antidiscriminare

Stagiu la Agenția Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene

2012-01-24T04:14:00.000-08:00

De doua ori pe an, intre 16 ianuarie - 30 iunie si 1 iulie - 30 decembrie, Agentia UE pentru Drepturile Fundamentale (ADF) ofera stagii platite pentru perioade de sase luni pentru tinerii absolventi. Agentia doreste sa le ofere stagiarilor sansa de a acumula experienta in administrarea muncii de cooperare in domeniul drepturilor fundamentale la nivel european. In acest fel, stagiarii pot observa din interior care sunt obiectivele si activitatile si pot pune in practica cunostintele pe care le au.

Agentia Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene ofera asistenta si expertiza Uniunii Europene si statelor membre pe probleme de drepturi fundamentale. Scopul este de a le oferi sprijin pentru ca acestea sa respecte drepturile fundamentale, in momentul in care iau masuri sau deruleaza actiuni.

Scopurile stagiilor sunt:
· sa le ofere oportunitatea stagiarilor de a intelege obiectivele si activitatile ADF
· sa le faciliteze stagiarilor sa acumuleze experienta practica si cunostinte despre munca de zi cu zi a departamentelor si serviciilor ADF
· sa le faciliteze stagiarilor sa puna in practica cunostintele acumulate pe parcursul studiilor sau a carierei lor profesionale
· sa contribuie la misiunea Agentiei

Criterii de eligibilitate:
· participantii sunt cetateni din statele membre UE, statele candidate sau potential candidate
· stagiarii trebuie sa aiba diploma universitara
· stagiarii trebuie sa fi terminat studiile de licenta si sa fi obtinut diploma sau echivalentul acesteia pana in momentul datei limita pentru candidatura
· candidatii trebuie sa cunoasca foarte bine cel putin doua limbi ale comunitatii europene, inclusiv engleza. Candidatii non-UE trebuie sa cunoasca bine engleza
· candidatii nu trebuie sa fi participat la alte stagii in cadrul institutiilor sau organismelor UE sau sa fi fost angajati in cadrul acestora.

Stagiarii primesc o bursa lunara de 1000 de Euro. Stagiarilor selectati li se vor deconta cheltuielile de calatorie la inceputul si la finalul stagiului. Stagiarii cu dizabilitati pot primi un supliment la bursa initiala de pana la 50% din valoarea acesteia.

Data limita: 17 februarie 2012, 13:00 CET
Documente

Traineeship periods at the Fundamental Rights Agency - FRA
http://fra.europa.eu/fraWebsite/about_fra/recruitment/traineeship/traineeship_en.htm

Rules governing traineeship periods at FRA
http://fra.europa.eu/fraWebsite/attachments/Rules-governing-internship-programme-at-the-FRA-2011.pdf
Contact

European Union Agency for Fundamental Rights (FRA)
Schwarzenbergplatz 11
1040 Vienna
Tel: +43 (1) 580 30 - 60
Email:
http://fra.europa.eu

Romani CRISS: "ACADEMIA DE DREPTURILE OMULUI"

2011-11-08T03:10:00.000-08:00

Romani CRISS, in parteneriat cu Amnesty International si Centrul pentru
Sanatate si Drepturile Omului Francois-Xavier Bagnoud din cadrul
Universitatii Harvard realizeaza selectia a 30 de persoane, care vor fi
formate in domeniul drepturilor omului, in vederea crearii unei retele de
persoane - resursa pentru comunitatile de romi din Romania.

Activitatea se desfasoara in cadrul proiectului "I am Roma", finantat de
Comisia Europeana prin JUST/2009/FRAC/AG/1245 30 -CE- 0377094/00-17.
Obiectivele generale ale programului sunt dezvoltarea unei elite rome
capabila sa avanseze si sa protejeze interesele comunitatii rome din
Romania, precum si crearea unei retele de tineri rom si neromi, care sa
conlucreze si sa realizeze proiecte viabile impreuna si sa se sprijine
reciproc.

Grupul tinta caruia i se adreseaza programul este reprezentat de
studenti/absolventi romi si neromi, cu experienta si implicare civica in
comunitatile de romi. Inscrierea la acest curs este conditionata de
implicarea ulterioara in activitati de voluntariat in beneficiul
comunitatilor de romi, in functie de profilul, pregatirea si experienta
fiecarui participant (ex: juristii se vor implica prin acordarea de
asistenta legala gratuita persoanelor de etnie roma, asistentii sociali vor
desfasura activitati corespunzatoare, s.a.m.d.).

Cursul se va desfasura pe o perioada de 5 zile, in perioada 11 - 16
decembrie 2011, in preajma Zilei Internationale a Drepturilor Omului, in
Bucuresti.

Cursul va fi sustinut de formatori din cadrul Amnesty International, Centrul
pentru Sanatate si Drepturile Omului Francois-Xavier Bagnoud din cadrul
Universitatii Harvard, Universitatea Bucuresti, S.N.S.P.A., Consiliul
National pentru Combaterea Discriminarii.

TEMATICA pentru acest curs include urmatoarele:

. Istoria romilor;

. Perceptii, stereotipuri si prejudecati in Romania in ceea ce-i
priveste pe romi;

. Romii si discursul public in societatea romaneasca;

. Legislatie nationala si internationala in domeniul discriminarii;

. Organizarea si functionarea Curtii Europene a Drepturilor Omului;

. Segregarea scolara;

. Drepturile omului si accesul la serviciile de sanatate;

. Egalitatea de gen in comunitatile de romi din Romania;

. Desfasurarea campaniilor pentru promovarea si apararea drepturilor
omului

CERINTE

Persoanele interesate vor transmite, prin posta sau email, pana la data de
23 noiembrie 2011, dosarul de concurs, care va contine urmatoarele
documente:

. Scrisoare de intentie

Scrisoarea de intentie trebuie sa contina maximum 500 cuvinte. Candidatul
trebuie sa propuna modalitati prin care se poate implica in sustinerea
comunitatilor de romi, in cadrul activitatii de voluntariat pe care o va
derula dupa participarea la curs

. Curriculum vitae

CV-ul candidatului va fi redactat in format Europass si se va incadra in
limita de 3 pagini

. 2 recomandari

Recomandarile pot fi emise de catre persoane care cunosc activitatea
academica sau profesionala a candidatului (angajator; profesor; instructor
cursuri de formare/seminarii la care candidatul al luat parte; s.a.m.d).
Recomandarea va cuprinde maximum 300 de cuvinte, si va reda activitatea care
a facut posibila cunoasterea activitatii candidatului, abilitati care
recomanda candidatul pentru participarea la curs, precum si aportul pe care
candidatul il poate aduce in activitatea de voluntariat pe care o va derula
dupa participarea la curs. Recomandarea va include date de contact ale
persoanei care recomanda candidatul.

Toate documentele solicitate vor fi semnate de
persoana care le-a intocmit.

PROCEDURA DE SELECTIE

Dosarele de concurs vor fi supuse unei verificari tehnice. Nerespectarea
cerintelor enumerate va conduce la excluderea candidatului din procedura de
selectie.

In procesul de selectie a participantilor, vor fi luate in considerare
urmatoarele aspecte:

R Realizari autonome, prin forte proprii

R Implicarea dovedita in activitati civice

R Potentialul de implicare in proiecte comunitare

R Cunoasterea limbii romani constituie un avantaj

In data de 28 noiembrie 2011, candidatii selectati pentru interviu vor fi
anuntati de catre organizatori.

In perioada 28 noiembrie - 2 decembrie se vor realiza interviuri (la sediul
Romani CRISS sau prin Skype)

Participantilor selectati li se vor distribui, in data de 3 decembrie 2011,
texte pe care le vor parcurge inaintea desfasurarii cursului, in vederea
pregatirii acestuia.

Participantii selectati se angajeaza:

- sa se pregateasca inainte de desfasurarea cursului de formare,
prin parcurgerea si analizarea textelor puse la dispozitie de organizatori

- sa participe la intregul curs de formare desfasurat in perioada
11-16 decembrie 2011, finalizat cu un test grila

- sa participe la activitatile civice la care vor fi invitati de
catre organizatori, dupa absolvirea cursului

- sa deruleze activitati de voluntariat in beneficiul comunitatilor
de romi, in conformitate cu pregatirea si experienta lor

Costurile de participare la curs (transport, cazare, masa, materiale de
curs, formatori) sunt acoperite de catre organizatori.

Pentru detalii, va rugam contactati:

Oana Mihalache, Romani CRISS

E-mail: oana@romanicriss.org; tel. 021-310 70 70; 0768 061 428

Str. Raspantiilor, nr.11, sector 2, Bucuresti, cod 020547.

Interzicerea de a exercita munca de pilot la împlinirea a 60 de ani este discriminatorie

2011-09-14T23:06:00.000-07:00

Un caz foarte relevant pentru România a fost decis ieri de Curte. Cum nu există încă o traducere oficială a Prigge şi alţii c. Deutsche Lufthansa AG, reiau pe scurt situaţia de fapt şi decizia foarte interesantă a Curţii.

Aplicanţii au fost angajaţi ai Deutsche Lufthansa foarte mult timp ca piloţi iar apoi căpitani de zbor. Când au ajuns la vârsta de 60 ani, contractele lor de muncă au încetat în mod automat, în conformitate cu acordul colectiv de muncă. Considerându-se victime ale discriminării pe motive de vârstă conform Directivei 78, cei trei foşti piloţi au iniţiat o acţiune în faţa instanţelor germane pentru a obţine o declaraţie că relaţiile lor de muncă cu Deutsche Lufthansa nu au încetat la vârsta de 60 de ani şi pentru constatarea obligaţiei de continuare a relaţiilor de muncă.

Din informaţiile de clarificare ale cazului reiese că legislaţia internaţională şi cea germană prevede că, între vârstele de 60 şi 64 de ani, un pilot de avion nu poate continua să lucreze ca pilot, cu excepţia cazului în el este un membru al unui echipaj multi-pilot şi restul pilotilor sunt sub 60 de ani. Acordul colectiv de muncă aplicabil echipajului german al companiei aeriene Deutsche Lufthansa - care este recunoscut de legea germană ca norma aplicabilă - interzice piloţilor să lucreze ca pilot după vârsta de 60 de ani.

Bundesarbeitsgericht )Curtea Federală Germană) a solicitat clarificări din partea Curţii de Justiţie în ceea ce priveşte concordanţa acestei interdicţii cu prevederile Directivei 78 referitoare la două excepţii aparent aplicabile cazului şi anume: justificarea discriminării în cazul unor cerinţe ocupaţionale relevante (starea fizică necesară pentru anumite profesii) sau posibilitatea de a lua măsuri pentru protecţia siguranţei naţionale.

Curtea precizează că limitarea posibilităţii pentru piloti de a lucra ca piloţi după vârsta de 60 de ani urmăreşte obiectivul de a garanta siguranţa pasagerilor,precum şi siguranţa şi sănătatea piloţilor în sine - aceste motive pot justifica o diferenţă de tratament şi această limitare poate fi prevăzută într-un contract colectiv de muncă sau o lege. Curtea a considerat însă că practica şi legislaţia internaţională arată că nu a fost necessar să se interzică pilotilor calitatea de pilot după vârsta de 60, ci că pur şi simplu a fost suficient să fie restricţionate aceste activităţi. În consecinţă, Curtea constată că interdicţia de pilotare după această vârstă, prevăzută de convenţia colectivă, nu este o măsură necesară pentru protecţia sănătăţii publice şi a securităţii şi constituie o încălcare a Directivei 78.

Curtea a discutat şi aplicabilitatea conceptului de cerinţe profesionale determinante - condiţionarea relaţiilor de muncă de certificarea faptului că persoana respectivă posedă capacităţi speciale din punct de vedere fizic şi a arătat că deţinerea de astfel de capacităţi este legată de vârstă. Întrucât această cerinţă vizează garantarea siguranţei traficului aerian, Curtea a considerat că teoretic aceasta urmăreşte un obiectiv legitim care poate justifica o diferenţă de tratament pe motive de vârstă. Cu toate acestea, Curtea a subliniat că o astfel de excepţie poate fi aplicată numai în circumstanţe foarte limitate. Deoarece autorităţile internaţionale şi germane consideră că, până la vârsta de 65 de ani, piloţii au capacităţile fizice de a lucra ca pilot, chiar dacă, între 60 şi 65 doar în calitate de membru al un echipaj în care ceilalţi piloţi sunt mai tineri .

În final, Curtea a decis că limita de vârstă de 60 de ani pentru a putea pilota un avion, impusă de partenerii sociali în cadrul acordului colectiv de muncă pe ramură, constituie o cerinţă disproporţionată în raport cu legislaţia internaţională şi germană, care fixează limita de vârstă pentru această profesie la 65 de ani.

Este prima dată când analiza de conformitate cu directivele este realizată inclusiv în raport cu contractele colective de ramură. Extrem de interesantă este însă şi analiza justificării cerinţelor ocupaţionale determinante, o analiză care dacă ar fi aplicată normelor de pensionare din legislaţia românească în câteva domenii cheie, ne-ar indica faptul că raţionamentul nu a fost complet.

Inadmisibilitate decisă de CJUE în legătură cu prima cerere de pronunţare românească privind directivele anti-discriminare

2011-07-11T01:17:00.000-07:00

Pe 7 iulie 2011 Curtea de Justiţie a Uniunii Europene s-a pronunţat în cauza C-310/10, Agafiţei ş.a., declarând inadmisibile întrebările preliminare formulate în temeiul articolului 267 TFUE de Curtea de Apel Bacău din România.

Întrebările preliminare formulate de Curtea de Apel în contextul disputelor salariale dintre magistraţi şi Ministerul de Justiţie solicitau ca CJUE să stabilească dacă art. 15 din Directiva 2000/43 şi a art. 17 din Directiva 2000/78 obligă la o interpretare opusă celei din legislaţia naţională şi din anumite decizii ale Curţii Constituţionale din România prin care se interzice instanţelor judecătoreşti naţionale să acorde drepturi salariale unor persoane care se consideră discriminate în ceea ce priveşte drepturile lor salariale şi alte drepturi conexe, în funcţie de categoria socio-profesională sau locul de muncă, prin raportare la drepturi salariale prevăzute de lege şi acordate unei alte categorii socio-profesionale decât cea din care fac parte respectivele persoane, în scopul reparării prejudiciului produs.

Prin întrebarea de clarificare se solicita ca, în cazul unui răspuns pozitiv, să se stabilească dacă o instanţă naţională este obligată să înlăture aplicarea unei astfel de dispoziţii de drept intern sau jurisprudenţa constituţională fără să aştepte ca dispoziţia respectivă să facă obiectul unei modificări pe cale legislativă sau al unei noi interpretări din partea Curţii Constituţionale.

Cu privire la admisibilitatea cererii, CJUE a arătat că poate refuza să se pronunţe asupra unei cereri preliminare adresate de o instanţă naţională dacă este evident că, ţinând seama de împrejurările speţei, dreptul Uniunii nu poate fi aplicat nici direct, nici indirect situaţiei care face obiectul cauzei cu care a fost sesizată instanţa naţională.

In acest scop, Curtea a arătat că situaţia din cauza de pe rolul instanţei române excede câmpul de aplicare a directivelor UE dat fiind specificul actului de discriminare pus în discuţie. Cauza românească are ca obiect un act care nu este întemeiat pe vreunul dintre criteriile enumerate de Directivele 2000/43 şi 2000/78, ci pe criteriul categoriei socio-profesionale din care fac parte persoanele interesate sau de locul de muncă al acestora (criteriu nemenţionat în directive dar protejat în legea românească dat fiind caracterul nelimitativ al listei de criterii protejate din Ordonanţa 137).

In trecut, Curtea s‑a declarat competentă să se pronunţe asupra unor cereri de pronunțare a unor hotărâri preliminare referitoare la dispoziții ale dreptului Uniunii în cazuri în care situația de fapt din cauza principală se situa în afara domeniului de aplicare al acestuia, atunci când exista un interes cert ca, pentru evitarea unor viitoare divergențe de interpretare, dispozițiile sau noțiunile preluate din dreptul Uniunii să primească o interpretare uniformă, indiferent care ar fi condițiile în care acestea urmează să fie aplicate, în acest caz, CJUE a decis că în decizia de trimitere nu a fost demonstrat un astfel de interes.

Culegere de jurisprudență privind nediscriminarea publicată de CEDO și ADF

2011-03-21T08:30:00.000-07:00

Pentru că azi este Ziua Internațională pentru Eliminarea Tuturor Formelor de Discriminare Rasială, Curtea Europeană a Drepturilor Omului și Agenția Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene au publicat o foarte interesantă culegere de jurisprudență a CEDO și a CEJ.

Deocamdată culegerea este disponibilă în engleză, în curând va fi publicată și varianta sa în română.

