miercuri, 22 aprilie 2009

CNCD publică Raportul Anual privind activitatea sa în 2008

Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării a publicat Raportul său de activitate pentru 2008. Cum la capitolul imagine şi strategie de comunicare CNCD mai are încă mult de lucrat, cei interesaţi pot obţine Raportul solicitându-l pe adresa CNCD. Această lipsă de promovare a Raportului CNCD, precum şi a activităţii CNCD, în general, aduce un imens deserviciu acestei instituţii, ceea ce este nedrept date fiind eforturile imense pe care le fac cei din CNCD pentru a-şi duce până la capăt mandatul în ciuda constrângerilor materiale şi nu numai.

Raportul de activitate pentru 2008 are o structură diferită de rapoartele precedente.O nouă secţiune oferă imaginea de ansamblu a poziţiei CNCD ca urmare a clarificărilor referitoare la statutul CNCD rezultate din deciziile Curţii Constituţionale, poate că în acest fel jurnaliştii nu vor mai trâmbiţa neconstituţionalitatea Consiliului. Datele statistice referitoare la numărul de petiţii, obiectul plângerilor, controlul de legalitate al hotărârilor CNCD de către instanţe, capitolul referitor la activitatea de prevenire, oferă informaţii utile pentru cei care încearcă să înţeleagă rolul şi activitatea CNCD. Datele sunt bine gândite şi bine structurate şi redau jumătatea (aproape) plină a paharului în ceea ce priveşte combaterea discriminării deoarece cealaltă jumătate, cea a activităţii instanţelor rămâne încă o mare necunoscută.

Din păcate, au dispărut capitolele de analiză pe teme sensibile (fie în anumite domenii - educaţie, sănătate, locuire, fie în ceea ce priveşte specificul discriminării unor anumite grupuri vulnerabile - mă gândesc aici la necesitatea unui capitol de analiză a problematicii discriminării în contextul comunităţilor de romi sau a minorităţilor religioase, la o analiză a discriminării în cazul relaţiilor salariale în domeniul public, discuţie extrem de utilă în contextul actual al legislaţiei privind salarizarea unică). Lipseşte din Raportul pe 2008 şi o analiză a impactului deciziilor CNCD, fapt ce poate fi parţial explicat de absenţa unui mecanism de monitorizare a respectării hotărârilor CNCD.

Tonul raportului, selecţia de jurisprudenţă de contencios a CNCD, absenţa unui capitol de recomandări specifice de identificare a unor acte normative sau politici publice cu potenţial discriminator, din păcate nu pun în lumină activitatea CNCD aşa cum ar merita această instituţie. Moderaţia şi modestia au prevalat şi poate că în acest context ar fi trebuit evidenţiate şi reuşitele Colegiului, principalul succes constând în consolidarea unei instituţii independente cu rol administrativ-jurisdicţional în prevenirea şi combaterea discriminării, o instituţie care este citată ca exemplu de succes în documentele europene.

Recunosc că mi-aş fi dorit ca exerciţiul anual al raportării către Parlament şi public să fie ceva mai mult decât îndeplinirea unei obligaţii legale, o modalitate de justificare a bugetului, şi asta nu numai în cazul CNCD, ci al oricărei instituţii cu rol în protecţia drepturilor fundamentale. Aştept încă acel document consolidat care îşi asumă o analiză serioasă a situaţiei drepturilor omului, inclusiv în domeniul specific al combaterii discriminării, cu analiza tendinţelor şi indicarea pro-activă a unor măsuri concrete dar şi a unor pericole reale. Cum CNCDul rămâne în opinia mea singura dintre instituţiile care au un mandat în protejarea drepturilor omului în România care nu a alunecat în zona cosmetizării comode şi a bifatului realizărilor cincinale în satul potempkinian al democraţiei româneşti, speram ca acest mesaj să vină în raportul său anual.

