joi, 26 februarie 2009

Raportul anual privind Drepturile Omului publicat de Departamentul de Stat al SUA

Departamentul de Stat al Statelor Unite a publicat ieri raportul său anual privind situaţia drepturilor omului, inclusiv în România.
Ca şi în anii trecuţi, raportul menţionează hărţuirea şi rele tratamente la care sunt supuşi în special deţinuţii romi, condiţiile precare de detenţie în regimul penitenciar, încalcarea libertăţii religioase prin impunerea unor condiţii excesive pentru înregistrarea cultelor sau asociaţiilor religioase şi nesoluţionarea problemelor legate de restituirea proprietăţilor greco-catolice confiscate abuziv în timpul regimului comunist. Violenţa şi discriminarea sunt subliniate în legătură cu femeile, copiii, persoanele cu dizabilităţi, minorităţile sexuale, persoanele care trăiesc cu HIV, în special copii.

joi, 19 februarie 2009

Selecţie de decizii ale CNCD publicate online

Incepând de astăzi, www.antidiscriminare.ro vă pune la dispoziţie prin bunăvoinţa domnului Istvan Haller, membru al Colegiului Director al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, unele dintre deciziile Consiliului din 2007 şi 2008 organizate în funcţie de criteriile protejate de lege.

Solicitată în mod repetat de către organizaţiile neguvernamentale active în domeniul combaterii discriminării şi protejării drepturilor grupurilor vulnerabile, publicarea chiar şi parţială a deciziilor CNCD va contribui la o mai bună înţelegere a legislaţiei anti-discriminare atât de către profesionişti cât şi de public. Să sperăm că sub impactul acestei iniţiative, CNCD va depune eforturile pentru a asigura publicitatea tuturor hotărârilor sale.

miercuri, 18 februarie 2009

Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene decide ca un solicitant de protecţie subsidiară poate invoca violenţa generalizată din ţara de origine

În cazul Meki Elgafaji si Noor Elgafaji/Staatssecretaris van Justitie pronunţat pe 17 februarie, Curtea Europeană de Justiţie a decis că un solicitant de protecţie subsidiară nu trebuie în mod necesar să dovedească faptul că ameninţările il vizează în mod specific ca urmare a unor elemente proprii situatiei sale, in tara sa de origine şi că gradul de violenţă generalizată in tara de origine a solicitantului poate, in mod exceptional, sa fie suficient pentru ca autoritatile competente sa decida ca un civil trimis in aceasta tara ar fi expus unui risc real de a suferi amenintari grave si individuale.

Curtea a putut lua această decizie în interpretarea Directivei 2004/83/CE (Directiva 2004/83/CE a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind standardele minime referitoare la conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca resortisantii tarilor terte sau apatrizii pentru a putea beneficia de statutul de refugiat sau persoanele care, din alte motive, au nevoie de protectie internationala si referitoare la continutul protectiei acordate) care ca obiectiv principal, pe de o parte, sa asigure aplicarea de catre toate statele membre a unor criterii comune de identificare a persoanelor care au o nevoie reala de protectie internationala si, pe de alta parte, sa asigure un nivel minim de beneficii respectivelor persoane in toate statele membre.

Comunicatul de presă al CJCE arată că la 13 decembrie 2006, sotii Elgafaji au formulat cereri de eliberare a unor permise de sedere temporara in Tarile de Jos, insotite de elemente prin care urmareau sa dovedeasca riscul real la care ar fi fost expusi in cazul expulzarii catre tara lor de origine, in speta Irak. Prin Deciziile din 20 decembrie 2006, ministrul competent a refuzat sa acorde permise de sedere temporara sotilor Elgafaji. Intre altele, ministrul a considerat ca sotii Elgafaji nu dovedisera in mod satisfacator imprejurarile invocate si, ca urmare, nu demonstrasera existenta riscului real privind amenintarile grave si individuale la care pretindeau ca sunt expusi in tara lor de origine.