Iată comunicatul de presă al Agenției Drepturilor Fundamentale:
Primul ghid complet de drept european privind nediscriminarea se lansează la Curtea Europeană a Drepturilor Omului astăzi, 21 martie, Ziua internaţională pentru eliminarea discriminării rasiale.
Manualul de drept european privind nediscriminarea, publicat de Agenţia pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA) în colaborare cu Curtea Europeană a Drepturilor Omului este primul ghid complet de drept european privind nediscriminarea. Manualul se bazează pe jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Curţii Europene de Justiţie. Sunt tratate următoarele subiecte: contextul şi introducerea în dreptul european privind nediscriminarea (inclusiv tratatele ONU în domeniul drepturilor omului), categoriile discriminate şi mecanismele de protecţie împotriva discriminării, domeniul de aplicare al legii (inclusiv cine este protejat) şi criteriile de protecţie, precum gen, dizabilitate, vârstă, rasă şi naţionalitate.
Manualul se adresează profesioniştilor în drept la nivel naţional şi european, inclusiv judecători, procurori, avocaţi, autorităţi de aplicare a legii, precum şi altor categorii implicate în acordarea de consultanţă juridică, cum sunt instituţiile naţionale pentru drepturile omului, organismele de promovare a egalităţii şi centrele de consultanţă juridică, în rândul cărora va fi distribuit manualul.
Lucrarea poate fi consultată, de asemenea, on-line sau descărcată (www.fra.europa.eu) şi este însoţită de un CD-Rom care conţine legislaţia pertinentă, literatură de specialitate, studii de caz şi rezumate ale cauzelor.
Aceasta este disponibilă deja în limbile engleză, franceză şi germană. Vor urma în curând versiunile în limbile bulgară, cehă, maghiară, italiană, română, spaniolă şi greacă, iar în final materialul va fi disponibil în aproape toate limbile UE şi în croată.

MIPEX 2010 este publicat

2011-03-07T10:54:00.000-08:00

MRG și British Council au publicat raportul comparativ privind integrarea migranților MIGRANT INTEGRATION POLICY INDEX, raport disponibil inclusiv în română.
Indicele Politicilor de Integrare a Migranţilor (MIPEX) este un ghid de referinţă și un instrument pe deplin interactiv pentru evaluarea, compararea și îmbunătăţirea politicilor de integrare. Acesta măsoară politicile de integrare din 31 de ţări din Europa și America de Nord.
Folosind 148 de indicatori de politică, MIPEX creează o imagine amplă, multi-dimensională a șanselor migranţilor de a participa în societate prin evaluarea angajamentului autorităţilor faţă de integrare. Prin măsurarea politicilor și implementării acestora, el arată dacă tuturor rezidenţilor li se garantează
drepturi, responsabilităţi și șanse egale.

Pe lângă fascinantele tabele interactive, câteva concluzii legate de România: România apare pe locul 11 din 31 la capitolul mecanisme instituționale pentru combaterea discriminării. Evaluările privind șansele migranților în România par optimiste.

ONE WORLD ROMANIA / 16 - 21 MARTIE / BUCURESTI

2011-03-03T02:17:00.000-08:00

Preluarea comunicatului de presă. Este din ce în ce mai atractiv!

La cea de-a 4a editie One World Romania poti vedea castigatorul Celui mai bun
documentar de lungmetraj de la Sundance 2010 - "The Oath" ("Juramantul"),
castigatorul Premiului Orizzonti pentru Cel mai bun Film la Festivalul de la
Venetia - "El Sicario - Room 164", productia care a obtinut titlul de Cel mai
bun documentar la Festivalul din Milwaukee 2010 - "My Perestroika" ("Perestroika
mea"), cel care a castigat Marele premiu al juriului la Festivalul International
One World Praga - "Enemies of the People" ("Dusmanii poporului") si multe
altele.

Te invitam sa ne vizitezi site-ul ca sa afli mai multe despre filmele din
selectia oficiala One World Romania 2011 si te asteptam din 16 martie la cinema!

Cu drag,
Festivalul
One World Romania
www.oneworld.ro

WEBSITE: www.oneworld.ro
ORGANIZATORI: Asociatia One World Romania & Centrul Ceh Bucuresti
PARTENER PRINCIPALI: Programul Statului de Drept Europa de Sud Est al Fundatiei
Konrad-Adenauer-Stiftung
CU SPRIJINUL: Centrului National al Cinematografiei
SUSTINUT DE: Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii, Institutul
Cultural Roman, Pilsner Urquell
PARTENERI: Ambasada Republicii Cehe, Arhiva Nationala de Film & Cinemateca
Romana, Romania Film, Noul Cinematograf al Regizorului Roman, Macondo, People in
Need, Centrul Cultural American, Institutul Francez, Ambasada Frantei,
Institutul Goethe, British Councll, Institutul Italian de Cultura “Vito Grasso”,
Ambasada Statului Israel, Ambasada Canadei, Delegatia Wallonie-Bruxelles,
Forumul Cultural Austriac, Institutul Polonez, Institutul Cervantes, Ambasada
Regatului Tarilor de Jos, Ambasada Suediei, Ambasada Estoniei la Varsovia,
Active Watch - Agentia de Monitorizare a Presei, Fundatia pentru Dezvoltarea
Societatii Civile, DocuMentor, Documentary in Europe, ESTE’N’EST, Reea, DHL
PARTENER MEDIA PRINCIPAL: Radio Romania
PARTENERI MEDIA: TVR, Dilema Veche, Adevarul, Revista 22, tabu, Decat o Revista,
24FUN, Kamikaze, Observator Cultural, Cocor Media Channel, Oops Media,
Hotnews.ro, feeder.ro, port.ro, liternet.ro, hipmag.ro, alternativ.ro,
cinemagia.ro
LOCATII: Cinema Eforie, Cinema Union, Cinema Corso, Noul Cinematograf al
Regizorului Roman (proiect cultural al Muzeului Taranului Roman)

Seminar: EGALITATE LA ANGAJARE SI LA LOCUL DE MUNCA

2011-02-22T02:38:00.000-08:00

Pentru cei interesați

Asociatia Grupul de Economie Aplicata (GEA) va invita la seminarul "EGALITATE LA ANGAJARE SI LA LOCUL DE MUNCA", ce va avea loc pe data de 23 februarie, intre orele 10:00-15:00 la Bucuresti, Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala (Str. Schitu Magureanu 9, sector 5) in Sala de consiliu.

Va rugam pe acesta cale sa ne sustineti in demersul nostru si sa transmiteti invitatia atasata, catre persoanele afectate de boli ce le influenteaza viata profesionala si sociala ((HIV/SIDA, cancer, etc.).

Cateva informatii despre seminar:

Finantator: Seminarul face parte dintr-un proiect european, finantat din fonduri structurale, ale carui activitati se desfasoara pe o perioada de doi ani.

Promotorul acestui proiect este Universitatea din Bucuresti, avand ca parteneri Grupul de Economie Aplicata (GEA), Universitatea "Babes-Bolyai" din Cluj-Napoca, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iasi, Agentia de Dezvoltare Comunitara
"Impreuna" si Blocul National Sindical.

Obiectiv: de informare si constientizare in vederea schimbarii atitudinii sociale si streotipurilor la angajare si la locul de munca privind discriminare pe piata muncii din Romania, atat in randul angajatorilor cat si in randul angajatilor, privind persoanele afectate de boli care le influenteazq viata profesionala si sociala (HIV/SIDA, cancer, etc.) sau apartinand altor categorii defavorizate.

Grup tinta: persoane afectate de boli care le influenteaza viata profesionala si sociala (HIV/SIDA, cancer, etc.); reprezentanti ai unor asociatii care tin de grupul tinta

Amnesty International: Concurs Foto Fight Discrimination in Europe

2011-02-06T01:13:00.000-08:00

Organizația Amnesty International a lansat un concurs de fotografie cu titlul Fight Discrimination in Europe.

Fotografiile pot fi trimise până pe 31 martie 2011.

Succes și să ne dați și nouă de știre dacă participați!

Uniunea Europeană a ratificat Convenţia ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi

2011-01-06T11:13:00.000-08:00

Dintr-un comunicat de presă de ieri aflu că UE a ratificat Convenţia ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi în baza Art. 13 din Tratatul de la Amsterdam. Este pentru prima dată când Uniunea devine parte a unui tratat de drepturile omului şi implicaţiile acestui act sunt uriaşe deoarece, în acest fel, regimul european al drepturilor omului practic intră în o nouă etapă.

Deşi România a semnat Convenţia în septembrie 2007, mare lucru nu s-a mai întâmplat pentru că statul român nu a ratificat Convenţia, în ciuda repetatelor apeluri ale organizaţiilor neguvernamentale (îmi amintesc de exemplu de un memoriu trimis de Coaliţia Anti-discriminare în 2008). Posibile explicaţii: 1. lipsa de interes pentru tematica drepturilor persoanelor cu dizabilităţi, 2. lipsa de interes pentru tematica drepturilor omului în general, 3. alte lipsuri majore.

O analiză interesantă a implicaţiilor ratificării Convenţiei de către UE este realizată de Lisa Waddington aici. Concluziile Lisei sunt aplicabile însă unui univers parcă paralel.

A Rose by any other name would smell as sweet...or not

2010-12-14T03:37:00.000-08:00

Postarea de azi nu este una de critica shakespeareana desi versul din Romeo si Julieta ar putea sugera asta.
In contextul discutiilor legate de initiativa legislativa privind impunerea termenului de "tigan" in loc de "rom", spatiul public a fost inundat de argumente pro si contra mai mult sau mai putin hormonale, mai mult sau mai putin specializate. Comisiile intrunite astazi ne vor da sau nu motive de incredere in rationalitate si in statul de drept. Ce ma intriga insa este indiferenta cu care acest subiect este transformat de catre majoritari in unul marginal : dreptul la auto-identificare al unei minoritatii din Romania este tratat drept o bagatela relevanta doar pentru cei direct afectati sau pentru institutiile internationale in contextul indeplinirii obligatiilor asumate de catre statul roman - alte bagatele de tipul Conventiei Cadru pentru Protectia Minoritatilor Nationale, al Cartei privind Limbile Minoritatilor Regionale sau Minoritare, al Pactului privind Drepturile Civile si Politice sau al Pactului privind Drepturile Economice, Sociale si Culturale.
A raspunde discursului etno-nationalist de tip paranoid-mesianic, satisfacut pentru ca a identificat (in sfarsit) solutia pentru "imbunatatirea imaginii Romaniei in strainatate" poate sa para inutil intr-o logica a dialogului. A lasa expertii specializati in istoria, cultura, limba romani sa ofere argumente pertinente referitoare la dreptul unei comunitati de a isi decide singura denumirea este iarasi o atitudine colegiala fireasca. A lasa argumentele de drept sa primeze in fata umorilor politice are iarasi sens. Incalcarea Constitutiei Romaniei ne priveste insa pe toti locuitorii cetatii. Cum se face atunci ca pana azi am gasit doar doua pozitii publice de opinie civica, ambele in Evenimentul Zilei - prima ii apartine Ioanei Lupea, cealalta lui Sorin Ionita.
Cum putem face trecerea la a fi solidari in diferenta de la starea curenta de solidaritate in indiferenta?

Invitatie- 10 Decembrie

2010-12-01T01:55:00.000-08:00

Asociatia ACCEPT, Amnesty International, Asociatiile Sanse Egale pentru Femei si Copii, Sanse Egale si Thumende, Centrul pentru Dezvoltare Democratica, Centrul Euroregional pentru Initiative Publice, Centrul de Informare ONU, Centrul de Resurse Juridice, Centrul Romilor Amare Rromentza, Consiliul National Roman pentru Refugiati, reteaua ENAR Romania, Federatia ONPHR – Organizatia Nationala a Persoanelor cu Handicap din Romania, MCA - Centrul pentru Monitorizare si Combatere a Antisemitismului in Romania, Roma ACCESS, TRUST – Tineri Romi pentru Unitate Solidaritate si Transparenta si Romani CRISS au placerea de a va invita la dezbaterea “Situatia drepturilor omului in anul 2010 in Romania”, organizata in contextul zilei internationale a drepturilor omului – 10 decembrie.

Intalnirea va avea loc in data de 10 decembrie 2010, orele 13.00, in Aula Magna din cadrul Facultatii de Drept, Universitatea Bucuresti (str. Bd. M. Kogalniceanu, 36-46, sect. 5).

Continuand initiativele din anii precedenti, masa rotunda reuneste participanti activi in domeniul drepturilor omului in Romania, alaturi de reprezentanti ai institutiilor, studenti si jurnalisti, cu scopul de a analiza situatia drepturilor omului in 2010 din perspectiva respectarii articolelor 1, 7 si 13 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului:
· Art. 1 – Toate fiintele umane se nasc libere si egale in demnitate si in drepturi;
· Art.7 – Toti oamenii sunt egali in fata legii si au, fara nicio deosebire, dreptul la o egala protectie a legii. Toti oamenii au dreptul la o protectie egala impotriva oricarei discriminari care ar viola prezenta declaratie si impotriva oricarei provocari la o asemenea discriminare;

Ne vedem la Drept!

Departamentul de Stat al SUA a publicat "International Religious Freedom Report 2010"

2010-11-20T08:46:00.001-08:00

Departamentul de Stat al SUA a publicat "International Religious Freedom Report 2010" raportul anual realizat în baza International Religious Freedom Act. Raportul referitor la Romania nu înregistrează îmbunătăţiri semnificative faţă de anii trecuţi: tratamentul diferenţiat al cultelor, asociaţiilor religioase, grupurilor religioase, situaţia neretrocedării bunurilor Bisericii Greco-Catolice, actele de violenţă împotriva misionarilor unor minorităţi religioase, nesancţionarea actelor de anti-semitism, rîmân teme de îngrijorare. Raportul rămâne o bună analiză actualizată a stării naţiunii din punctul de vedere al libertăţii religioase (sau al limitării sale).

Premiul Fundatiei ERSTE pentru Integrare Sociala - sesiune de informare Bucuresti

2010-09-29T08:02:00.000-07:00

Cu speranța că vor exista cât mai multe aplicații de bună calitate, adică proiecte cu sens și cu succes reiau anunțul colegilor de la ERSTE și invitația la sesiunea de orientare:

Fundația ERSTE are onoarea de a vă invita la prima Sesiune de Informare cu privire la lansarea Premiului Fundației ERSTE pentru Integrare Socială – 2011 (http://erstestiftung.org/integration-award/), ce va avea loc luni, 04 octombrie a.c., ora 10.00, la Centrul Naţional al Dansului București din Bd. Nicolae Bălcescu nr. 1 (clădirea Teatrului Naţional Bucureşti), Sala Rondă, etaj 4.

Premiul Fundației ERSTE pentru Integrare Socială a fost lansat în 2007 și are ca scop oferirea de recunoaştere şi încurajare pentru crearea unei societăţi inclusive și echitabile. Premiul se dezvoltă de la o ediţie la alta – din patru ţări incluse în primul apel, suntem prezenți în douăsprezece ţări pentru anul 2011.

Din dorința de a continua să aducem recunoaştere publică şi să recompensăm proiectele creative de integrare socială care produc o schimbare în bine în cele 12 ţări din Europa Centrală şi de Sud-Est, printre care şi România, în aceasta ediție, sub motto-ul:
„Tu ce ai schimba?”
oferim premii în bani în valoare de 610.000 euro.

În vederea promovării inițiativei către cât mai mulți promotori ai integrarii sociale, Sesiunile de Informare vor fi sustinute în orasele: Bacău, Brașov, București, Cluj, Iași, Oradea, Satu-Mare, Târgu-Mureș și Timișoara.
La Sesiune vor participa reprezentanți ai organizațiilor nonguvernamentale, instituțiilor și autorităților publice, mass mediei, precum și reprezentanții Fundaţiei ERSTE: Dejan Petrovic, Manager de proiect pentru Premiul Fundaţiei ERSTE pentru Integrare Socială şi Crina Marina Morteanu, Coordonatoare regională Moldova și România.

Evenimentul are în vedere prezentarea detaliată a etapelor şi informaţiilor esenţiale despre ediţia 2011 a Premiului. Totodată, acesta va oferi oportunitatea de a răspunde eventualelor întrebări din partea participanților cu privire la inițiativa Fundației ERSTE.

În speranța că vă veti alatura, vă rugăm pentru confirmarea participării, să contactați: Crina Marina Morteanu, e-mail: crina.morteanu@socialintegration.org.

Toate cele bune,

Crina Marina Morteanu
Coordonator regional – Moldova și România

Proiect de modificare a Legii privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap în dezbatere publică

2010-09-01T11:32:00.000-07:00

Ministerul Muncii, Familiei si Protecţiei Sociale a iniţiat pe 31 august 2010, procedura pentru dezbaterea publică a proiectului de OUG pentru modificarea si completarea Legii nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicata.

