joi, 11 iunie 2009

Comitetul pentru Drepturi Economice, Sociale şi Culturale a adoptat un Comentariu General referitor la nediscriminare

Comitetul pentru Drepturile Economice, Sociale şi Culturale al ONU a
adoptat recent un Comentariu General referitor la nediscriminare în ceea ce priveşte drepturile economice, sociale şi culturale (Comentariul General 20).

Comentariul constituie o interpretare a Art. 2(2) din Pactul privind Drepturile Economice, Sociale şi Culturale al ONU care prevede: Statele părţi la prezentul Pact se angajează să garanteze că drepturile enunţate în el vor fi exercitate fără nici o discriminare întemeiată pe rasă, culoare, sex, limbă, religie, opinie politică sau orice altă opinie, origine naţională sau socială, avere, naştere sau orice altă împrejurare.

Comentariul realizat de Comitetul pentru Drepturile Economice, Sociale şi Culturale al ONU reafirmă faptul că discriminarea subminează realizarea drepturilor economice, sociale şi culturale pentru un procent semnificativ din populaţia planetei şi arată că: nediscriminarea şi egalitatea sunt componente fundamentale ale dreptului internaţional al drepturilor omului şi sunt esenţiale pentru exercitarea şi fructificarea drepturilor economice, sociale şi culturale.

Elemente de interes prezente în Comentariul General 20:
- interpretarea conţinutului şi a scopului criteriilor de discriminare intrezise de Art. 2(2), pe lângă criterii expres menţionate Comitetul subliniid faptul că discriminarea diferă în funcţie de context şi evoluează în timp şi că este necesară o abordare flexibilă a formulării "alt statut." Comitetul a sugerat şi o listă neexhaustivă care include dizabilitatea, vârsta, naţionalitatea, statutul martital, orientarea sexuală şi identitatea de gen, starea de sănătate, reşedinţa precum şi situaţia economică sau socială;
- reafirmarea principiului conform căruia incitarea la discriminare şi la hărţuire constituie discriminare;
- definirea discriminării directe şi indirecte în contextul Art. 2(2) al Pactului privind Drepturile Economice, Sociale şi Culturale;
- recunoaşterea impactului discriminării multiple;
- reconfirmarea obligaţiei statelor de a adopta măsuri care trebuie să includă legislaţie, pentru a se asigura că persoanele şi entităţile private nu discriminează;
- afirmarea obligaţiei statelor de a monitoriza în mod eficient punerea în aplicare a măsurilor care decurg din Art. 2(2) precum şi recomandarea ca strategiile, politicile publice şi planurile pregătite de statele parte în acest domeniu să includă indicatori relevanţi, colectaţi şi analizaţi inclusiv în funcţie de fiecare criteriu protejat în parte.

Opuz contra Turciei - CEDO sancţionează violenţa domestică drept formă de discriminare

CEDO a decis ieri că Turcia şi-a încălcat obligaţiile de a proteja femeile împotriva violenţei domestice şi a stabilit pentru prima dată că violenţa de gen constituie o formă de discriminare conform Convenţiei.

Plângerea a fost formulată de Nahide Opuz care a fost victima violenţei domestice împreună cu mama sa care în cele din urmă a fost omorâtă în ciuda plângerilor repetate la poliţie. INTERIGHTS a susţinut plângerea şi a participat ca intervenient a susţinut argumentaţia bazată pe obligaţia statelor de a proteja femeile împotriva violenţei domestice şi a arătat că eşecul statului în a răspunde actelor de violenţă cu specific de gen constituie fapte de discriminare.

CEDO a elaborat pentru prima dată în jurisprudenţa sa tema violenţei domestice şi a subliniat că aceasta nu este o chestiune privată sau de familie ci o chestiune de interes public care implică acţiunea eficientă a statului. Deşi există o lege turcă de sancţionare a violenţei domestice, Curtea a arătat că aceasta trebuie şi pusă în aplicare. Curtea a arătat că legea nu avea un efect de descurajare, de prevenire eficientă în cazurile de violenţă împotriva femeilor şi că este generalizată pasivitatea poliţiştilor şi procurorilor în aplicarea acestei legi.

Pentru prima dată în jurisprudenţa sa, CEDO a statuat că eşecul în a răspunde adecvat violenţei de gen constituie o încălcare a Articolul 14 (clauza non-discriminare) arătând că violenţa împotriva femeilor este o formă de inegalitate.

Curtea a decis ca guvernul turc să plătească daune în valoare de 30,000 de euro.

Despre o evaluare a (lipsei de) eficienţă a legislaţiei româneşti privind violenţa domestică co o altă ocazie.