Ca urmare a respingerii solicitarilor acestora, sotii Elgafaji au introdus actiuni la Rechtbankte ’s-Gravenhage (Tribunalul din Haga), actiuni pe care aceasta instanta le-a admis. Raad van State (Consiliul de Stat, instanta administrativa suprema), sesizat in apel, a considerat ca prevederile relevante din cadrul Directivei 2004/83/CE prezinta o serie de dificultati de interpretare si a hotarat sa adreseze Curtii de Justitie doua intrebari preliminare. Instanta de trimitere urmareste sa afle in special daca dispozitiile relevante ale Directivei (Articolul 15 litera (c) din directiva coroborat cu articolul 2 litera (e) din aceasta) trebuie interpretate in sensul ca existenta unor amenintari grave si individuale la adresa vietii sau a persoanei solicitantului de protectie subsidiara este supusa conditiei ca acesta sa faca dovada faptului ca amenintarile il vizeaza in mod specific ca urmare a unor elemente proprii situatiei sale.

Curtea considera ca vatamarea definita in Directiva ca fiind constituita din „amenintari grave si individuale la adresa vietii sau a persoanei” solicitantului (Articolul 15 litera (c) din directiva) acopera un risc de a suferi o vatamare mai general decat celelalte doua tipuri de vatamari definite in Articolul 15 literele (a) si (b) din directiva, in care sunt utilizati termenii „pedeapsa cu moartea”, „executia”, precum si „tortura sau tratamentele sau pedepsele inumane sau degradante”), care acopera situatii in care solicitantul este expus in mod specific riscului de a suferi o vatamare de un anume tip.

Astfel, in acest caz, sunt avute in vedere la modul mai general amenintari la adresa vietii sau a persoanei unui civil, iar nu violente determinate. In plus, aceste amenintari sunt inerente unei situatii generalizate de „conflict armat intern sau international”. In sfarsit, violenta in cauza, aflata la originea acestor amenintari, este calificata drept „generalizata”, termen care implica faptul ca se poate extinde asupra indivizilor indiferent de situatia personala a acestora.

In aceasta privinta, este necesar sa se precizeze ca, cu cat solicitantul este mai in masura sa demonstreze ca este afectat in mod specific, ca urmare a unor elemente proprii situatiei sale personale, cu atat mai redus va fi gradul de violenta generalizata necesar pentru a putea beneficia de protectia subsidiara.

In plus, Curtea adauga ca, in cadrul evaluarii individuale a unei cereri de protectie subsidiara, se poate tine seama in special:
– de extinderea geografica a situatiei de violenta generalizata, precum si de destinatia precisa a solicitantului in cazul trimiterii catre tara in cauza si
– dupa caz, de existenta unui indiciu serios al unui risc real precum faptul ca solicitantul a suferit deja vatamari grave sau a facut deja obiectul unor amenintari directe cu astfel de vatamari, cu exceptia cazului in care exista motive intemeiate de a crede ca respectivele vatamari grave nu se vor mai repeta, indiciu in functie de care exigenta unei violente generalizate, necesara pentru a putea beneficia de protectia subsidiara, poate avea un nivel mai scazut.

Prin urmare, dispozitiile pertinente ale directivei trebuie interpretate in sensul ca:
– existenta unor amenintari grave si individuale la adresa vietii sau a persoanei solicitantului de protectie subsidiara nu este supusa conditiei ca acesta sa faca dovada faptului ca amenintarile il vizeaza in mod specific ca urmare a unor elemente proprii situatiei sale personale;
– in mod exceptional, existenta unor astfel de amenintari poate fi considerata dovedita in cazul in care gradul de violenta generalizata ce caracterizeaza conflictul armat aflat in curs de desfasurare, apreciat de autoritarile nationale competente sesizate cu o cerere de protectie subsidiara sau de instantele din cadrul unui stat membru, atinge un nivel atat de ridicat, incat exista motive serioase si intemeiate de a crede ca un civil trimis in tara respectiva sau in regiunea in cauza ar fi expus, ca urmare a simplei sale prezente in acest teritoriu, unui risc real de a suferi amenintari grave si individuale."

marți, 17 februarie 2009

Protest fata de deteriorarea situatiei drepturilor omului in Republica Moldova

Un grup de opt organizatii neguvernamentale din Romania s-a adresat, marti, 17 februarie 2009, unor membri ai Parlamentului European, cerându-le sa intervina pentru a opri deteriorarea situatiei libertatii de exprimare si a libertatii de asociere in Republica Moldova.

Scrisoarea a fost adresata parlamentarilor europeni din Comisia parlamentara EU-Moldova si Directoratului General pentru Relatii Externe al Comisiei Europene. Scrisoarea vine ca reactie la recentele incidente petrecute in timpul unei manifestatii de protest de la Chisinau, când protestatarii au fost atacati cu gaze lacrimogene de catre indivizi mascati. Politia nu a luat nicio masura sa impiedice sau sa opreasca atacurile, petrecute chiar in fata cladirii procuraturii generale a Republicii Moldova.