Proiectul (cu greşelile de rigoare) şi nota de fundamentare sunt disponibile pe site-ul Ministerului Muncii. Termenul pentru trimiterea de opinii este 9.09.2010. Modificări în bine nu sunt la prima lectură, între modificările menţionate:

- reglementarea procesului de reevaluare a persoanelor cu handicap ca urmare a recomandarilor cuprinse in documentele intocmite in urma actiunilor de control efectuate in baza ordinelor ministrului muncii, familiei si protectiei sociale

- introducerea actiunii de suspendare a dreptului la asistenta sociala sub forma de prestatii sociale in bani, pana la incheierea procesului de reevaluare, ca urmare a recomandarilor cuprinse in documentele intocmite in urma unor actiuni de control

- anularea incadrarii in grad si tip de handicap pentru persoanele adulte cu handicap, daca in urma reevaluarii nu se mentine incadrarea in grad de handicap

- introducerea de sanctiuni in cazurile in care certificatele de incadrare in grad de handicap au fost acordate nejustificat.

Concluziile Comitetului ONU pentru Eliminarea Tuturor Formelor de Discriminare Rasială pentru România au fost publicate

2010-08-30T02:11:00.001-07:00

Pe 27 august, Comitetul ONU pentru Eliminarea Tuturor Formelor de Discriminare Rasială a publicat Observaţiile sale referitoare la Romănia.

După aproape 11 ani şi câteva cicluri de raportare lipsă, România şi-a îndeplinit în acest an obligaţiile, lucru salutat în Observaţii. Comitetul a salutat prevederile anti-discriminare din Constituţia din 2003, adoptarea Ordonanţei 137 sau a Ordonanţei 31 din 2002 (inaplicabila), a articolelor 317 si 247 din Codul Penal, a altor norme relevante pentru combaterea discriminării.

In acelaşi timp, Comitetul îşi exprimă îngrijorarea în legătură cu colectarea de date statistice, în special în ceea ce priveşte recensământul stabilit pentru 2011, recomandă autorităţilor să ia măsuri pentru ca Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării să îndeplinească recomandările Principiilor de la Paris (de ce nu şi Avocatul Poporului care nu e instituţie acreditată conform acestor Principii ONU?). Nevoia de coordonare între diferitele instituţii, de aplicare a legislaţiei şi de adoptare a unor noi măsuri pentru interzicerea discriminării romilor, sunt alte teme subliniate de Comitetul ONU.

Restricţia introdusă de Curtea Constituţională în aplicarea legislaţiei anti-discriminare în faşa Curţii Europene de Justiţie

2010-08-30T01:15:00.000-07:00

Aşa cum era de aşteptat şi cum am menţionat în raportul de ţară pentru Comisia Europeană, limitarea stabilită în Decizia 1325 de Curtea Constituţională în ceea ce priveşte aplicarea Ordonanţei 137 de către instanţe în cazurile în care anumite acte normative generează un tratament diferenţiat în exercitarea drepturilor salariale în sistemul bugetar a generat deja controverse.

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 28 august 2010 a publicat cererea de pronunţare a unei hotărâri preliminare formulată de către Curtea de Apel Bacău.

Iată aspectele asupra cărora Curtea de Justiţie a UE se va pronunţa la solicitarea Curţii de Apel Bacau:

“Dacă art. 15 din Directiva Consiliului nr. 2000/43/CE cu privire la implementarea tratamentului egal între persoane indiferent de origine rasială sau etnică şi art. 17 din Directiva [...] 2000/78/CE [a Consiliului din 27 noiembrie 2000] de creare a unui cadru general în favoarea egalităţii de tratament în ceea ce priveşte încadrarea în muncă şi ocuparea forţei de muncă – ambele transpuse în dreptul intern prin O.G. nr. 137/2000 republicată si modificată, se opun unei reglementări naţionale sau unei hotărâri a Curţii Constituţionale care interzice instanţelor judecătoreşti naţionale să acorde reclamanţilor discriminaţi despăgubiri materiale şi/sau morale pe care le consideră adecvate în situaţiile în care repararea prejudiciului produs prin fapta de discriminare vizează drepturi salariale prevăzute de lege şi acordate unei alte categorii socio-profesionale decât cea din care fac parte reclamanţii. În acest sens a se vedea deciziile Curţii Constituţionale nr. 1325/04.12.2008 şi nr. 146/25.02.2010.

În cazul în care răspunsul la prima întrebare este afirmativ, să se precizeze dacă judecătorul naţional trebuie să aştepte abrogarea sau modificarea normelor legale interne şi/sau schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, care sunt prin ipoteză în contradicţie cu normele comunitare sau acesta este obligat să aplice în mod direct şi imediat în cauza în curs de soluţionare normele comunitare astfel cum au fost eventual interpretate de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, lăsând neaplicată orice dispoziţie legală naţională sau orice hotărâre a Curţii Constituţionale care sunt contrare normelor comunitare.”

Din păcate Curtea de Apel şi-a construit argumentele în baza Directivei 43 şi a amestecat criteriul rasei şi etniei, protejat prin Directivă cu cel al apartenenţei la diferite categorii socio-profesionale (în speţă diferitele tipuri de magistraţi). Clarificările CJCE vor fi realizate strict din perspectiva dreptului comunitar (Directiva 43, poate şi Directiva 78=, astfel, răspunsul aşteptat de Curtea de Apel şi de practicienii dreptului anti-discriminării nu va veni de la Luxemburg. În schimb, o soluţie coerentă ţine de un nou proiect de revizuire a mecanismului constituţional care să recunoască atât rolul CNCD cât şi pe cel al instanţelor în ridicarea unor eventuale excepţii de neconstituţionalitate în cazuri de discriminare generate de acte normative.

România sub lupa Comitetului ONU pentru Eliminarea Discriminării Rasiale

2010-08-05T07:40:00.000-07:00

Două rapoarte alternative au fost depuse la Comitetul ONU pentru Eliminarea Discriminării Rasiale care analizează situația din România în a 77 sesiune a sa.
Unul este raportul depus de Pro Regio Siculorum Association, Bolyai Initiative Committee, Hungarian National Council Of Transylvania care este focusat pe teme de îngrijorare ale minorității maghiare din România. Celălalt raport, a fost pregătit de Romani CRISS, împreună cu
rețeaua de monitori locali de drepturile omului pe care a înființat-o și de Alianța Civică a Romilor din Romania. Din acest din urmă raport, pe lângă cazurile și recomandările interesante, reiau un fragment de analiză instituțională a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării:

Although it was the sole institution committing to actively combat discrimination, including against Roma people, few remarks need to be marked down.

There were a high number of NCCD decisions, in the field of employment, education, access to services and public places, which ascertained acts of discrimination against Roma. On the other hand, the NCCD is not using the mechanism to monitor its decisions, as provided by law, in order to make an evaluation of the impact of different measures (warnings, recommendations, fines), nor the way this decision are implemented or if the fines are being paid.

The relative large percentage of NCCD complaints involving discrimination based on ethnicity is not an indicator of an increased awareness of the Roma population on available remedies and protection against forms of discrimination. As the NCCD reports indicate, most of the complaints regarding Roma were submitted by non-governmental organizations or by Roma persons hired in institutions, facing discrimination in the field of employment. Both specialized NGOs and Roma human resources are aware of the forms of protection against discrimination due to their specialized activity. Random members of Roma communities are not fully aware of the existence of the National Council for Combating Discrimination, or of the legal options if they face discrimination.

As a result of the Constitutional Court Decision in 2008, the mandate of the NCCD was limitated: at the moment, the NCCD is able only to ascertain discriminatory normative acts and drafting recommendations, without mandatory decisions which could stop the juridical effects of such acts. This means that discriminatory normative acts are not changed, but continue to produce their legal effects, in spite of their discriminatory content. This practice is against community law, violating the provisions of 2000/43/EC and 2000/78/EC.

There are also certain procedural issues regarding the functioning of NCCD. There is lack of transparency and predictability of the decisional process, regarding the complaints addressed to the NCCD. Moreover, in most of the cases instrumented by Romani CRISS, there were significant delays in making decisions for the complaints lodged.

Between August 2009-January 2010, 6 positions out of 9, within the Steering Board e of the National Council for Combating Discrimination became vacant.
Starting with November 2009, the Steering Board wasn’t functional, since it couldn’t solve the complaints on discrimination cases. This situation was due to the lack of quorum – minimum 5 out of 9 members have to participate to the meeting when complaints are being debated and solved, and the final decisions are taken with minimum 5 votes out of 9.
The Parliamentary political groups were the ones which presented lists with proposed candidates, in front of the reunited Parliament commissions: juridical commission (Senate and Deputy Chamber) and human rights and national minorities commission (Deputy Chamber).
Unfortunately, the political groups didn’t take into consideration, with very few exceptions, the proposals made by the civil society.
Taking into consideration that most of the candidates didn’t fulfill the necessary conditions regarding the relevant activity in the field of human rights, the NGOs, members of the Anti-discrimination Coalition, have appealed these nominations.
The 6 nominated persons were choices of the political parties, according to their interests, and not with the purpose of creating a strong, professional body, which could efficiently solve the discrimination cases in Romania.
Unfortunately, the nomination of some political parties’ members as members of the NCCD Steering Board violates the principle of independency of the institution from any political interference. The lack of expertise in the field of human rights of these persons proves the inexistent interest of the state authorities regarding human rights and the appointment represents only some kind of reward for parties’ members.
These practices only diminish the people’s trust in the activity of this institution. The quality of the expected expertise the NCCD’s Steering Board decreases and the activity of the whole institution will be influenced by different political parties.
For example, in the past years the public discourse of politicians, members of different parties included racist comments targeting Roma. It is hard to believe that the decisions of the NCCD solving the complaints against politicians won’t be influenced by the political membership of the Steering Board members.

Parteneriatele între persoanele de același sex

2010-08-02T07:01:00.000-07:00

După ce în iunie în Schalk and Kopf v. Austria, CEDO a respins, petiția prin care era solicitată recunoașterea dreptului la căsătorie între persoane de același sex aratând că aceasta rămâne o opțiune a Statelor semnatare dar a menționat în mod expres faptul că viața în cuplu homosexual constituie viață de familie, săptămâna trecută Curtea a decis un alt caz împotriva Austriei, clarificând de această dată în P.B. and J.S. v. Austria că relațiile de tip partenerial între persoanele de același sex constituie viață de familie.

Curtea a decis că tratamentul diferențiat practicat în Austria în ceea ce privește acoperirea garantată pentru asigurările medicale a încălcat Art. 14 CEDO (prohibiția discriminării) coroborat cu Art. 8 (dreptul la viață privată și de familie).

In fapt, cei doi reclamanți, un cuplu homosexual, au criticat imposibilitatea de a utiliza asigurarea medicală a unuia dintre parteneri, funcționar public, și în cazul celuilalt partener. Această posibilitate era expres menționată de Civil Servants Sickness and Accidents Insurance Act pentru cuplurile heterosexuale, lege modificată în 2007 pentru a permite aplicarea asigurării și cuplurilor de același sex. Curtea a decis cu o majoritate de cinci la două voturi că până în 2007 (data modificării legii prin introducerea unor termeni neutrii), Austria s-a făcut vinovată de încălcarea Art. 14 și 8.

A apărut numărul 10 din European Anti-discrimination Law Review

2010-08-02T05:38:00.000-07:00

Cel mai recent număr al European Anti-discrimination Law Review include informații recente (până la 15 ianuarie 2010), analize și știri în legătură cu Dreptul Anti-discriminării în Uniunea Europeană. Recenziile de jurisprudență și de practică în statele membre sunt interesante și analiza comparativă a practicii din SUA realizată de profesorul David Oppenheimer este fascinantă. Articolul privind discriminarea în domeniul accesului la servicii al lui Julie Rigelheim este interesant pentru practicieni.
Lectură plăcută!

Căsătoria între persoanele de același sex discutată de CEDO

2010-06-26T23:53:00.000-07:00

In Schalk and Kopf v. Austria, CEDO a respins, săptămâna trecută, petiția prin care era solicitată recunoașterea dreptului la căsătorie între persoane de același sex aratând că aceasta rămâne o opțiune a Statelor semnatare.

Articolul 12 din Convenție prevede că bărbații și femeile de vârstă nubilă au dreptul la căsătorie și dreptul de a forma o familie, în concordanță cu legile naționale care reglementează existența acestui drept. In condițiile în care în Austria parteneriatul între persoanele de același sex este recunoscut legal, petiționarii au susținut că, în baza unei interpretări dinamice, această prevedere ar trebui citită ca protejând inclusiv dreptul la căsătorie al persoanelor de același sex. Camera a adoptat o interpretare istorică și a afirmat că deși instituția căsătoriei a trecut prin modificări sociale majore de la adoptarea Convenției, Curtea observă că nu există un consens european în ceea ce privește căsătoria între persoanele de același sex. In același timp, Curtea face în mod interesant trimitere la Carta UE a Drepturilor Fundamentale care în Art. 9 menționeză dreptul la căsătorie fără referiri la căsătoria heterosexuală, Curtea concluzionînd că nu mai poate fi considerat cî dreptul la căsătorie trebuie să fie limitat în toate cazurile la căsătoria dintre două persoane de sex opus.

Decizia a fost luată cu patru voturi din șapte, cei trei judecători care nu au fost de acord cu această opinie, judecătorii Rozakis, Spielmann și Jebens, subliniid că relațiile între persoanele de același sex sunt acceptate de societate și necesită un cadru juridic adecvat. Absența unui astfel de cadru juridic (ca și în cazul Romaniei de altfel) constituie în opinia judecătorilor o încălcare a Articolului 8 (dreptul la viață privată, intimă și familială) și a Art. 14 (non-discriminarea).

Interesant este că în argumentație, Curtea subliniază că un cuplu de același sex care locuiește împreună în o relație de parteneriat de facto, constituie viață de familie, așa cum ar face-o și o relație heterosexuală în o situație similară. Este pentru prima dată când în jurisprudența sa CEDO definește relațiile de parteneriat între persoanele de același sex ca viață de familie (vezi para 93-94 și 99).

O analiză extrem de interesantă aici.

Despre burqa și niqab în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei

2010-06-26T01:24:00.001-07:00

In condițiile în care multe din statele din Europa au uitat valorile europene comune și impun diferite măsuri de sancționare a diversității religioase- de la interzicerea construirii minaretelor la interzicerea portului vălului islamic, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a adoptat ieri - în unanimitate - o rezoluție interesantă prin care este precizat că nu trebuie să existe o interzicere generală a purtării burqa sau niqab sau a altor veșminte religioase (probabil următoarele pe listă ar fi fost carmelitele sau călugărițele ortodoxe). APCE a precizat că restricții legale pot fi justificate "pentru motive de securitate sau acolo unde funcția publică sau profesională a persoanei necesită neutralitatea religioasă sau ca fața acestora să fie văzuta". In opinia parlamentarilor din APCE, purtarea unui văl de către femei este percepută ca un "simbol de subjugare a femeilor față de bărbați". In același timp, o interdicție generală (de tipul celei belgiene) va opri femeile "care doresc în mod voluntar" să-și folosească dreptul de a-și acoperi fața.

Reiau un citat interesant "Nicio femeie nu trebuie obligată de comunitate sau de familie să poarte veșminte religioase. Orice act de oprimare, sechestrare sau violență constituie o crimă ce trebuie pedepsită de lege."

Rezoluția e adoptată în contextul în care, în aceiași zi, Adunarea a aprobat și un raport privind Islamul, Islamismul si Islamofobia, si a solicitat Elveției să respingă interdicția sa considerată discriminatorie de a construi minarete.

Acasă, din fericire, Parlamentul a adoptat la începutul lui mai o lege pentru acomodarea ritualului de înmormântare islamic (Legea 75/2010). Sunt rare cazurile în care România poate produce practici pozitive în managementul diversității. Uite că mai avem și surprize.

Concurs Egalitatea de şanse şi managementul diversităţii pe piaţa muncii

2010-06-18T07:48:00.000-07:00

via Impreuna:

“Egalitatea de şanse şi managementul diversităţii pe piaţa muncii”

Vrei sa stii ce este managementul diversitatii?

Vrei sa afli mai multe despre excluziunea/incluziunea grupurilor vulnerabile?

Vrei sa stii ce poti face tu ca sa contribui la o societate in care toata lumea are sanse
egale?

…si sa primesti o diploma eliberata de:
universitatile din Bucuresti, Cluj, Iasi; Blocul National Sindical, Grupul de
Economie Aplicata si Agentia de Dezvoltare Comunitara “Impreuna”?

Poti beneficia de toate acestea GRATUIT daca participi timp de o saptamana la cursul “Egalitatea de şanse şi managementul diversităţii pe piaţa muncii” care se va desfasura intr-un
climat prietenos, la Predeal, in perioada iulie – septembrie 2010.

Invitam la curs persoane din toata tara, angajati sau studenti din orice domeniu de
activitate. Adresam invitatia in mod special femeilor, persoanelor de etnie roma si persoanelor cu dizabilitati.

