnalul Naţional: "Ţigan" în loc de "rom", de Gabriela Antoniu - http://www.jurnalul.ro/articole/145427/propunere-jurnalul-national:-tigan-in-loc-de-rom). Este lăudabil faptul că mass media se implică în campanii publice menite să îmbunătăţească lacunele existente în societatea noastră. Este o dovadă de implicare totală atunci când un cotidian iniţiază un proiect legislativ care va îmbunătăţi, bunăoară, viaţa a aproximativ 21 de milioane de cetăţeni români, cu naţionalităţi dintre cele mai diverse, 19 mai exact, câte sunt recunoscute prin Constituţia României.

Profităm de acest prilej să precizăm că, în conformitate cu prevederile Constituţiei României (art. 6) şi ale Convenţiei Cadru privind protecţia minorităţilor naţionale a Consiliului Europei (art.3), România recunoaşte dreptul la identitate al persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, ca şi multe alte tratate internaţionale la care România este parte.

Practica monitorizării aplicării Convenţiei cadru de către Comitetul Consultativ arată fără echivoc faptul că minorităţile beneficiază de dreptul de a solicita autorităţilor să le fie recunoscută denumirea pe care o doresc.

Inutil să menţionăm că prevederile unei legi nu pot “bate”, ca forţă juridică, prevederile constituţionale sau pe cele ale unor tratate internaţionale la care un stat este semnatar. Ori să amintim faptul ca, într-un regim democratic autentic, un astfel de proiect legislativ nu ar primi aviz de constituţionalitate din partea Consiliului Legislativ, în eventualitatea în care s-ar strecura printre culoarele Parlamentului.

Pentru susţinerea denominaţiei “rom” ca fiind cea corectă, există numeroase argumente de ordin ştiinţific, istoric şi lingvistic. În limba romani, cuvântul “ţigan” nu există. Termenul „ţigan” nu a reprezentat niciodata autoidentificarea în limba romani a etniei romilor, ci este un exonim profund peiorativ folosit de neromi, cu scop de insultă. Termenul “ţigan” este, din perspectiva romilor, echivalentul unor termeni dispreţuitori, cum ar fi “bozgor”, “jidan”, “broscar”, “poponar”, “muiere/fătucă/păsărică” ş.a., folosiţi de publicul larg, însă nu la fel de vocal. Este comun acceptat că minoritarii maghiari, evrei, italieni, gay ori femeile nu se identifică cu denominaţiile profund jignitoare folosite de anumiţi cetăţeni. Termenul „ţigan” este uneori folosit, din nefericire şi de unii romi, în special de cei nevorbitori de limbă romani, din necunoaştere, dar şi de unii romi vorbitori de romani, ca o formă de captatio benevolentiae, spre a mulţumi (citiţi a nu deranja) interlocutorul nerom.

Memoria colectivă a generaţiilor adulte de romi (atrocităţile Holocaustului, deportările în Transnistria şi pogromurile îndreptate împotriva romilor în perioada Celui de-al Doilea Război Mondial, cuplate cu stigmatul social şi marginalizarea, adâncite în perioada comunistă), i-a făcut pe aceştia, în lupta pentru supravieţuire, să internalizeze stigma şi să accepte resemnaţi un etnonim impus de populaţia majoritară.

Faptul că autoarea articolului nu s-a documentat îndeajuns atunci când a redactat materialul, necăutând şi argumente lingvistice – atât de dragi oricărui om de litere –, mărginindu-se la asamblarea unor citate, nu îi este imputabil în totalitate. O astfel de abordare reprezintă rezultatul cel mai durabil al politicii asimilaţioniste forţate puse în aplicare de regimul comunist în aproape jumătate de secol, prin care minorităţii rome i-a fost interzisă folosirea limbii şi i s-a negat existenţa (prin simplă ignorare sau “diluarea” în sintagma “minorităţile conlocuitoare”).

E de la sine înţeles de ce în mentalul colectiv al populaţiei României – şi, implicit, şi al jurnalistei –, s-a înrădăcinat adânc şi “natural” faptul că ţiganul nu are cum să se numească altfel decât ţigan. Acest fapt este rezultatul lipsei de expunere la diversitate a populaţiei şi a fost alimentat ideologic în mod constant de eficienta maşină de propagandă comunistă, şi ne referim aici la o populaţie care “cunoaşte” doar o faţetă a realităţii în care trăieşte, atunci când se raportează la alteritate. Este, de altfel, şi “rodul” politicii de “promovare” a diversităţii culturale şi a multiculturalismului din ţara noastră în aproape 20 de ani de ucenicie în ale democraţiei.

Iniţiativa legislativă promovată de Jurnalul Naţional nu poate fi interpretată decât prin prisma unui demers jurnalistic de o calitate îndoielnică, fiind redactată cel mai probabil în grabă, pentru a prinde închiderea ediţiei, pentru ca refuzăm cu tărie să credem că Jurnalul Naţional şi trustul de presă “Intact” au abdicat de la principiile deontologiei profesionale, lăsându-se pradă partizanatului politic, ori încercând, în goana după audienţă/tiraj, cu falsa premisă că oferă unor anumiţi cetăţeni ceea ce ar dori să audă – asocierea etniei cu fenomenul infracţional, folosită cu apetenţă de mass media în ultimii ani. Drept mărturie stau comentariile rasiste şi homofobe şi idolatrizarea criminalilor de razboi care se înmulţesc ceas de ceas pe forumul www.jurnalul.ro, de la publicarea “propunerii” Jurnalului Naţional.