Imagini ale incidentelor sunt disponibile la
http://www.youtube.com/watch?v=XUPG-9WekyE

http://www.jurnaltv.md/?article=1324

http://www.jurnaltv.md/?article=1419

http://www.jurnaltv.md/index.php?article=1387

http://www.jurnaltv.md/index.php?article=1361

http://www.jurnaltv.md/index.php?article=1358

Comitetul pentru Drepturi Economice, Sociale şi Culturale a primit în mandat şi soluţionarea plângerilor individuale

Adunarea Generală ONU a adoptat cu unanimitate un nou protocol adiţional la Pactul privind Drepturile Economice, Sociale şi Culturale care introduce un mecanism de plângeri individuale în legatură cu drepturile economice, sociale şi culturale şi stabileşte un sistem de evaluare care va permite persoanelor şi grupurilor interesate să tragă la răspundere statele semnatare în cazul încălcării drepturilor prevăzute de Pactul privind Drepturile Economice, Sociale si Culturale. In felul acesta este remediată o carenţă a sistemului internaţional de protecţie a drepturilor omului în ceea ce priveşte punerea în aplicare a drepturilor economice şi sociale.

Ca urmare a adoptării acestui protocol, Comitetul pentru Drepturi Economice, Sociale şi Culturale va putea primi nu numai plângeri depuse de state ci şi plângeri trimise de persoane sau grupuri care se consideră lezate în drepturile lor sociale, economice sau culturale. Poziţiile exprimate de Comitetul pentru Drepturi Economice, Sociale şi Culturale, ca şi cele ale Comitetului pentru Drepturile Civile şi Politice (HRC) nu sunt obligatorii pentru statele semnatare are celor două documente şi nu creează efecte juridice obligatorii aşa cum o fac deciziile CEDO de exemplu. Poziţiile şi recomandările celor două instituţii sunt însă respectate datorită profesionalismului experţilor din cele două comisii şi a procedurilor utilizate.

duminică, 15 februarie 2009

Putem contribui la Raportul anual OSCE privind crimele urii

În o postare anterioară analizam absenţa datelor româneşti referitoare la infracţiunile care au ca bază intenţii discriminatorii (pe criteriile rasă, etnie, naţionalitate, credinţă religioasă, orientare sexuală) pornind de la Raportul Anual al OSCE privind Crimele Urii. Iată că putem să ne asigurăm că în raportul viitor aceste date vor exista. Biroul pentru Instituţii Democratice şi Drepturile Omului (ODHIR) al OSCE, în pregătirea raportului pe 2008 a solicitat reprezentanţilor societăţii civile ca până pe 13 martie 2009 să trimită informaţii referitoare la incidente şi evenimente petrecute în 2008 care au avut ca obiect infracţiunile urii şi răspunsurile autorităţilor. Documentele pot fi trimise la adresa de email : tndinfo@odihr.pl.

vineri, 13 februarie 2009

Curs de formare in engleza organizat de British Council - respectarea diversitatii

Respecting Diversity training, 3-6 March, Iasi

Call for participants!
Respecting Diversity training course, 3-6 March 2009, Iasi, Romania

British Council Romania is organising a training workshop under the Respecting Diversity project.

The aim of the Respecting Diversity project is to improve the awareness and quality of diversity work among Romanian youth:

1. by building the competence and capacity of non governmental organisations, working with young people, which are, or wish to become, active in the area of diversity;

1. and by increasing the know-how of these organisations in accessing European funds, principally Youth in Action programme funds, in order to develop international and domestic youth projects and initiatives.


Representatives of youth NGOs active or wishing to become active in the area of diversity from Romania , Bulgaria and the United Kingdom can apply now to register for this training course.

The participants should:

- have current or recent experience of working in youth projects
- be open to exploring inter-cultural awareness
- have an interest in personal and organisational development in the field of diversity
- be willing to experiment with different training approaches
- be able to understand written and spoken English and to communicate effectively in English
- have the support of their senior management to apply for European funds
- demonstrate the interpersonal skills appropriate to working with young people – for example motivation, enthusiasm, sensitivity, sense of humour, listening skills

British Council is covering the costs of accommodation and meals during the training, the travel costs have to be covered by the participants.