INSCRIERILE SE FAC PE BAZA COMPLETARII FORMULARULUI DE INSCRIERE ATASAT SI A TRIMETERII LUI LA ADRESA contact@observatorul-social.ro, PANA LA DATA DE 25.06.2010. SELECTIA PARTICIPANTILOR SE VA FACE IN LIMITA LOCURILOR DISPONIBILE, IN ORDINEA INSCRIERILOR.

Cursul “Egalitatea de şanse şi managementul diversităţii pe piaţa muncii” este organizat în cadrul proiectului POSDRU/70/6.2/S/41911 „Egalitate la angajare şi la locul de muncă – campanie de informare şi conştientizare în vederea schimbării atitudinii sociale şi stereotipurilor la angajare şi la locul de muncă”, proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurse Umane 2007-2013.

Proiectul este implementata de Universitatea din Bucureşti, GEA (Asociaţia Grupul de Economie Aplicată), Universitatea Babeş-Bolyai – Cluj-Napoca, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” – Iaşi, Fundaţia Agenţia de Dezvoltare "Împreună" şi Blocul Naţional Sindical. Pentru mai
multe detalii despre proiect si despre cursul “Egalitatea de şanse şi managementul diversităţii pe piaţa muncii” accesati www.observatorul-social.ro

Persoana de contact Agentia „Impreuna”:
Laura Marin, responsabil cursuri

Tel: 0726 376 338

Email: amaroilo_222@yahoo.com

Premiul Google pentru eseu vine in Romania

2010-06-08T05:38:00.001-07:00

In decembrie, cand am scris despre Google Europe Scholarship, nu speram ca va exista o a doua postare pe tema asta. Iata insa ca e cazul si ma bucur ca e asa: un tanar din Romania, Andrei George Petraru a primit acest premiu.

Bursa a fost castigata in urma unui proiect si a unui eseu in care tanarul informatician a povestit cum dizabilitatea i-a afectat viata. "In principiu am scris ca in anii '90 increderea ca o persoana cu handicap poate face fata in sistemul educational normal era destul de scazuta. Am luptat cu sistemul, iar in cele din urma profesorii au inteles ca am capacitati de studiu foarte bune, chiar daca paralizia cerebrala imi afecteaza putin capacitatile de exprimare", povesteste Andrei citat de Adevarul.

Felicitari lui Andrei si sa speram ca va exista si o a treia postare pe aceiasi tema fiindca competitia continua.

Celebrand Diversitatea

2010-05-21T04:07:00.000-07:00

ACCEPT vă invită la Marşul Diversităţii: Sâmbătă, 22 mai a.c., ora 17; start Bd. Unirii - Piaţa Constituţiei - Izvor.

Sanctionarea lui Jean Marie le Pen pentru discurs rasist a fost corecta - decizie de admisibilitate a CEDO

2010-05-14T09:01:00.001-07:00

Saptamana aceasta CEDO a publicat decizia de admisibilitate in cazul Le Pen c. Frantei , o decizie foarte interesanta ca modalitate de abordare echilibrata a libertatii de exprimare in contextul discursurilor cu caracter rasist (politicianul francez facuse afirmati cu caracter discriminator la adresa comunitatii musulmane din Franta in 2005). Iata elementele cauzei:
În fapt

În 2005, preşedintele partidului francez Frontul Naţional, Jean-Marie Le Pen a fost amendat cu 10.000 EURO pentru “incitare la discriminare, ură şi violenţă împotriva unui grup de persoane”( musulmani) dupa ce, in cadrul unui interviu publicat în ziarul Le Monde, a afirmat că “în ziua în care în Fraţa nu vor mai fi 5 milioane de musulmani ci 25 de milioane, ei o să fie la conducere”.
Curtea de Apel din Paris a mai aplicat politicianului o amendă , tot de 10.000 EURO, în 2008, după ce acesta, intrebat in legatura cu prima amenda, a comentat : “Când spun oamenilor că atunci când vom avea în Franţa 25 de milioane de musulmani, va trebuie să avem grijă de noi, deseori oameni îmi spun: «Dar Domnule Le Pen, deja acesta este situaţia în prezent» - şi oamenii au dreptate”. Instanta a considerat că aceste comentarii sugerează că securitatea francezilor depinde de respingerea comunităţii musulmane. Curtea a reţinut că libertatea de exprimare a reclamantului nu poate fi considerată o justificare pentru afirmaţii care incită la violenţă şi ură. În 2009, Curtea de Casaţie a respins apelul reclamantului.

În drept

CEDO a constatat că autorităţile franceze au comis o ingerinţă în dreptul reclamantului la liberă exprimare, în forma unei condamnări penale. Această ingerinţă a fost prevăzută de lege, a urmărit un scop legitim, anume, protecţia reputaţiei şi drepturilor altora.

Curtea a reiterat importanţa de care se bucură dreptul la liberă exprimare în contextul dezbaterilor politice într-o societate democratică şi că acest drept nu se referă doar la informaţii sau idei care sunt receptate în mod pozitiv de către public, dar şi la acele informaţii care sunt ofensive, sochează sau deranjează. De asemenea, oricine se implică într-o dezbatere de interes public, poate recurge la exagerări sau chiar la provocări, cu condiţia să respecte drepturile şi reputaţia altora.

Afirmaţiile reclamantului au fost făcute în contextul unei dezbateri generale asupra integrării migranţilor, in special a celor musulmani. Data fiind amploarea temelor în discuţie, care în anumite condiţii pot genera conflicte, este necesar ca statul să aibă o marjă de apreciere considerabilă în aprecierea necesităţii ingerinţei în dreptul la liberă exprimare.

În cazul reclamantului, comentariile acestuia, în mod sigur au prezentat comunitatea musulmană într-o lumina deranjantă care ar fi putut să genereze sentimente de respingere şi ostilitate. El i-a instigat pe francezi împotriva unei comunităţi a cărei convingere religioasă a fost explicit menţionată şi a cărei creştere rapidă a fost prezentată ca fiind deja o ameninţare latentă la adresa demnităţii şi securităţii poporului francez.

CEDO a considerat că motivele oferite de instanţele naţionale pentru condamnarea reclamantului au fost relevante şi suficiente si ca amenda impusă nu poate fi considerată disproporţionată. Curtea a ajuns la concluzia că ingerinţa în dreptul la liberă exprimare a reclamantului a fost necesară într-o societate democratică, cererea sa fiind astfel respinsă.

Cum ar fi putut fi gestionat "incidentul tiganca imputita"

2010-04-30T07:58:00.000-07:00

In oglinda si totusi in mod paradoxal, total diferit, via Al Jazeera iata cum Gordon Brown, aflat in o situatie similara cu cea a presedintelui Traian Basescu a gestionat un eveniment inrudit cu "tiganca imputita." Oferirea de scuze atunci cand printr-un gest sau o formulare nefericita a fost atinsa demnitatea unei personae, tine nu de o cultura politica pe care noi nu o avem ci de bun simt. Chiar si atunci cand crezi ca ai dreptate.

Amnesty International a lansat o campanie de strangere de semnaturi in favoarea noii Directive anti-discriminare

2010-04-30T07:30:00.000-07:00

Amnesty International a lansat azi o campanie de semnaturi in favoarea proiectului de directiva lansat in iulie 2008 care promoveaza principiul egalitatii de tratament si in afara relatiilor de munca, completand astfel Directivele 43 si 78. Proiectul, care propune interzicerea discriminarii pe criteriile religie sau credinta, dizabilitate, varsta si orientare sexuala in domeniile securitatii sociale, educatiei sau locuirii completeaza cele doua directive deja in vigoare si raspunde standardelor deja impuse prin Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, in baza Art. 19 al Tratatului de la Lisabona.

Mai multe informatii despre proiectul de directiva sunt disponibile pe http://www.amnesty-actie.nl/eupetition/. Tot acolo petitia poate fi si semnata.

O petitie pe care eu nu am cum sa nu o semnez

2010-04-18T23:37:00.000-07:00

Speranta pacientilor seropozitivi moare cu fiecare clipa

Inca o zi pierduta la poarta spitalului. De o luna de zile Marcel, vine zi de zi sa vada daca azi va primi tratamentul antiretroviral. Nici azi nu sunt medicamente. Cu fiecare zi ce trece fara sa-si ia medicamentele sansele lui de a avea o viata normala dispar. Din cei 20 de ani, 19 i-a trait cu HIV. Nici nu mai stie cand a aflat ce are. Stie doar ca din 1996, cand a inceput sa ia tratament anti-HIV, a inceput sa spere ca va duce o viata relativ sanatoasa. Speranta care nu i-a disparut nici cand a schimbat mai multe scheme de tratament, ajungand acum sa ia un tratament de salvare, ultimul valabil pentru el.

Dar de o luna de zile spitalul de la el din oras nu ii mai poate oferi tratamentul care il mentinea in viata. Si-a vazut ultima speranta naruita. O perioada atat de lunga fara tratament pentru un pacient ca el este fatala. Virusul este destept, invata cum actioneaza tratamentul si il pacaleste, acesta nu isi mai face efectul si trebuie schimbat. In cazul lui Marcel un mai exista medicamente cu care sa fie inlocuit. Este pur si simplu condamnat la moarte.

El si inca alti mii de pacienti seropozitivi din Romania. Cu totii fac aproape zilnic drumuri la spitalele de care apartin pentru a-si primii tratamentul. Situatia este grava peste tot. In unele orase de o luna, in alte de doua saptamani. Important este ca nu se stie cand se va reglementa.

Cu totii stiu ca Romania trece printr-o situatie de criza. Cu totii stiu ca nu sunt singurii pacienti cronici care sunt pusi pe liste de asteptare din lipsa de fonduri. Insa nu pot sa accepte ca nu se face nimic pentru ei. Romania are sansa sa renegocieze pretul medicamentelor antiretrovirale, facand astfel posibil asigurarea tratamentului cu fonduri mai putine.

Pacientii seropozitivi au nevoie de sprijinul tuturor pentru a convinge autoritatile sa faca demersurile necesare pentru a se relua tratamentul lor. Cat mai repede si cat mai ieftin pentru stat.

Dincolo de protestul oficial facut de mai multe organizatii din domeniu (vedeti documentul atasat) avem nevoie si de semnaturile voastre pentru a convinge autoritatiile sa puna pe lista de urgenta rezolvarea acestei probleme. Aratati-le ca va pasa de semenii vostri care de ani de zile se lupta cu un virus inarmati doar de speranta. Speranta care acum le este luata.

In numele pacientilor seropozitivi

Asociatia SENS POZITIV si ARAS – Asociatia Romana Anti SIDA

Semneaza si tu: http://www.petitieonline.ro/petitie/speranta_pacientilor_seropozitivi_moare_cu_fiecare_clipa-p04795056.html

Va rugam trimite-ti si altor persoane petitia pentru a fi semnata.

Va multumim,

OSCE lansează un concurs de fotografie pe tematica nediscriminării

2010-04-09T09:27:00.000-07:00

Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa a lansat un concur de fotografie pe tema toleranţei şi a nediscriminării. Termenul de trimitere a fotografiilor este 10 mai iar detalii legate de condiţii sunt disponibile aici.
Baftă.

8 Aprilie: Ziua Internaţională a Romilor

2010-04-08T06:11:00.000-07:00

Te aven saste, baxtale, zorale!

Inainte de a vă da ochii peste cap saturaţi de problema romilor, vă rog să vă daţi răspunsul la două întrebări:

1. câţi romi cunoaşteţi cu adevărat şi câţi vă sunt prieteni?
2. ce aţi făcut pentru "romii răi", ca să folosesc şi eu stereotipul şi sa utilizez dihotomia "criminal vs.inteligent" utilizată de un (încă) ministru de externe?

In oraş se întâmplă şi lucruri interesante: la Clubul Ţăranului are loc primul concert din 2010 al trupei Kali Band. Kali Band, şase instrumentişti crescuţi de mici în acordurile lăutarilor, după ce au rătăcit o vreme pe drumul manelelor, şi-au găsit vocaţia în muzica cu adevărat romani, de aici şi de pretutindeni din lume.
In parcul Cismigiu, in perioada 08 - 10 aprilie, este organizat de Centrul National de Cultura a Romilor - Romano Kher, institutie subordonata Ministerului Culturii si Patrimoniului National, impreuna cu partenerii sai, Centrul Rromilor "Amare Rromentza" si Alianta Civica
a Romilor din Romania un adevărat eveniment .Conform organizatorilor, taraful "Grigoras
Dinicu" va sustine doua concerte de muzica lautareasca autentica, iar formatia "Kali Band" va delecta publicul cu o muzica gipsy balkan inspirata din cultura traditionala roma, cu influente reggae si ska.Cele trei seri ale evenimentului cuprind, de asemenea, proiectii de filme artistice si documentare cu tematica roma si realizate de artisti romi, precum si proiectie de arta fotografica insotita de auditii muzicale.De asemenea, mestesugari din toata tara isi vor expune standurile cu obiecte create de mana lor printr-un mestesug mostenit din tata-n fiu.

Cursul Presa si Discriminarea -CJI cauta tineri romi curiosi

2010-04-07T08:49:00.000-07:00

Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) cauta liceeni curiosi sa afle care este legatura dintre presa si discriminare, dintre presa si interesul public, cum poate discursul instigator din mass-media sa afecteze minoritatile si cum pot fi folosite noile tehnologii in mod responsabil si eficient.

Cursul Presa si discriminarea are ca public tinta 20 de tineri din Bucuresti, dintre care 10 de etnie roma. Pe baza rezultatelor obtinute (activitatea la cursuri, calitatea temelor realizate), sapte elevi vor fi selectati pentru a participa la o scoala de vara de o
saptamina, ce se va desfasura la Bucuresti in luna august 2010. Pentru inscriere, elevii sunt rugati sa descrie in maximum 500 de cuvinte o persoana care reprezintă propriul model de viata, indicand cel putin trei motive pentru care si l-au ales. Pe langa acest text,
dosarul de inscriere va cuprinde si un curriculum vitae. Cele două documente vor fi editate in Word sau o alta aplicatie compatibilă si vor fi trimise prin e-mail (mihaela@cji.ro) sau fax 021 311 1378, pana la data de 12 aprilie a.c. Persoana de contact: Mihaela Danga, coordonator de program (tel: 021 311 1375)

Cursurile se vor desfasura la sediul CJI, din Bd. Regina Elisabeta, nr. 32, et. 1, (intre Piata Kogalniceanu si Bd. Schitu Magureanu), dupa cum urmeaza:

17-18 aprilie - Jurnalism si interes public.
Traineri: Ioana Avadani, CJI, Costel Trofin, Universitatea Babes
Bolyai, Cluj
24 - 25 aprilie - Rasismul in presa - Traineri: Marian Chiriac,www.divers.ro, George Lacatus, Romania libera
29 - 30 mai - Noile tehnologii de media - George Hari Popescu, Universitatea
din Bucuresti, Cristian Curus, Romania libera

Programe similare vor mai avea loc in Craiova si Sibiu.

21 Martie - Ziua Internationala pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare rasiala

2010-03-21T09:20:00.000-07:00

E 21 martie. Nu o sa dau o declaratie, au dat-o Agentia Drepturilor Fundamentale, ECRI si ODHIR inaintea mea si e buna. O sa aloc insa 5 minute pentru a compara concluziile Raportului Departamentului de Stat al Statelor Unite pe ultimii doi ani la capitolul discriminare. Concluzia: nici macar de stagnare nu poate fi vorba.

Apoi, pentru inca 5 minute, o sa compar discursul public in Moldova si in Romania: pare ca podul de flori poate fi inlocuit de un pod al rasismului biologic, boala grava care ar trebui sa tina mai degraba de istoria filosofiei (Gobineau si Rosenberg) decat de anul de gratie 2010. Kapuscinski are dreptate (si de data asta): 'xenofobia este o boala a oamenilor care sunt speriati si sufera de un complex de inferioritate, speriati fiind de cultura CELUILALT.'

Prefer sa inchei celebrand, in fond libertatea provoaca diversitate si diversitatea mentine libertatea. (Lord Acton, 1907)

17-22 martie: festivalul de film One World

2010-03-10T13:55:00.000-08:00

Din păcate, se întâmplă ca şi anul ăsta să nu pot merge fiindcă nu sunt în Bucureşti dar mergeţi, e aşa de anormal să începem să avem şi tradiţii frumoase şi inteligente! MERITĂ!
Intre 17-22 martie 2010 esti asteptat la Festivalul de film documentar
dedicat drepturilor omului, One World Romania, organizat de asociatia One
World Romania si Centrul Ceh in Bucuresti. Festivalul sprijinit de British
Council va aduce in jur de 35 de documentare noi si premiate, in 4
cinematografe: Cinema Eforie, Cinema Union, Cinema Elvira Popescu si Noul
Cinematoraf al Regizorului Roman (proiect cultural al Muzeului Taranului
Roman).
Festivalul isi propune astfel sa ajute la crearea unei comunitati active,
ce isi doreste sa cunoasca si sa se implice in problemele cu care se
confrunta ceilalti.