Agenţia Drepturilor Fundamentale a UE publică EU-MIDIS

EU-MIDIS este primul studiul comprehensiv al minorităţilor din Uniunea Europeană realizat ca urmare a unui studiu statistic amplu desfăşurat de Gallup la nivelul tuturor statelor membre - The European Union Minorities and Discrimination Survey.Studiul a surprins experienţe ale discriminării, victimizării, rasismului precum şi experienţe de conştientizare şi asumare a drepturilor şi de combatere a discriminării. Primele două studii rezultate din acest exerciţiu socio-juridic, EU-MIDIS at a glance (care este o scurtă analiză a întregului studiu) şi Data in Focus: the Roma (o analiză a datelor culese referitoare la minoritatea romă) sunt disponibile de astăzi pe site-ul FRA. Datele statistice colectate şi analiza statistică arată că situaţia drepturilor minorităţilor în statele membre UE rămâne nesatisfăcătoare şi că minorităţile şi migranţii sunt confruntaţi cu discriminarea, hărţuirea şi sunt de multe ori victime ale unor infracţiuni care au la bază intenţii discriminatorii. Una dintre concluziile studiului este în special îngrijorătoare: marea majoritate a faptelor de discriminare rămân neraportate (unul din doi respondenţi care a fost victimă a discriminării sau a a unor infracţiuni cu motivaţii rasiste în ultimele 12 luni declară că nu a depus o plângere sau nu a raportat incidentul). Studiul concluzionează şi că minorităţile sunt insuficient informate de modalităţile de apărare a drepturilor lor.

EU-MIDIS at a glance oferă date statistice interesante atât în ceea ce priveşte discriminarea românilor în străinătate (cazul românilor care trăiesc în Italia şi care declară în procent de 77% că se simt discriminaţi) dar şi în România (41% dintre romii din România afirmând că s-au confruntat cu discriminarea în ultimele 12 luni). Confrom studiului, 89% dintre romii din România nu ştiu nicio organizaţie sau instituţşie care oferă asistenţă sau consiliere persoanelor care au fost victime ale discriminării. Studiul analizează şi tipologia discriminării şi motivele pentru care victimele discriminării nu încearcă să utilizeze mecanisme de protecţie pentru combaterea discriminării.

In ceea ce priveşte studiul focus referitor la minoritatea romă, datele statistice în cazul românesc menţionează că 25% dintre respondenţi au fost victime ale discriminării în ultimele 12 luni, în special în ceea ce priveşte angajarea şi relaţiile de muncă dar şi în domeniul accesului la servicii private şi în accesarea serviciilor medicale. 81 % dintre aceştia nu au raportat incidentele unei organizaţii sau instituţii. 33% dintre cei intervievaţi nu ştiu că în România există legislaţie specială care interzice discriminarea, în timp ce 30 % dintre respondenţi au declarat că ştiu că există legislaţie care i-ar putea proteja. 75% dintre cei care au fost victime ale unor infracţiuni cu motivaţie discriminatorie în ultimele 12 luni au declarat că nu au raportat incidentele autorităţilor.

marți, 7 aprilie 2009

CJCE decide că diferenţele în vârsta de pensionare între femei şi bărbaţi pot fi incompatibile cu dreptul comunitar