Please send your application to Andreea Stroica, andreea.stroica@ britishcouncil.ro by 18 February 2009.

joi, 5 februarie 2009

OSCE a publicat Raportul privind crimele urii

Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE)analizează anual ca parte a mandatului său referitoare la Dimensiunea Umană anumite tipuri de încălcări ale drepturilor omului şi ale minorităţilor care sunt considerate ca având potenţial de a constitui surse pentru conflicte sau insecuritate în zona OSCE. Una dintre temele majore de interes ale OSCE în ultimii ani este cea a infracţiunilor urii şi a felului în care statele membre (inclusiv România) au dezvoltat mecanisme pentru sancţionarea faptelor de discriminare sau cu intenţie discriminatorie care au caracter penal. Raportul publicat în octombrie de OSCE privind crimele urii- incidente şi răspunsuri în statele OSCE oferă o analiză comparativă a mecanismelor de sancţionare a crimelor urii prin instrumente penale în state cu tradiţii juridice diferite, care diferă din punct de vedere cultural (şi chiar şi ideologic).

În ceea ce priveşte România, datele incluse în raport sunt extrem de interesante nu numai pentru că oferă o radiografie a nivelului de intervenţie a autorităţilor române în combaterea rasismului, xenofobiei, anti-semitismului sau homofobiei, ci şi pentru că datele utilizate sunt puse la dispoziţie de autorităţi (Ministerul de Justiţie şi al Libertăţilor Cetăţeneşti fiind punctul de contact). Acestea sunt aşadar datele oficiale pentru România anului 2007:

1. IGPul nu a înregistrat niciun caz referitor la crimele urii; CSMul a identificat 9 cazuri de abuz în serviciu cu încălcarea unor drepturi, 2 persoane au fost condamnate la închisoare în timp ce în alte 7 cazuri executarea pedepsei a fost suspendată; OUG 31 din 2001 (interzicerea unor organizaţii şi simboluri cu caracter fascist, rasist, sau xenofob a fost folosită în 9 cazuri însă în 3 dintre acestea au fost înregistrate excepţii, în timp ce în celelalte 6 cazuri s-au dat soluţii de neînceperea urmăririi penale.


2.Raportul menţionează abuzul poliţienesc îndreptat împotriva comunităţilor de romi (cazul de la Zanea din iulie 2007 este citat) precum şi realizarea de percheziţii fără mandat şi utilizarea forţei în mod excesiv în cazul romilor

3. Raportul înregistrează şi actele de agresiune iniţiate de contestatarii Marşului Diversităţii şi menţionează cele 48 de amenzi aplicate tinerilor care au încercat să atace participanţii la pride. Cu această ocazie aflăm şi că 6 persoane au fost anchetate (4 pentru posesia şi utilizarea de petarde şi 2 pentru tulburarea ordinii publice) şi că în toate cele 6 cazuri procuratura a decis neînceperea urmăririi penale. Raportul nu menţionează însă nici eşecul autorităţilor în identificarea agresorilor fotografiaţi şi înregistraţi în metroul bucureştean în timp ce loveau 6 tineri care participaseră la marş şi nici lipsa de reacţie a autorităţilor în legătură cu parada de simboluri şi slogane legionare din timpul marşului normalităţii în organizarea Noii Drepte, fapte sancţionabile conform OUG 31 din 2001.


4.Raportul menţionează incidente în care poliţia a hărţuit, insultat sau reţinut ilegal persoane LGBT (lesbiene, homosexuali, bisexuali şi transgender) sau în care au fost organizate raiduri îm locuri de întâlnire ale acestor persoane.


5. În ceea ce priveşte derapaje ale personalităţilor publice sau discurs cu caracter discriminator, raportul menţionează numai momentul Ţigancă împuţită.

Concluziile care se pot trage din analiza acestor date oficiale (fie ele şi incomplete) sunt că este nevoie ca forţele de poliţie (şi de jandarmi) trebuie să participe la cursuri de formare pentru a putea identifica şi interveni în cazul infracţiunilor urii, pentru a putea relaţiona cu grupurile vulnerabile şi că implementarea legislaţiei privind combaterea discriminării şi a infracţiunilor bazate pe ură se poate realiza prin pregătirea autorităţilor responsabile (jandarmi, poliţişti, procurori, magistraţi, personal al CNCD), în vederea identificării faptelor care au la bază prejudecăţi şi intenţii discriminatorii, a iniţierii de investigaţii în astfel de cazuri şi a sancţionării acestora