Evenimentul de deschidere va avea loc la Ateneul Roman, pe 17 martie,
incepand cu ora 19:00.

Mai multe detalii:
http://www.oneworld.ro/

O noua generaţie de bursieri medicinişti romi sunt invitaţi să aplice

2010-03-10T13:17:00.000-08:00

Un program AL OSI şi REF, implementat în România de AMP, Sastipen şi Asociaţia Medicilor Rezidenţi, de care eu sunt mândră pentru că ajută studenţi medicinişti romi să îşi urmeze chemarea spre excelenţă.

O noua runda a programului de burse de studiu pentru romi in domeniul medical lansat in Romania

BUCURESTI - Institutul pentru o Societate Deschisa (OSI) impreuna cu Fondul de Educatie pentru Romi (REF) anunta cel de-al treilea an al programului de burse destinate studentilor de etnie roma in domeniul Medicinei si Farmaciei in Romania.

Programul "Burse de studiu in domeniul medical pentru romi. Leadership in sanatate: o generatie de profesionisti in domeniul sanatatii" se desfasoara sub auspiciile Decadei de Incluziune a Romilor 2005-2015 si reprezinta o initiativa fara precedent in Europa Centrala si de Est.

Fondurile programului de burse sunt asigurate de Institutul pentru o Societate Deschisa si Fondul de Educatie pentru Romi si vor sustine studenti de etnie roma care studiaza sau au intentia de a studia Medicina in Romania.

Fondul de Educatie pentru Romi va oferi burse studentilor de etnie roma care urmeaza cursurile facultatilor de Medicina, Farmacie, Stomatologie sau ale colegiilor de asistenti medicali si moase, precum si medicilor rezidenti, daca respectivele institutii sunt acreditate de Ministerul Educatiei si Cercetarii din Romania. Selectarea studentilor pentru obtinerea de burse se va face pe baza meritelor academice, a motivatiei lor profesionale si a potentialului de leadership.

Initiativa se bucura de sprijinul Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, al Ministerului Sanatatii si al Agentiei Nationale pentru Romi.

Formularele de aplicatie pentru obtinerea burselor pot fi gasite online, la www.burseromi. ro sau http://ref.rmusp. org . Dosarele cu documentatia completa pot fi trimise pana la data limita: 30 mai 2010, pe adresaCentrul de Resurse pentru Comunitatile de Romi (CRCR), Str. Tebei, nr. 21, Cluj Napoca, 400305, Romania, in atentia domnului Robert Matei (Coordonator National Programe de Burse).

Beneficiarii burselor vor fi eligibili pentru finantare suplimentara in scopul studierii unei limbi straine sau pentru participarea la conferinte profesionale. De asemenea, bursierii vor fi sustinuti intr-un program de mentorat, in cadrul unui proiect derulat in cooperare cu Asociatia Medicilor Rezidenti din Romania, pentru indeplinirea scopurilor lor academice si profesionale.

Toti semifinalistii impreuna cu mentorii selectati vor participa la un program de pregatire in advocacy in scopul dezvoltarii capacitatii lor personale si de advocacy, astfel incat sa poata promova in mod eficient dreptul persoanelor de etnie roma la servicii medicale. Astfel, Sastipen - Centrul Romilor pentru Politici de Sanatate va organiza in vara lui 2010 o tabara de advocacy ca parte a programului de pregatire.

In 2008, primul an de implementare a acestui program, 35 de medici rezidenti si studenti romi ai facultatilor si colegiilor de Medicina si elevi ai unor scoli profesionale medicale din Romania au primit burse de studii.
In 2009, al doilea an de implementare, 63 de medici rezidenti si studenti romi ai facultatilor si colegiilor de Medicina si elevi ai unor scoli profesionale medicale din Romania au primit burse de studii.
In 2009 programul a fost implementat pentru pentru prima data si in Bulgaria, unde 23 de medici rezidenti si studenti romi ai facultatilor si colegiilor de Medicina au primit burse de studii.

Mai multe informatii despre programul de burse pot fi gasite la: www.romaeducationfu nd.org si http://www.soros. org/initiatives/ health/focus/ roma sau prin contactarea d-lui Robert Matei la adresele matei.robert@ romacenter. ro si rmatei@romacenter. ro , telefon + 40 264 420 474.

Contact pentru presa: ActiveWatch - Agentia de Monitorizare a Presei
Andreea Chelaru, andreea@mma. ro , tel: 0727.735.903

CNA atentioneaza Radio Guerilla pentru rasisme

2010-03-04T08:11:00.000-08:00

Din Comunicatul de presa al CNA:
Membri ai Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA) au decis, joi, să trimită o scrisoare de atenţionare postului Radio Guerilla, pentru o emisiune ce riscă 'posibile interpretări privind discriminarea'.
'Emisiunea şi-a propus să vorbească despre degradările de limbaj şi comportament în societate, care, însă, au fost asociate cu o aşa-zisă ţiganizare, ceea ce riscă posibile interpretări privind discriminarea şi rasismul', a declarat preşedintele CNA, Răsvan Popescu.
Potrivit acestuia, CNA atenţionează postul tocmai pentru ca, pe viitor, atunci când organizează o asemenea dezbatere, să evite unele accente care să permită asemenea interpretări.
Vicepreşedintele CNA, Ioan Onisei, este de părere că moderatorul, ce trebuie să dea dovadă de imparţialitate, 'este tezist'.
'Nu cred că el (Liviu Mihaiu n.r.) a urmărit în mod expres o chestiune de tip rasial. Chestiunea este nu cumva să se inducă aceste posibile interpretări', a afirmat Mihai Mălaimare, membru CNA.
Membrii CNA au analizat acest caz după ce au primit două reclamaţii.
Potrivit uneia dintre plângeri, 'Asta la revista presei, nene!', difuzată pe 2 şi 3 februarie, 'a încurajat rasismul, xenofobia, intoleranţa şi atitudinea discriminatorie împotriva romilor. Moderatorul a exprimat şi prezentat opinii rasiste'.
'Cele două emisiuni moderate şi realizate de Liviu Mihaiu au ca subiect 'Ţiganizarea României', aşa cum arată şi titlul ales. Deşi Liviu Mihaiu a precizat, în mai multe rânduri, pe parcursul celor două emisiuni, că nu are în vedere discriminarea ţiganilor şi nici nu face referire la ţigani, că discuţiile purtate cu persoanele care au intervenit telefonic în emisiune au fost purtate în jurul dezrobirii romilor, a 'mahalalelor locuite de ţigani', a limbajului împrumutat de la majoritari de la 'ţigani', iar dezbaterile au avut ca punct de plecare comparaţia dintre 'noi', reprezentând populaţia majoritară şi 'ei', reprezentând minoritatea romă', se arată în a doua reclamaţie.
Conform acesteia, Liviu Mihaiu a utilizat în mod peiorativ termenul de 'ţigani' pentru a desemna o minoritate etnică, care, potrivit opiniilor sale, 'reprezintă sursa deformării modului de viaţă, comportamentului şi limbii vorbite de către populaţia majoritară din România'.
În altă ordine de idei, Răsvan Popescu a spus că membri ai CNA şi reprezentanţi ai Asociaţiei Române pentru Măsurarea Audienţelor au, joi, 'o întâlnire prealabilă declanşării procedurii de licitaţie pentru stabilirea măsurătorului unic de audienţă tv'

Burse Rosalynn Carter pentru jurnalism pe probleme de sanatate mintala

2010-03-03T21:57:00.000-08:00

Doi jurnalisti romani vor beneficia de aceste burse, care le vor
permite ca, timp de un an, sa realizeze un proiect mediatic cu scopul de
a explora si a aduce in atentia publicului aspecte legate de sanatatea
mintala sau de bolile mintale. Bursele pentru jurnalisti sunt parte a
efortului international lansat de Programul de Sanatate Mintala al
Centrului Carter pentru a reduce stigmatizarea si discriminarea
persoanelor care sufera de boli mintale, precum si pentru eliminarea
informatiei incorecte sau bazate pe stereotipuri.
Cei doi bursieri vor fi selectionati in baza unui concurs de proiecte
de catre un consiliu consultativ format din jurnalisti si specialisti in
domeniul sanatatii mintale. Bursele presupun participarea la doua
reuniuni ale bursierilor Rosalynn Carter (la inceputul si la sfarsitul
proiectului), asistenta tehnica din partea Centrului Carter si a CJI pe
parcursul realizarii proiectului si acces la resursele specifice
(inclusiv experti) ale celor doua organizatii. In plus, fiecare bursier
va primi un sprjin financiar in valoare de 2500 EURO pentru elaborarea
proiectului selectat.

Bursele sunt accesibile tuturor jurnalistilor, indiferent de tipul de
media pentru care lucreaza (presa scrisa, radio, TV, online), inclusiv
jurnalistilor freelance. Proiectele pot include serii de articole,
investigatii, reportaje, elaborarea unor filme documentare, scrierea
unor carti sau orice alta forma de produs editorial.

Candidatii trebuie sa demonstreze interes in domeniul sanatatii
mintale, solide abilitati jurnalistice si o buna cunoastere a limbii
engleze. Proiectele trebuie sa raspunda unor probleme bine definitie si
individualizate, sa descrie metodologia si instrumentele necesare
realizarii activitatilor propuse si sa detalieze modul in care vor
contribui la reducerea discriminarii si stigmatizarii persoanelor
suferind de afectiuni mintale.

Dosarele de inscriere trebuie sa contina:
- curriculum vitae (in limba engleza)
- o scrisoare de intentie (in limba engleza)
- o descriere detaliata a proiectului propus (formularul este
disponibil la http://www.cji.ro/articol.php?article=941)
- un rezumat al proiectului (obiective, activitati, mijloace, efectul
anti-stigma) (in limba engleza)
- un portofoliu de articole reprezentative ale candidatului (care pot
fi sau nu pe tema sanatatii mintale) (in limba romana)

Castigatorii vor fi anuntati in data de 9 iulie 2010, prin intermediul
web-siteului Centrului Carter (www.cartercenter.org (
http://www.cartercenter.org/ )). Ei trebuie sa fie disponibili pentru
deplasarea la Atlanta, in zilele de 13 - 15 septembrie 2010, pentru a
participa la reuniunea anuala a bursierilor. Decizia finala privind
selectarea candidatilor revine Centrului Carter si nu poate fi
contestata.

Termenul limita pentru depunerea proiectelor este 19 aprilie 2010,
orele 17:00. Candidatii care vor trece de prima faza a selectiei vor
sustine un interviu telefonic in limba engleza.

Dosarele de inscriere se depun la sediul Centrului pentru Jurnalism
Independent, Bdul. Regina Elisabeta nr. 32, etaj 1, sector 5, Bucuresti
sau prin e-mail, la bursecarter@cji.ro

Persoana de contact: Carmen Macavei, asistent executiv, tel: 021 311
1375, camen@cji.ro

Bursele Rosalynn Carter pentru Jurnalism pe probleme de sanatate
mintala 2010-2011 reprezinta a patra editie a programului pentru
Romania.

• Bursierii editiei 2007-2008 au fost Alexandru Ulmanu (jurnalist,
cadru universitar la Facultatea de Jurnalism si Stiintele Comunicarii a
Universitatii din Bucuresti) si Paul Radu (jurnalist, Centrul Roman
pentru Jurnalism de Investigatie).
• Bursierii editiei 2008-2009 au fost Emilia Chiscop (jurnalist, Ziarul
de Iasi) si Vlad Mixich (jurnalist, corespondent Deutsche Welle &
Hotnews).
• Bursierii editiei 2009-2010 au fost Georgiana Ilie (jurnalist
freelance) si Rãzvan Vintilescu (jurnalist freelance).

Ziua de azi: România şi rasismele ei şi Europa şi valorile ei

2010-02-25T09:25:00.000-08:00

In timp ce în România triumfă apologia rasismului şi sărăcia intelectuală îi mută pe unii (zic ei reprezentativi) să evadeze din dialog şi să treacă la atac la...societatea civilă, două ştiri din regiune îmi arată că, o dată în plus, cazul românesc este unul mai special şi nu, ce urmează nu este o glumă, numai că se întâmplă în o altă ţară.

In Cehia, Curtea Supremă a decis, la solicitarea guvernului, dizolvarea Partidului Muncitorilor şi în justificarea sa instanţa menţionează caracterul populist, homofob, şovin şi cu tendinţe rasiste al partidului, faptul că în publicitatea electorală (refuzată de la difuzare de canalele publice), Partidul a făcut judecăţi de valoare în legătură cu întreaga comunitate de ţigani (termen folosit de Partidul Muncitorilor). Curtea a considerat că prin discursul său partidul atacă chiar fundamentele sistemului democratic.

Ca reminder: în 2004 Curtea Supremă din Belgia a menţinut decizia de condamnare partidului extremist Vlams Bloc (“Flemish Bloc”) datorită multiplelor încălcări ale legislaţiei de interzicere a rasismului, în 2001 guvernul şi parlamentul german au solicitat Curţii Constituţionale interzzicerea NPD (extremă dreaptă), în 2006 Curtea Supremă din Slovacia a decis interzicerea Solidarităţii Slovace care îşi trăgea rădăcinile din moştenirea lui Jozef Tiso (conducătorul ţarii în timpului celui de-al Doilea Război Mondial), în Spania, Curtea Supremă spaniolă a interzis în 2003 Batasuna.

Tot în Europa valorilor europene intră şi Albania care taman a votat o lege inteligentă anti-discriminare. Mai sunt şi victorii. Rare.

Succes al Asociaţiei Umaniste în privinţa portalului E-Romania

2010-02-24T02:03:00.000-08:00

Asociaţia Umanistă Română a depus în iulie 2009 la Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării o petiţie privind conţinutul discriminatoriu din punct de vedere religios al portalului e-Romania pornind de la faptul că portalul, realizat din fonduri publice şi asumat de către Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale şi Guvernul României, privilegia, la secţiunea e-Culte, biserica majoritară în detrimentul celorlalte culte recunoscute în România.
La audierea care a avut loc la CNCD în 19 ianuarie 2010, AUR a făcut precizarea că dacă în 30 de zile, site-ul va fi schimbat în sensul acordării aceluiaşi statut fiecărui cult recunoscut în România, retragem solicitarea privind amendarea ministerului cu suma de 4000 RON.
Intr-un comunicat de presă, Asociaţia salută azi decizia Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale de a modifica site-ul e-Romania în sensul celor cerute de Asociaţia Umanistă Română, astfel încât, în acest moment secţiunea e-Culte este alocată tuturor celro 18 culte recunoscute după cum se poate vedea în meniul din stânga aici.

AUR salută şi modificarea Strategiei naționale eRomania 2010-2013 V2 - Ianuarie 2010 www.romania.gov.ro trecându-se de la acordarea unui statut privilegiat bisericii majoritare la un tratament egal, firesc şi conform legii, pentru toate cele 18 culte recunoscute în România după cum se poate vedea mai jos:

"IV 8. Domeniul e-Culte
Acest domeniu vizează, în principal, următoarele obiective:
Obiectivul 1 Realizarea de instrumente rapide, eficiente, moderne şi atractive (prin prezentare şi interactivitate) pentru publicul românesc şi străin ca suport în:
- Cunoaşterea Istoriei cultelor în România;
- Cunoaşterea Cadrului legislativ, a Statutului diverselor culte;
- accesarea directă a informaţiei geografice, religioase, culturale, educative, turistice şi sociale despre lăcaşurile de cult din România şi străinătate;

Obiectivul 2 Asigurarea prezenţei pe Internet a cunoştinţelor şi informaţiilor privind cultele din România, istoria, prezentul şi implicarea acestora în îmbunătăţirea calităţii vieţii cetăţeanului, prin ridicarea moralului şi a nivelului de cunoaştere.
Principalele beneficii pentru cetăţean şi administraţie sunt:
• Informarea cetăţeanului cu privire la cultele religioase;
• Informarea cetăţeanului în ce priveşte organizarea diverselor culte;
• Cunoaşterea posibilităţilor de acces direct sau virtual la lăcaşurile de cult;
• Cunoaşterea posibilităţilor de formare a tineretului prin accesarea directă a aspectelor culturale, turistice şi religioase ale bisericilor şi mănăstirilor;
• Realizarea unui punct de acces la informaţii publice pentru găsirea unui sprijin moral, social, cultural, turistic, educativ oferit de cultele religioase tuturor celor din ţară sau străinătate;
• Dezvoltarea unui sistem de turism ecumenic."

Reflectarea "incidentului Baconshi" în presă

2010-02-21T03:32:00.000-08:00

Un editorial al lui Mircea Marian în Evenimentul Zilei.