În cauza Commission v Greece- Judgment of the Court of Justice in Case C-559/07, CJCE a sancţionat diferenţele de salarizare între femei şi bărbaţi în ceea ce priveşte vârsta limită de pensionare şi durata perioadei de cotizare obligatorie ca fiind incompatibile cu dreptul comunitar. Aceste norme aplicau prevederi mai favorabile femeilor, în special în ceea ce priveşte mamele fără însă a remedia în mod real problemele cu care se confruntă femeile pe durata activităţii lor profesionale. Curtea a reţinut că dreptul comunitar interzice orice discriminare în ceea ce priveşte salarizarea între bărbaţi şi femei, indiferent care ar fi mecanismul care generează o astfel de inegalitate. Comisia a solicitat Curţii o declaraţie în ceea ce priveşte prevederile Codului de pensii civile şi militare din Grecia care stabileau diferenţe între femei şi bărbaţi în ceea ce priveşte vârsta de pensionare şi minimul de ani de cotizaţie necesari care erau considerate ca încălcând principiul egalităţii de tratament.
In apărarea sa statul grec a arătat că diferenţele de tratament există dar a arătat că sistemul de asigurări sociale nu este acoperit de prevederile Tratatului (TEU), ci de cele ale Directivei 79/73. Diferenţele au fost considerate ca fiind corelate cu rolurile sociale specifice şi au fost definite de statul grec ca măsuri de compensare faţă de dezavantajele suferite de femei datorită perioadei mai scurte de contribuţie în muncă.
Curtea a arătat că fiecare stat membru este obligat să asigure aplicarea principiului salariului egal între femei şi bărbaţi pentru muncă egală şi a definit conceptul de drepturi salariale în sensul larg arătând că acestea nu implică şi sistemele de asigurări sociale.
Curtea a invocat Directiva 79/7/EEC din 1978 privind implementarea progresivă a principiului agalităţii de tratament între femei şi bărbaţi în chestiuni referitoare la asigurările sociale care permite statelor membre să adopte excepţii în ceea ce priveşte stabilirea vârstei de pensionare.
Curtea a observat că pensiile plătite în cadrul sistemului grecesc de pensii respectă criteriile stabilite de jurisprudenţa CECJ pentru a putea fi definite ca formă de plată şi a arătat că stabilirea de vârste obligatorii de pensionare şi de perioade limită de contribuţie între muncitori în situaţii comparabile în funcţie de sexul acestora ca modalitate de acordare a pensiei contravine principiului egalităţii de tratament. Curtea a arătat că principiul egalităţii de tratament nu împiedică statele să adopte măsuri care ar acorda avantaje specifice menite să faciliteze exercitarea activităţilor profesionale de persoane al căror sex este insuficient reprezentat în profesia respectivă sau pentru a preveni sau compensa anumite dezavantaje în activitatea profesională.Cu atât mai mult, măsurile luate la nivel naţional trebuie să susţină femeile să îşi desfăşoare activităţile profesionale în mod similar cu bărbaţii.

miercuri, 1 aprilie 2009

Ghidul de lucru privind crimele urii al OSCE este disponibil şi în română

Oficiul pentru Instituţii Democratice şi Drepturile Omului al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa a publicat Hate Crimes laws: A practical Guide un ghid de lucru util pentru statele care adoptă sau sunt în poziţia de a modifica legislaţia referitoare la crimele urii dar şi pentru autorităţile care sunt în poziţia de a aplica prevederile legale după adoptarea acestora. Ghidul este publicat pe site-ul ODHIR, acum şi în traducere în română. Cum traducerea în română a fost realizată de Ministerul Justiţiei, nu rămâne decât să ne dorim ca aceeaşi instituţie să asigure şi multiplicarea acestuia şi utilizarea sa în cadrul cursurilor de formare ale INM, respectiv diseminarea sa la nivel de parchete şi instanţe în aşa fel încât legea română să fie şi aplicată.

Agenţia pentru Drepturile Fundamentale a publicat un studiu comparativ referitor la homofobie şi discriminare pe baza orientării sexuale

Agenţia pentru Drepturile Fundamentale a Uniunii Europene a publicat astăzi un nou studiu comparativ referitor la homofobie şi discriminare pe baza orientării sexuale.

“Homofobia şi discriminarea pe baza orientării sexuale şi a identităţii de gen în statele Uniunii Europene, partea a II a: situaţia socială” este o continuare a analizei situaţiei din punct de vedere juridic, analiză publicată anul trecut.

Raportul comparativ oferă o analiză a situaţiei persoanelor LGBT în domeniile cheie: angajare, educaţie, sănătate, percepţie socială, migraţie şi violenţă împotriva unei minorităţi, inclusiv crime ale urii.
România este menţionată în contextul refuzului autorităţilor de a recunoaşte drepturile persoanelor din cuplurile de acelaşi sex (pag. 9, 33, 87), prin gradul ridicat de intoleranţă al populaţiei faţă de persoanele LGBT (pag. 10 arată că “numai 36% dintre români nu sunt deranjaţi să aibă vecini gay”), prin discursul lipsit de respect faţă de persoanele LGBT al politicienilor şi al Bisericii Ortodoxe (pag.51), prin hărţuirea de către poliţie a cuplurilor gay aflate în spaţiul public (pag.47), prin atacarea participanţilor la marşurile gay (pag. 12, 57).