Refuzăm să-i credem pe cei care afirmă că jurnaliştii profesionişti pot cădea în capcana politicienilor interesaţi de alimentarea în spaţiul public a unor atitudini intolerante împotriva minorităţilor de orice fel şi de promovarea principiului inegalităţii.

Organizaţiile membre ale Coaliţiei Anti-Discriminare şi cele care susţin acest demers, invită instituţiile mass media la responsabilitate şi profesionalism în reflectarea subiectelor de presă care pot amplifica fenomenele de intoleranţă în societatea noastră.

De asemenea, organizaţiile semnatare încurajează instituţiile mass media să deruleze campanii de promovare a multiculturalismului şi recuperarea istoriei recente, în beneficiul întregii societăţi.

În speranţa că dreptul la replică al nostru va fi luat în considerare, vă trimitem, mai jos, lista semnatarilor acestei scrisori.

Cu deosebita consideraţie,


Iulian Stoian, LL.M.
Director executiv
Alianţa Civică a Romilor din România


Lista susţinătorilor acestei scrisori

Din partea Coaliţiei Anti-Discriminare:
Centrul Euroregional pentru Initiative Publice, Florin Buhuceanu, Preşedinte executiv
Centrul de Resurse Juridice, Georgiana Iorgulescu, Directoare executivă
Asociatia Accept, Florentina Bocioc, Directoare executivă
Romani CRISS – Centrul Romilor pentru Intervenţie Socială şi Studii, Magda Matache, Directoare executivă
Reţeaua Alianţa Civică a Romilor din Romania, Iulian Stoian, Director executiv

Susţinători ai acestui demers:
Fundatia Soros Romania, Gabriel Petrescu, Director executiv
ActiveWatch - Agenţia de Monitorizare a Presei, Mircea Toma, Preşedinte
Dragoş Bucurenci, Activist civic
Centrul de Resurse pentru Comunitatile de Romi, Florin Moisă, Presedinte Executiv
Asociatia DIVERS, Marian Chiriac, Director executiv
European Roma Grassroots Organisation, Valeriu Nicolae, Preşedinte
Agenţia de Dezvoltare Comunitară “Împreună”, Gelu Duminică, Director executiv
Fundaţia Ruhama, Marian Daragiu, Preşedinte
Centrul de Studii Rome al Universităţii Bucureşti, Florin Manole, Coordonator
Asociaţia Democratică a Romilor Liberi - Petroşani, Toader Burtea, Director Executiv
Asociatia Romilor Fratia-Campina, Gavris Lingurar, Preşedinte
Fundatia pentru Tineret-Gorj, Pavel Nelu, Preşedinte
Studenţi pentru Societate Cluj, Dudaş Florina-Iulia, Vicepreşedintă
Emilian Niculae (Canada), Activist pentru drepturile omului
Asociatia Salvati Dunarea si Delta, Costel Popa, Director executiv
Asociatia Umanista Romana, Remus Cernea, Presedinte

Lista organizaţiilor membre ale reţelei de advocacy Alianţa Civică a Romilor din România:
Alianta pentru Unitatea Romilor din Romania – filiala Braila, Jud. Braila;
Asociatia Romii Romascani Roman, Jud. Neamt;
Asociatia Centrul Rromilor Amare Rromentza Bucuresti;
Asociatia Roma Access Tomis Constanta, Jud. Constanta;
Asociatia Sanse Egale pentru Femei si Copii Zalau, Jud. Salaj;
Asociatia Sanse Egale Zalau, Jud. Salaj;
Asociatia Sanse Egale for Roma/Sinti ADOSERS Zalau, Jud. Salaj;
Asociatia Divano-Romano Stefanesti, Jud. Botosani;
Asociatia Centrul Cultural al Rromilor „O Del Amenca” Fetesti, Jud. Ialomita;
Asociatia Centrul Tinerilor Romi Amaro Suno Craiova, Jud. Dolj;
Romani CRISS – Centrul Romilor pentru Interventie Sociala si Studii Bucuresti;
Fundatia Ruhama Oradea, Jud. Bihor;
Asociatia Thumende Valea Jiului Petrosani, Jud. Hunedoara;
Asociatia Parudimos Timisoara, Jud. Timis;
Asociatia Romilor Ursari Dagata, Jud. Iasi;
Agentia Dezvoltare Comunitara Inter-Activa Botosani, Jud. Botosani

luni, 2 martie 2009

Raport FRA privind antisemitismul

Agenţia Drepturilor Fundamentale a publicat astăzi un studiu privind anti-semitismul în UE în perioada 2001-2008.

Pentru România sunt menţionate incidente cu caracter anti-semit, vandalizări, publicarea de materiale anti-semite sau afirmaţii anti-semite care din păcate rămân în cea mai mare parte nesancţionate. Raportul menţionează o plângere a Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din ianuarie 2007 în care decizia procurorilor de a nu începe urmărirea penală în cazul unui profesor de istorie care neagă Holocaustul a fost dată în februarie 2008.

Concluzie preliminară: există legislaţie, din păcate chiar este nevoie de ea...mai avem însă până să ajungem să o şi folosim.