Dacă folosim incidentul de faţă pentru a încerca o analiză de ansamblu, ce este cu adevărat trist este că, trecând peste rasismul intelectual manifestat de diverşii oficiali în ultimii trei ani şi sancţionat sau nu de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, nu am ajuns încă să vorbim despre rasismul instituţional, despre absenţa unor politici publice coerente care să includă în mod obligatoriu elemente de managementul diversităţii, de încorporare a principiilor fundamentale în drepturile omului în domeniile cheie: sănătate, locuire, muncă, protecţie socială, managementul migraţiei, chiar şi educaţie (deşi aici o mână de oameni vizionari din MEC au încercat primi paşi în acest sens).

Si raspunsul diplomatic al MAE

2010-02-16T07:38:00.000-08:00

Comunicat din Data: 16.02.2010

Ministrul Afacerilor Externe şi MAE resping ferm orice interpretare într-o notă rasistă sau etnicistă a formulei utilizate de şeful diplomaţiei române în declaraţia de presă din 11 februarie 2010.

Ministrul Baconschi a avut în vedere existenţa unei anumite rate de infracţionalitate, considerată ca fiind „naturală”, în interiorul oricărei comunităţi, dar formula utilizată nu a transmis în mod adecvat mesajul dorit de ministru. Nu există în comunităţile de români din străinătate o rată de infracţionalitate mai ridicată decât cea care se regăseşte în interiorul altor comunităţi de imigranţi.

Din punctul de vedere al MAE şi al ministrului Baconschi, infracţionalitatea este o chestiune ce ţine de comportamentul individual şi nu de etnie.

De altfel, formula a fost deja îndepărtată din declaraţia postată pe site-ul MAE.

Acţiunile Ministerului Afacerilor Externe s-au îndreptat întotdeauna spre cooperare strânsă cu membrii reprezentanţi ai etniei roma şi spre promovarea la nivel european a unei abordări pe problematica romilor. Nominalizarea unui consilier al ministrului pentru problematica roma şi sprijinirea şi promovarea constantă a tuturor iniţiativelor legate de acest subiect la nivel internaţional sunt dovezi în acest sens.

Concluzia zilei de azi: se poate.

Discurs diplomatic cu conţinut rasist

2010-02-16T07:31:00.000-08:00

Organizaţiile din Coalitia Anti-discriminare protestează faţă de declaraţiile rasiste ale Ministrului român al Afacerilor Externe, Teodor Baconschi cu ocazia întrevederii cu Secretarul de Stat francez pentru Afaceri Europene, Pierre Lellouche din 11.02.2010, şi faţă de conţinutul comunicatului de presă al Guvernului României din 11.02.2010 ce e presupus a relata asupra discuţiilor din cadrul întrevederii dintre premierul Emil Boc şi Secretarul de Stat francez Pierre Lellouche.
Vorbind despre comunitatea română din Franţa, Ministrul Baconschi afirma, conform declaraţiei de presă de pe site-ul MAE „Avem nişte probleme fiziologice, naturale, de infracţionalitate în sânul unora dintre comunităţile româneşti, în special în rândul comunităţilor cetăţenilor români de etnie roma.” Ministrul asociază în mod direct infracţionalitatea cu etnia. Mai mult decât atât, într-o manieră de maximă gravitate, dă o explicaţie biologică asocierii în infracţionalitate, explicaţie caracteristică Germaniei naziste în motivarea Holocaustului.
Dl Baconschi nu este la curent cu faptul că asocierea infracţionalităţii cu etnia, acel „racial profiling” nu este nici în spiritul nici în litera legii europene a secolului XXI pe care o invocă, dimpotrivă.
Asocierea etniei cu infracţionalitatea lezează dreptul romilor la demnitate şi încalcă legislaţia românescă, europeană şi internaţională de drepturile omului. Mai mult decât atât, declaraţiile nu vin în premieră, asocierea infracţionalităţii cu etnia, întâmplându-se şi în cazul premierului Călin Popescu-Tăriceanu, sancţionate la momentul respectiv de către societatea civilă.
Acelaşi tip de discurs apare şi în comunicatul de presă al Guvernului României în urma întrevederii dintre premierul Boc şi Secretarul de Stat Lellouche: <> (s.n.).
Prin conţinutul său, şi comunicatul de presă emis de Guvernul României face trimitere explicită şi deliberată la existenţa unei legături directe între un grup etnic şi infracţionalitate.

Din cauza gravităţii afirmaţiilor Ministrului de Externe Baconschi, solicităm demisia de onoare a acestuia, sau demiterea sa. Considerăm că menţinerea D-lui Baconschi în fruntea Ministerului de Externe român, în urma afirmaţiilor făcute, lezează demnitatea cetăţenilor români şi că este inadmisibil ca purtătorul de imagine al României în plan extern să dea dovadă de rasism instituţionalizat cu explicaţii ştiinţifice tipice Evului Mediu. Solicităm, de asemenea, Guvernului României şi Ambasadei Republicii Franceze în România să-şi clarifice public poziţiile referitoare la asocierea etnicităţii rome cu infracţionalitatea.
Organizaţiile semnatare au trimis şi o scrisoare de protest (ataşată) instituţiilor vizate şi vor iniţia o petiţie împotriva D-lui Baconschi în faţa Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării.

9-10 martie "Importanţa deschiderii pieţei de muncă libere pentru persoanele cu dizabilităţi".

2010-02-12T09:13:00.000-08:00

Stimată Doamnă / Stimate Domn,

Persoanele cu dizabilităţi au dreptul şi nevoie de acces la servicii de suport pentru a creşte oportunităţile lor de angajare.

Fundaţia Alpha Transilvană vă invită să participaţi la o conferinţă internaţională initulată "Importanţa deschiderii pieţei de muncă libere pentru persoanele cu dizabilităţi".

Conferinţa este organizată la Tîrgu-Mureş în perioada 9-10 martie 2010 în cadrul proiectului "PASS IT ON! – de la sensibilzare până la piaţa liberă de locuri de muncă pentru persoane cu dizabilităţi prin formare profesională şi strategii continue" cu sprijinul Direcţiei Generale de Educaţie şi Cultură al Comisiei Europene, proiect derulat în parteneriat cu 8 ţări: Belgia, Olanda, Austria, Malta Republica Cehă, Bulgaria, Ungaria şi România. Menţionăm în special partenerul de la Universitatea Fontys din Olanda, dr. Ronald Haccou, Senior manager al Departamentului „Secondary Vocational Education”.

Evenimentul se adresează în primul rând managerilor de resurse umane şi administratori ai potenţialilor angajatori şi unităţilor protejate, cât şi reprezentanţilor organizaţiilor care intermediază angajarea persoanelor cu dizabilităţi pe piaţa liberă a muncii.

Evenimentul doreşte să vină în sprijinul potenţialilor angajatori ai persoanelor cu dizabilităţi prin a oferi informaţii despre metode de lucru prin care pot angaja acele persoane cu dizabilităţi care pot să se integreze cel mai eficient procesului de lucru din cadrul firmei respective, cât şi metode de sprijin eficiente prin care pot veni în sprijinul persoanelor cu dizabilităţi angajate.

În acest sens la conferinţă se vor prezenta de către parteneri şi analiza materialele de training elaborate şi testate în două proiecte Leonardo da Vinci: Conversion, Atlas şi două proiecte Socrates-Grudtvig: Model de Educaţie Inclusivă şi Mo.bi.le şi se vor trage concluzii despre cum aceste materiale şi exeperienţe pot să fie adaptate profilului şi nevoilor sectorului la nivel naţional.

Cazarea în camere duble (în limita a 30 de participanţi), prânzul în datele de 9 şi 10 martie, participare la recepţie în seara de 9 martie, respectiv pauzele de cafea pe parcursul lucrărilor sunt asigurate de către organizatori. Organizarea transportului la şi de la locul desfăşurării evenimentului, respectiv cheltuielile aferente vor fi suportate de către participanţi.

Pentru a putea organiza în condiţii cât mai bune evenimentul am fi recunoscători dacă aţi completa fişa de înscriere și programul conferinței sunt disponibile la office@disabnet.ro . Informaţii suplimentare 0722-318605. Termen limită pentru aplicații 28 februarie.

Pregătiri pentru Raportul OSCE pe 2009 referitor la crimele urii

2010-02-06T02:12:00.000-08:00

Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) publică anual un Raport referitor la crimele urii - incidente şi răspunsuri ca parte a mandatului său referitoare la Dimensiunea Umană. In cadrul Dimensiunii Umane, OSCE monitorizează anumite tipuri de încălcări ale drepturilor omului şi ale minorităţilor care sunt considerate ca având potenţial de a constitui surse pentru conflicte sau insecuritate în zona OSCE.

Raportul pe 2008 de exemplu menţionează cazuri de intimidare, ameninţări, vandalism, hărţuiri, incendieri sau agresiuni şi subliniază că absenţa datelor statistice credibile face imposibilă realizarea unui tablou complet.

Biroul pentru Instituţii Democratice şi Drepturile Omului pregăteşte acum Raportul pentru 2009 şi colectează date în legătură cu crimele urii şi răspunsurile guvernamentale şi neguvernamentale pentru combaterea acestor infracţiuni. Raportul va fi lansat pe 16 noiembrie - Ziua Internaţioanală a Toleranţei. Organizaţiile şi instituţiile interesate pot trimite informaţii şi studii şi rapoarte la ODHIR. Documentele trebuie trimise înainte de 19 martie 2009 la adresa: tndinfo@odihr.pl cu subiectul: "HCR 2009 _ NUMELE ONG".

“Tratati precum gunoaiele”: Coalitia Antidiscriminare se alatura semnalelor de alarma ale Amnesty International in ceea ce priveste locuirea romilor

2010-02-05T01:18:00.000-08:00

Coaliţia Anti-discriminare susţine semnalul de alarmă transmis de Amnesty International în legătură cu condiţiile de locuire ale romilor

4.02.2010

Organizatiile semnatare, membre ale Coalitiei Antidiscriminare, solicita Guvernului Romaniei, alaturi de Amnesty International, actiuni ferme in vederea stoparii evacuarilor fortate ale romilor si asigurarea respectarii dreptului la o locuinta adecvata, in conformitate cu angajamentele internationale de respectare a drepturilor omului ratificate de Romania, inclusiv prin modificari legislative care sa aduca legislatia romaneasca din domeniu la standardele asumate.

Cazul documentat de Amnesty International, in care 100 de romi din Miercurea Ciuc au fost evacuati si mutati fortat in 2004, langa o statie de epurare la periferia orasului, apare si in raportul comparat al Agentiei pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene - FRA Conditii de locuire pentru romi si calatori. In cazul Miercurea Ciuc, in lipsa de orice alternativa, romii continua si astazi sa locuiasca langa statia de epurare, in containere, fara acces la utilitati, intr-o zona in care legea interzice locuirea din ratiuni de sanatate publica si unde deja au decedat doi copii mici. Cazul, tipic pentru o practica a ultimilor ani a unor autoritati locale, reprezinta un caz de rasism de mediu. Cu sprijinul Romani CRISS, victimele au formulat plangere penala in fata instantelor de judecata din Romania si, in urma solutionarii nefavorabile, a fost sesizata Curtea Europeana a Drepturilor Omului, cazul fiind pe rol.

Miercurea Ciuc nu este insa un caz singular. Cazurile aduse in instanta de organizatiile Romani CRISS, LIGA PRO EUROPA sau APADOR-CH arata ca evacuari fortate si demolari, uneori in toiul iernii la -15 C, fara respectarea prevederilor legii, se intampla frecvent cand este vorba despre comunitati rome. Mai mult decat atat, comunitatile rome sunt evacuate la marginea oraselor, deseori in apropiere de statia de epurare sau de/pe groapa de gunoi a orasului in incercarea de a segrega comunitatea de romi de restul comunitatii.

Raportul FRA Conditii de locuire pentru romi si calatori pentru Romania inventariaza o serie de tipologii de locuire in saracie extrema ale romilor aratand ca, in ciuda angajamentelor de imbunatatire a situatiei romilor ale Guvernului Romaniei, aceste tipologii s-au pastrat de-a lungul timpului, ba chiar au aparut unele noi datorita practicilor unor autoritati locale de a muta comunitatile de romi in afara oraselor/comunitatilor. Acelasi raport arata ca legislatia in domeniul locuirii din Romania discrimineaza in mod indirect comunitatile de romi, netinand cont de specificitatile comunitatii care, din ratiuni istorice, a avut mai putin acces la proprietate decat comunitatile majoritare, si expunandu-le astfel in mod disproportionat evacuarilor fortate si demolarilor.

Alaturi de recomandarile Amnesty International, Coalitia Antidiscriminare solicita autoritatilor nationale si locale competente ale statului roman o serie de masuri si modificari legislative in materia locuirii si, in mod particular, referitor la situatia locuirii romilor:

• Sa adopte masuri politice si juridice pentru legalizarea asezarilor informale de romi.

• Sa asigure o protectie legala impotriva segregarii etnice si stoparea separarii fizice a comunitatilor de romi de asezarile populatiei majoritare prin orice fel de masuri.

• Sa defineasca si sa includa in lege concepte precum: rasism de mediu, segregare rezidentiala, evacuari fortate, precum si masurile de combatere a acestora etc.

• Sa ratifice Carta Sociala Europeana in intregimea ei, in special articolele 30 – dreptul la protectie impotriva saraciei si excluziunii sociale si 31 – dreptul la locuire, precum si Protocolul Optional la Carta din 1995 ce permite procedura plangerilor colective.

Semnatari din partea Coalitiei Anti-Discriminare:

Active Watch - Agentia de Monitorizare a Presei
Alianta Civica a Romilor din Romania
Asociatia Accept
Centrul de Dezvoltare Curriculara si Studii de Gen : FILIA
Centrul de Resurse Juridice
Centrul Euroregional pentru Initiative Publice
Centrul Parteneriat pentru Egalitate
Institutul pentru Politici Publice
LIGA PRO EUROPA
Romani CRISS

Persoane de contact:
Monica Vasile, Romani CRISS, anamonica[@]romanicriss.org, 0721296029
David Mark, Alianta Civica a Romilor din Romania, david.mark[@]acrr.ro, 0752 07 27 17

Zoom pe DIVERSITATE

2010-02-04T00:49:00.000-08:00

Este SIMPLU - Zoom pe diversitate, salveaza poza si trimite-ne-o!
Asta este tot ce trebuie sa faci ca iti expunem poza/pozele!

Nu stim ce reprezinta DIVERSITATEA pentru tine dar vrem sa AFLAM. Si pentru ca acest lucru sa se intample, asteptam sa ne trimiti cateva dintre pozele tale in care ai reusit sa surprinzi diversitatea iar noi promitem ca le vom expune.

Nu trebuie sa ne trimiti si numele tau, decat daca vrei!

Trimite-ne pozele tale pe e-mail la dorina@accept-mail.ro, pana pe 12 februarie 2010. Le printam si vom anunta, unde si cand le vom expune, pe www.accept-romania.ro la sectiunea EVENIMENTE IN CURS.

Ai trimis?

*Activitatea face parte din proiectul Diversitatea, realitatea din jurul nostru, implementat de Asociatia ACCEPT si finantat de Comisia Europeana prin programul Tineret in Actiune. Aceasta comunicare reflecta numai punctul de vedere al autorilor si Comisia nu este responsabila pentru eventuala utilizare a informatiilor pe care le contine.

Pentru Voi si IPP solicita Parlamentului Romaniei sa acorde prioritate legislativa problemelor persoanelor cu dizabilitati

2010-02-03T09:32:00.001-08:00

Reiau comunicatul de presă al celor două ONGuri. Aşa cum menţionam şi în postările anterioare şi cum precizează şi acest semnal de alarmă, legislaţia privind persoanele cu dizabilităţi necesită o nouă abordare şi elaborarea unui nou cadru, în conformitate cu recent ratificata Convenţie ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi.
Bucuresti, 2 februarie 2010 ” Avand in vedere preocuparea extrem de scazuta a actualului Parlament, asa cum rezulta din analiza activitatii primelor sesiuni legislative din acest mandat, pentru legiferarea problemelor acute cu care se confrunta persoanele cu dizabilitati din Romania, Fundatia Pentru Voi si Institutul pentru Politici Publice (IPP) cer celor doua Camere sa aseze in lista de prioritati si proiectele legislative care privesc persoanele cu dizabilitati.

Din 7 proiecte vizand in principal modificari ale legii-cadru privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, doar doua au devenit legi in recent incheiata sesiune legislativa a Parlamentului, ambele promovand masuri exclusiv pasive:

1. Legea nr. 359/2009 care prevede scutirea de la plata chiriei pentru suprafetele locative cu destinatie de locuinte de stat sau de unitatile administrativ-teritoriale ale acestuia care sunt in folosinta persoanelor cu handicap grav;

2. Legea nr. 360/2009 care prevede introducerea unor scutiri de impozit pe indemnizatiile de natura salariala si pensii pentru persoanele cu handicap grav sau accentuat.

De partea cealalta, Guvernul a avizat negativ 4 dintre cele 7 proiecte legislative depuse in sesiunea trecuta de parlamentari, motivand inoportunitatea si slaba fundamentare a acestora, desi printre initiatori se aflau si reprezentanti ai PDL, semn ca nu exista o comunicare eficienta la nivel politic in materie de prioritati legislative in acest domeniu. Mai mult, Guvernul a adoptat la inceputul acestui an fara consultarea furnizorilor de servicii o hotarare prin care stabileste standarde de cost pentru serviciile sociale fara a tine cont de gradul de dizabilitate, abordare care contravine normelor europene ce prevad dreptul persoanei la servicii sociale flexibile, centrate pe persoana si adaptate la nevoile individuale.

Dat fiind ca a inceput recent o noua sesiune legislativa, facem un apel la Parlament atragand atentia ca cea mai importanta masura legislativa este ratificarea Conventiei ONU pentru persoanele cu dizabilitati, dezbaterea ei fiind constant tergiversata in Parlament. Ratificarea Conventiei va crea cadrul necesar pentru a asigura respectarea drepturilor si incluziunea sociala a persoanelor cu dizabilitati. Cele doua organizatii constata ca persoanele cu dizabilitati nu reprezinta o prioritate pentru Parlament, care amana constant discutarea problemelor lor si considera acest fapt cu atat mai grav cu cat acest grup are o reprezentare limitata, aproape inexistenta in randul decidentilor politicilor sociale din Romania

Cele doua organizatii isi reafirma disponibilitatea de dialog cu factorii de decizie si isi pun la dispozitie resursele de cercetare si expertiza pentru un proces legislativ avand la baza cercetari aprofundate si justificari obiective, in fundamentarea unor politici publice autentice in acest domeniu.

Pentru informatii suplimentare, va rugam contactati Elena Iorga, Director de programe IPP la tel: 021 212 3126, e-mail: elena@ipp.ro si Laila Onu, Director executiv Fundatia Pentru Voi la tel: 0256.228.062, e-mail: pentruvoi@pentruvoi.ro

27 ianuarie - ziua comemorării Holocaustului

2010-01-27T11:18:00.000-08:00

Astăzi, în lume, mai puţin însă la Bucureşti, este comemorată ziua Holocaustului. 27 ianuarie ar trebui să fie un moment de rememorare a trecutului, de asumare a demnităţii umane pentru că asta a însemnat eliberarea Auschwitz-ului. Anti-semitismul, negaţionismul, rasismul sau discriminarea sunt încă, din păcate, realităţi cotidiene iar indiferenţa şi abandonul civic sunt mai îngrijorătoare acum decât în timpul Republicii din Weimar. Agenţia pentru Drepturile Fundamentale a Uniunii Europene a publicat un studiu despre educaţia despre Holocaust şi drepturile omului. Concluziile studiului sunt inutile atâta timp cât promisiunea că trecutul nu se va repeta este încălcată zi de zi.

CNA interzice reclama sexistă a celor de la Lays

2010-01-27T02:00:00.000-08:00

O veste bună preluată via Hotnews: CNA a interzis, marti, difuzarea spotului publicitar "Fii pe faza - Lay's" pe televiziuni, pana la refacerea acestuia intr-o formula care sa fie in acord cu legea audiovizualului, potrivit unui comunicat al institutiei. Decizia forului vine ca urmare a mai multor sesizari, potrivit carora clipul ar apela la "stereotipuri sexiste la adresa femeilor", promovand, in acelasi timp, frumusetea prin chirurgie plastica.

Cum decizia CNA nu a fost încă postată pe site-ul instituţiei, reiau doar comunicatul de presă:
Decizie de somare cu intrare în legalitate pentru posturile de televiziune care difuzează spotul publicitar „Lay’s”. Consiliul a constatat că au fost încălcate dispoziţiile art. 29 alin. 1, lit. c din Legea Audiovizualului. Comunicările comerciale audiovizuale difuzate de furnizorii de servicii media audiovizuale nu trebuie să prejudicieze demnitatea umană, iar conform alin. 2 lit. a „să nu provoace nicio daună morală, fizică sau mentală minorilor şi, în special: a) să nu instige în mod direct minorii să cumpere un produs sau serviciu, prin exploatarea lipsei de experienţă ori a credulităţii acestora”. În spot nu s-au respectat nici prevederile art. 107 şi ale art. 114 alin. 2 din Codul CNA [„Art. 107 - Publicitatea şi teleshoppingul trebuie să servească interesul public prin respectarea regulilor informării şi ale unei competiţii corecte. Art. 114 alin. 2 - „Orice informaţie sau avertizare difuzată sub formă de videotext va fi prezentată static, lizibil şi pe o durată suficientă, astfel încât să fie clar percepută de telespectatori.” ”].

Printre reclamanti se numara deputatul PNL Cristina Ancuta Pocora, presedinta Comisei pentru egalitate de sanse pentru femei si barbati din Parlament, si Agentia Nationala pentru Egalitatea de Sanse intre femei si barbati (ANES).

Daca deputatul PNL reclama faptul ca in reclama la chipsurile Lay's femeia este definita "exclusiv prin atributele sale fizice", ANES atentioneaza asupra faptului ca spotul "infantilizeaza si deresponsabilizeaza barbatii in ceea ce priveste relatiile cu femeile".

"Este unul dintre cele mai urate lucruri pe care le-am vazut", a spus Cristina Trepcea, membru CNA, citata de Mediafax. "Ce stimuleaza la nivelul comportamentului adolescentilor genul asta de comunicare pe mine ma sperie", a adaugat ea.

Potrivit Mediafax, Gabriel Cosoreanu, de la Star Foods, a precizat in sedinta publica a CNA ca reclama se vrea o poveste si nu incalca legislatia audiovizuala:

* "Reclama noastra se vrea a fi o poveste ce vrea sa comunice un mesaj, ce face parte dintr-o campanie (...) Povestea in sine are un rol amuzant, acesta fiind si motivul pentru care s-a mers pe ideea din spot. Subiectul este temerea tinerilor cum ca atentia lor poate fi acaparata de altcineva".

Membrii Consiliului au decis ca spotul incalca normele in vigoare care spun ca:

* "Comunicarile comerciale audiovizuale difuzate de furnizorii de servicii media audiovizuale trebuie sa nu provoace nicio dauna morala, fizica sau mentala minorilor si, in special, sa nu instige in mod direct minorii sa cumpere un produs sau serviciu, prin exploatarea lipsei de experienta ori a credulitatii acestora".
* "Publicitatea si teleshoppingul trebuie sa serveasca interesul public prin respectarea regulilor informarii si ale unei competitii corecte".
* "Orice informatie sau avertizare difuzata sub forma de videotext va fi prezentata static, lizibil si pe o durata suficienta, astfel incat sa fie clar perceputa de telespectatori".

Scrisoare deschisă către ANPH

2010-01-26T23:33:00.000-08:00

In continuarea comentariilor din cadrul postului de ieri referitoare la necesitatea modificării Legii 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap pentru a răspunde obligațiilor asumate prin Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu diyabilități, iată o scrisoare deschisă trimisă de Fundația Pentru Voi și IPP Autorității Naționale pentru Persoanele cu Handicap în legătură cu elaboararea unor standarde de cost pentru serviciile sociale în absența consultărilor cu părțile interesate.

Comunicatul Pentru Voi și IPP

Scrisoare deschisa

20 ianuarie 2010. Fundatia "Pentru Voi" si Institutul pentru Politici
Publice, au trimis o scrisoare deschisa ANPH si Ministerului Muncii prin
care isi arata nemultumirea fata de decizia Guvernului Romaniei de a
elabora HG nr. 23/2010 privind aprobarea standardelor de cost pentru
serviciile sociale, fara consultarea partenerilor sociali.

Asa cum e formulata, HG 23/2009 incalca principiile Conventiei ONU
privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilitati si ale Legii 448/2006
privind promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilitati. Aceasta
deoarece, standardele de cost prevazute pentru serviciile sociale in
comunitate: locuinte protejate, centre respiro si centre de zi sunt mult
mai mici decat cele prevazute pentru fostele camine spital devenite
Centre de Recuperare si Reabilitare Neuropsihica - CRRN. De exemplu
standardul de cost pentru CRRN este aproape dublu fata de cel pentru
locuinte protejate: 26.163,37 lei/beneficiar/an fata de 14.796
lei/beneficiar/an.

Faptul ca pentru locuinte protejate se prevede un singur standard de
cost indiferent de tipul locuintei protejate: cu protectie maxima, medie
sau minima, denota diletantism si lipsa de cunoastere a acestor tipuri
de servicii sociale.

Prin aceste standarde, furnizorii de servicii sunt incurajati sa
dezvolte in continuare institutii de tip CRRN, in detrimentul promovarii
serviciilor comunitare. Si aceasta in ciuda criticilor permanente la
care a fost supusa Romania in ultimii 20 de ani, din partea presei si
organizatiilor internationale, pentru tratamentul inuman pe care il
ofera persoanelor cu dizabilitati din institutii.

In multe CRRN, calitatea vietii persoanelor cu dizabilitati este foarte
scazuta: beneficiarii locuiesc in dormitoare uneori de 10 persoane,
conditiile igienice sunt deficitare, structura personalului este total
neadecvata: la nivel national media este de 1 educator la 14
beneficiari, ceea ce duce la lipsa de implicare a beneficiarilor in
activitati. Practic, statul roman condamna in continuare persoanele cu
dizabilitati la excluziune sociala, in instituitii in care vegeteaza,
lipsiti de activitati zilnice, de orice posibilitate de dezvoltare
personala, de invatare a unei meserii, de dobandire a unei slujbe.

O alta problema o constituie lipsa de normative care sa defineasca
fiecare tip de serviciu social pentru care se definesc standarde de cost
si sa stabileasca criteriile de eligibilitate: de exemplu ce inseamna
Centru pilot de Recuperare si reabilitare si de ce standardul de cost in
centrul pilot e mai mare decat in Centrul de recuperare si reabilitare
neuropsihiatrica?

O alta deficienta majora a HG 23/2010 este stabilirea de standarde de
cost pe tip de serviciu si nu stabilirea unui buget personal pentru
persoana cu dizabilitati, care sa tina cont de nevoile individuale, asa
cum se practica la nivelul Uniunii Europene. Conform HG 23/2010,
indiferent daca beneficiarul are dizabilitate usoara, medie, grava sau
profunda, standardul de cost este acelasi. Evident nevoile acestor
persoane sunt mult diferite indeosebi in ceea ce priveste personalul de
ingrijire: costurile vor fi mult mai mari in cazul beneficiarilor cu
dizabilitati severe si asociate. Efectul HG 23 va fi accentuarea
discriminarii persoanelor cu dizabilitati severe carora li se refuza
accesul la servicii comunitare. Aceasta abordare contravine
prevederilor rezolutiei Parlamentului European din 14 martie 2007
privind serviciile sociale de interes general in Uniunea Europeana, care
prevede dreptul la servicii sociale flexibile, centrate pe persoana si
adaptate nevoilor individuale.

Cu tristete constatam ca primii sacrificati in contextul crizei
economice sunt persoanele cu dizabilitati mentale, indeosebi cele
severe. In calitate de tara membra a UE, Romania are obligatia de a
respecta conventiile internationale si legislatia europeana. Solicitam
Guvernului convocarea unei intalniri cu partenerii sociali: ONG-urile
persoanelor cu dizabilitati si principalii furnizori de servicii sociale
comunitare din tara pentru analizarea HG 23/2010 si amendarea ei in asa
fel incat sa permita accesul la servicii comunitare pentru persoanele cu
dizabilitati intelectuale.

Va stam la dispozitie pentru orice alte detalii tel: 0256.228.062,
e-mail: pentruvoi@pentruvoi.ro sau tel: 021 212 3126, e-mail:
office@ipp.ro .

Cu consideratie,

Laila Onu
Violeta Alexandru

Director general executiv
Director

Fundatia "Pentru Voi"
Institutul pentru Politici Publice

Diagnostic: EXCLUS DE PE PIAŢA MUNCII

2010-01-26T08:12:00.000-08:00

Fundaţia Motivation şi SAR au publicat o interesantă cercetare referitoare la piedicele în ocuparea persoanelor cu dizabilităţi din România. Inainte de a reda comunicatul de presă care prezintă concluziile cercetării, adaug ca notă personală, că e de sperat ca analiza legislaţiei şi a politicilor publice în domeniul drepturilor persoanelor cu dizabilităţi ca follow up al acestui studiu să includă recomandări specifice în legătură cu un nou proiect de lege care să răspundă viziunii Convenţiei ONU privind persoanele cu dizabilităţi care deşi semnată de România rămâne în mare parte neaplicată.

Iată prezentarea proiectului de cercetare şi a concluziilor:
Raportul a fost elaborat in cadrul Proiectului START pentru egalitatea de sanse a persoanelor cu dizabilitati pe piata muncii, cofinantat din Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 – Investeste in oameni!.

Cercetarea a fost realizata la nivel national de Societatea Academica din Romania, partener al Fundatiei Motivation Romania in cadrul acestui proiect, si a avut drept scop identificarea principalelor motivatii si piedici in calea angajarii persoanelor cu dizabilitati. S-au realizat un sondaj de opinie pe un esantion de 1.555 de persoane cu dizabilitati, 4 grupuri focus si 40 de interviuri cu persoane cu dizabilitati, reprezentanti ai organizatiilor neguvernamentale, ai angajatorilor si ai institutiilor publice.

Cercetarea a relevat faptul ca doar 12,7% din persoanele cu dizabilitati cu varsta intre 18-55 ani au un loc de munca, un nivel al ocuparii foarte scazut comparativ cu populatia generala (la care rata medie este de circa 70%). Aceasta in timp ce in alte tari europene rata ocuparii persoanelor cu dizabilitati variaza intre 20% (Polonia) si peste 50% (Finlanda, Danemarca, Luxemburg).

Principalul factor care influenteaza ocuparea persoanelor cu dizabilitati in Romania este educatia, deoarece sistemul educational creeaza dezavantaje majore pentru aceasta categorie de persoane. Exista si alti factori implicati, precum accesibilitatea arhitecturala, deschiderea si flexibilitatea pietei muncii sau discriminarea.

Din perspectiva angajatorilor, s-au observat atitudini pozitive fata de principiul integrarii persoanelor cu dizabilitati pe piata muncii, insa ceva mai multa reticenta in ce prive�te angajarea efectiva a acestora.

Despre discriminare, altfel

2010-01-26T05:38:00.000-08:00

Nu ştiu dacă Tvrtko Vujity este un nou Ryszard Kapuscinski. Voi căuta şi eu “Călătorii în Infern”(ed.Curtea Veche, 2009). Nu am putut însă să las neremarcat şi nerecomandat interviul pe care l-a dat azi lui Vlad Mixich. Pentru câteva minute de autenticitate, merită citit.

Amnesty International: apel referitor la condiţiile de locuire ale unor familii de romi din România

2010-01-26T01:24:00.000-08:00

Amnesty International a lansat azi un apel către autorităţile române în legătură cu situaţia disperată a unor familii (75 de persoane) care au fost evacuate în 2004 din o locuinţă veche din centrul oraşului, pe Strada Primăverii din Miercurea Ciuc, în barăci metalice, lângă staţia de epurare, în condiţii improprii.

Situaţia prezentată de Amnesty nu este, din păcate, una izolată, soluţiile alternative oferite de autorităţi în cazurile evacuărilor forţate fiind de cele mai multe ori precare.

CEDO sancţionează România pentru încălcarea Art. 6 şi 14 în cazul litigiilor referitoare la restituirea proprietăţilor Bisericii Greco Catolice

2010-01-25T00:11:00.000-08:00

De curând, CEDO a publicat o decizie extrem de interesantă, mai ales din punctul de vedere al tentativelor de soluţionare a chestiunilor litigioase de natură patrimonială dintre Biserica Greco+Catolică şi Biserica Ortodoxă. Cazul Parohia Greco-Catolica Sambata Bihor vs Romania este unul strategic care indică acele modificări legislative care ar putea repara nu numai răul istoric săvârşit în 1948 când prin decretele lege 177 şi 358 cultul Greco-Catolic (Uniat) a fost dizolvat iar credincioşii greco-catolici au fost obligaţi să se afilieze Bisericii Ortodoxe şi proprietăţile Bisericii Greco-Catolice au fost transferate Bisericii Ortodoxe, inclusiv 2206 locaşuri de cult, ci şi un rău de dată recentă, o improprie asimilare a valorilor democratice. Cum interzicerea libertăţii religioase era una dintre mărcile regimului totalitar, în unul dintre primele acte normative de după Decembrie 1989 a fost recunoscută legalitatea Bisericii Greco Catolice. Decretul-lege 126/1990 introduce însă o limitare nejustificată în soluţionarea situaţiei juridice a bunurilor ce aparţinuseră ănainte de 1948 parohiilor greco-catolice. Decretul lege 126 prevedea că problema trebuia tranşată nu automat prin lege sau de instanţele de judecată, ci de comisii mixte constituite din reprezentanţii celor doua culte (Uniat si Ortodox), ţinând seama de voinţa credincioşilor din cele două comunităţi. Urmarea este una tristă nu numai pentru comunitatea greco-catolică ci şi pentru istoria naţională, multe dintre instituţiile de cult în litigiu care au fost transformate în teatre de război fiind monumente istorice şi culturale de o valoare inestimabilă.

Iată prezentarea situaţiei de fapt şi de drept în traducerea realizată de Dragos Bogdan:

Situaţia de fapt:
In cazul Bisericii din Sâmbăta de Sus, a avut o singură intrunire, în 1995, in vederea constituirii comisiei mixte; din procesul verbal incheiat rezulta ca scopul propus de credinciosii greco-catolici era acela de a fixa orarul serviciilor religioase pentru ca fiecare cult sa le poata celebra alternativ in biserica. Reprezentantii cultului Ortodox s-au opus insa acestei propuneri, aratand ca biserica era in proprietatea Bisericii Ortodoxe de multi ani, ca greco-catolicii foloseau o sala de clasa pentru oficierea serviciilor religioase si ca, daca aveau nevoie, acestia din urma isi puteau construi o biserica.

In cazul de faţă, reclamanta a introdus o actiune in justitie solicitand instantei sa oblige Parohia Ortodoxa sa ii permita celebrarea serviciilor religioase. Actiunea a fost admisa in prima instanta, solutia fiind mentinuta in apel. Instanta de apel a notat si ca se generalizase o practica judiciara ce consta in recunoasterea legitimitatii drepturilor practicantilor cultului Uniat si ca, pana la reglementarea pe cale legislativa, se impunea o utilizare in comun a edificiilor religioase de cele doua culte.

Printr-o hotarare din 12 ianuarie 1998, Curtea de Apel Oradea a admis recursul partii adverse si a respins cererea ca inadmisibila, considerand ca decretul-lege 126/1990 era o lege speciala ce deroga de la codul civil. Conform acestei legi speciale, litigiile privind dreptul de proprietate sau folosinta edificiilor religioase nu intrau in competenta instantelor, asemenea litigii fiind de competenta exclusiva a comisiilor mixte constituite in baza decretului.

In doua decizii, 127/1994 si 49/1995, Curtea Constitutionala a considerat ca procedura instituita de decretul lege 126/1990 era numai o procedura prealabila ce nu impiedica partile sa se adreseze, dupa epuizarea sa, instantelor de drept comun; in consecinta, aceasta procedura nu incalca dreptul de acces la justitie.

Jurisprudenta instantelor interne nu fusese unitara. Intr-o decizie din 22 martie 1996 Curtea Suprema decisese ca instantele nu se puteau pronunta cu privire la utilizarea edificiilor litigioase fara sa depaseasca competentele generale ale puterii judecatoresti; in 17 februarie 1999 a avut loc un reviriment de jurisprudenta, Curtea Suprema decizand ca, chiar si in situatia in care o comisie mixta nu se constituise, in baza liberului acces la justitie garantat de art. 6 al CEDO, parohiile greco-catolice se puteau adresa instantelor de drept comun. Si alte instante au judecat pe fond asemenea litigii, Curtea dand mai multe exemple de decizii pronuntate in cauze similare.

Situaţia de drept:

1) Incalcarea dreptului de acces la justitie (art. 6 din Conventie)

Dupa ce a reamintit principiile aplicabile in cazul analizarii restrangerilor dreptului de acces la justitie, Curtea a stabilit ca articolul 6 este aplicabil pe latura civila, actiunea reclamantei vizand recunoasterea dreptului de a utiliza imobilul – un drept patrimonial care intra in sfera drepturilor „civile” in sensul autonom al notiunii folosite de Curte.

Apoi, Curtea a constatat ca, asa cum acceptau si partile litigiului, comisia mixta prevazuta in Decretul 126/1990, formata din reprezentati ai celor doua comunitati religioase, nu putea fi considerata o „instanta” in sensul articolului 6.

Asa cum rezulta din hotararea din 12 martiea Curtii de Apel Oradea, in lumina jurisprudentei Curtii Constitutionale si dupa cum accepta si Guvernul Roman, procedura in fata comisiei mixte era o etapa obligatorie prealabila sesizarii instantelor iar competenta acestora din urma era limitata la verificarea respectarii vointei majoritatii. In consecinta, instanta europeana a verificat daca gradul limitat de acces la o instanta era suficient pentru a-i asigura reclamantei „dreptul de acces la justitie” avand in vedere principiul preeminentei dreptului intr-o societate democratica.

Scopul urmarit prin aceasta limitare a accesului la justitie era unul legitim – cel al protejarii pacii sociale.

In ceea ce priveste proportionalitatea masurii, Curtea a examinat doi factori: caracterul obligatoriu al procedurii prealabile si, apoi, intinderea controlului instantelor.

Cu privire la primul factor, Curtea a observat ca, asa cum remarcasera instantele interne, reclamanta urmase procedura prealabila respectiva. In cursul singurei intalniri a reprezentantilor celor doua culte (din 1995), ea solicitase partajarea folosintei bisericii, lucru care fusese insa refuzat de majoritatea ortodoxa. Or, legea in vigoare la momentul respectiv nu reglementa nici procedura ce trebuia urmata pentru a convoca intrunirea comisiei mixte, nici cea care trebuia urmata de aceasta comisie pentru a da o decizie. Aceste lacune au favorizat o procedura prealabila dilatorie care, tinand seama de caracterul sau obligatoriu, putea bloca sine die dreptul reclamantei de acces la o instanta.

In plus, asa cum recunostea Guvernul, controlul judiciar asupra deciziei comisiei era limitat la verificarea respectarii criteriilor stabilite de lege, cel mai important fiind respectarea vointei majoritatii. Or, pentru ca o instanta sa poata decide asupra unei contestatii privind drepturile civile conform art. 6 din Conventie, trebuie sa aiba competenta de a analiza toate chestiunile de fapt si de drept pertinente pentru litigiul cu care este sesizat. In cauza, instantele interne nu erau competente sa statueze cu privire la temeinicia unei decizii a comisiei mixte in functie de drepturile si interesele protejate aflate in conflict. In consecinta, controlul exercitat de instanta nu era suficient pentru respectarea articolului 6.

Oricum, daca actiunea reclamantei a fost declarata inadmisibila dupa un control limitat, alte instante au efectuat, in cauze similare in aceeasi perioada, un control juridictional deplin cu privire la contestatiile cu care fusesera sesizate. Se poate deduce ca limitarea pe care legiuitorul a dorit sa o impuna dreptului de acces la instanta pentru acest tip de litigii nu parea sa fie necesara anumitor instante nationale.

Din punctul de vedere al Curtii, o excludere generala a competentei instantelor de a solutiona litigii cum este cel din cauza este in sine contrara dreptului de acces la justitie garantat de articolul 6. In plus, Curtea considera ca sistemul de solutionare a conflictelor prealabile implementat de legea speciala nu era suficient de bine reglementat iar controlul juridictional asupra deciziei comisiei mixte nu era adecvat. In consecinta, reclamanta nu beneficiase de un acces efectiv la justite.

2) Incalcarea dreptului de a nu fi discriminat (art. 14 combinat cu art. 6 din Conventie)

Interzicand discriminarea, articolul 14 interzice aplicarea unui tratament diferit unor persoane aflate in situatii comparabile. O diferenta detratament este discriminatorie in sensul articolului 14 daca ii lipsste o „justificare obiectiva si rezonabila”, adica daca intre mijloacele folosite si scopul vizat nu exista un raport rezonabil de proportionalitate”.

Curtea a notat ca diferenta de tratament ce a afectat-o pe reclamanta in folosinta dreptului de acces la justitie a fost motivata de apartenenta sa la cultul Greco-Catolic. Guvernul a furnizat justificari cu privire la aceasta diferenta de tratament bazata pe situatia particulara a cultului care tocmai fusese recunoscut din nou in 1990. Curtea a notat ca la acel moment problema restituirii edificiilor de cult si a altor imobile ce apartinusera Bisericii Uniate inintea interzicerii sale se punea la o scara destul de importanta si era o problema sociala sensibila.

Totusi, chiar presupunand ca o asemenea justificare ar putea parea conforma exigentelor articolului 14 al Conventiei, nu este mai putin adevarat ca instantele nationale au interpretat decretul lege 126/1990 intr-un mod contradictoriu, uneori refuzand, alteori acceptand sa judece litigiile cu care erau sesizate de parohiile greco-catolice, astfel incat reclamanta a fost tratata diferit in raport de alte parohii in litigii similare. Guvernul nu a adus nicio justificare cu privire la aceasta diferenta de tratament.

Aceste elemente au fost suficiente Curtii pentru a concluziona ca diferenta de tratament suferita de reclamanta nu se baza pe nicio justificare obiectiva si rezonabila, fara sa fie necesar sa analizeze daca decretul 126/1990 era sau nu discriminator cu privire la cultul Greco-Catolic.

Date fiind diversele iniţiative de soluţionare a ceea ce unii politicieni au ajuns să numească drept chestiunea greco-catolică, întrebarea pe care mi-o pun după lectura acestei decizii este în ce măsură preeminenţa dreptului în faţă populismului va fi înţeleasă şi susţinută şi pe Splaiul Dâmboviţei, acolo de unde ar trebui să vină un act normativ reparator.

Dilema Veche despre Minorităţi şi organizaţii

2010-01-23T01:50:00.001-08:00

Reiau un articol/interviu publicat in Dilema Veche din această săptămână:
Minorităţi şi organizaţii

Am formulat cîteva întrebări pentru o serie de organizaţii nonguvernamentale axate pe sprijinul cîte unei minorităţi (persoane cu disabilităţi, minorităţi sexuale şi etnice) privind inegalitatea/egalitatea de şanse de care se bucură categoria socială vizată în România de azi. Acestea sînt: Asociaţia ACCEPT, Centrul romilor pentru intervenţie socială şi studii Romani Criss, Fundaţia „Pentru Voi“, Fundaţia Motivation.

1. Categoria socială de care se ocupă organizaţia dvs. are şanse egale/inegale cu celelalte categorii de populaţie din România? De ce (cel puţin trei exemple concrete, dacă se poate)?

2. Credeţi că principala cauză pentru care se întîmplă acest lucru este legislaţia nefericită în domeniu sau pur şi simplu modul de aplicare a ei – plus mentalitatea şi atitudinile oamenilor de aici?

3. Care sînt soluţiile pentru diminuarea/eliminarea acestei inegalităţi pe care le propuneţi? (I. P.)

Romaniţa IORDACHE - Asociaţia ACCEPT

1. Sondajul de opinie „Fenomenul discriminării în România – percepţii şi atitudini“ realizat de INSOMAR pentru Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării în august 2009, ca parte a unui exerciţiu anual de analiză a evoluţiei tendinţelor discriminatorii din societatea românească, arăta că, în ciuda faptului că 55,9% dintre români consideră că homosexualii sînt discriminaţi sau foarte discriminaţi, indicînd minorităţile sexuale ca unul dintre cele mai discriminate grupuri vulnerabile din România, doar 4,9% dintre români ar accepta un homosexual ca membru al familiei şi doar 23% ca prieten apropiat, iar 54% nu ar accepta ca prieten un homosexual (acesta fiind grupul faţă de care se manifestă cel mai mare grad de respingere socială). Pentru a completa tabloul: peste 55% dintre români consideră că persoanele de orientare homosexuală ar trebui tratate de medic pentru a se „vindeca“. ACCEPT, prin activitatea sa, pledează pentru o societate în care orientarea sexuală şi identitatea de gen sînt considerate simple caracteristici ale fiinţei umane, în care oamenii nu sînt opriţi de poliţişti sau de jandarmi şi amendaţi doar pentru că se ţin de mînă cînd se plimbă în Herăstrău. Care pot fi însă şansele de egalitate în drepturi ale unui grup a cărui afirmare civică în spaţiul public românesc încă atrage contra-manifestaţii agresive ale „normalităţii“, iniţiative legislative de sancţionare penală sau contravenţională, mesaje politice publice de marginalizare, de depreciere, toate acestea în contextul lipsei oricăror politici publice destinate acestui grup vulnerabil la discriminare? În cazul minorităţilor sexuale, înainte de a putea discuta despre egalitatea de şanse, ar trebui să putem discuta – mai mult decît teoretic – despre egalitatea în drepturi, ceea ce implică însă un act prealabil de educare a populaţiei şi de explicare a alterităţii şi a dreptului său la recunoaştere şi la demnitate.

2. Intoleranţa care stă de cele mai multe ori la baza încălcării drepturilor şi care, implicit, erodează egalitatea de şanse fie este determinată de lipsa de informaţie, fie este cauzată de o formă periculoasă de mixaj între fanatismul religios şi populismul politic care substituie valorile sau agendele personale, politicilor publice. Deşi vestitul Articol 200 al Codului Penal a fost abrogat de 9 ani, atît autorităţile cît şi mentalul colectiv tratează încă minorităţile sexuale ca un grup criminal sau, cel puţin, ca unul suspect; dovadă prevederile Noului Cod Civil în care homofobia parlamentarilor merge atît de departe, încît determină introducerea unor prevederi care contravin dreptului internaţional. Afirmaţia că homosexualii sînt cetăţeni şi ar trebui să se poată bucura de aceleaşi drepturi şi obligaţii este întîmpinată, în cele mai fericite cazuri, cu zîmbete condescendente, solicitările pentru adoptarea de politici publice sau de acte normative care să răspundă nevoilor speciale ale acestei minorităţi sînt evitate cu teamă (România, de exemplu, nu are o legislaţie care să soluţioneze din punct de vedere juridic dificultăţile cu care se confruntă persoanele transgender).

3. Educaţie pentru democraţie. Educaţie pentru respectarea diversităţii. Educaţie sexuală. Educaţie.

Magda MATACHE, Georgian LUNCA - Centrul Romani CRISS

1. Cei aproape 500 de ani de robie, care marchează începuturile existenţei romilor pe teritoriile Principatelor Româneşti au influenţat dezvoltarea ulterioară a comunităţilor rome, dar şi atitudinile populaţiei faţă de acest grup etnic. Statutul de populaţie marginală se menţine şi astăzi, romii continuînd să trăiască încă la marginea localităţilor, să fie stigmatizaţi şi, mulţi dintre ei, să ajungă să îşi urască şi să îşi nege propria identitate.
Pentru a înţelege decalajul dintre romi şi ceilalţi, sînt necesare analize raţionale ale garanţiilor pe care democraţia românească şi statul de drept le asigură romilor, în ceea ce priveşte egalitatea în faţa legii, egalitatea şanselor şi „respectul ca valoare“, cum definea G. Sartori demnitatea umană.

2. Ne vom referi la o problemă regăsită des în dezbaterile despre romi, respectiv educaţia, însă noi, Romani CRISS, vedem dintr-o altă perspectivă şi avem alte experienţe legate de acest subiect. Ascultăm destul de des prieteni, politicieni, jurnalişti care vorbesc despre dezinteresul romilor pentru educaţie. Experienţa de 17 ani a organizaţiei Romani CRISS în comunităţile de romi ne-a arătat că, într-adevăr, în unele familii există şi această atitudine, însă e raţional să ne imaginăm că toţi membrii unui grup etnic nu văd importanţa şcolii? Un efect grav al acestei premise este calitatea scăzută a educaţiei pe care copiii romi o primesc în şcolile în care ponderea lor este semnificativă. Lipsa de implicare a profesorilor şi a părinţilor în activităţile educative, slaba pregătire a celor care ajung să predea în aceste şcoli, segregarea şcolară şi reticenţa cadrelor didactice de a profesa în şcolile de tip „ghetto“, din raţiuni ce ţin, fie de imaginea proprie, fie de atitudini care nu au nimic în comun cu acceptarea diversităţii etnice, prezintă o altă faţă a acestei probleme şi implicit şi alte soluţii.

3. Incluziunea unui grup minoritar nu constă doar în scrierea de strategii şi angajarea, în cazul nostru, a unor romi în instituţii. Ci implică acţiuni pe termen lung, voinţă politică şi interes din partea instituţiilor care să aplice acelaşi tratament şi respect grupului minoritar pe care le aplică în mod curent cetăţenilor majoritari. Incluziunea unui grup etnic presupune şi recunoaşterea contribuţiilor acestuia la istoria şi la cultura naţională.
Problemele romilor nu persistă din cauza legislaţiei, a strategiilor şi a planurilor existente, ci este vorba, mai degrabă, de implementarea acestor măsuri, de schimbarea practicilor şi a atitudinilor. Atunci cînd România va fi pregătită să-i privească pe romi ca pe cetăţeni egali şi nu cetăţeni de „mîna a doua“, atunci cînd acţiunile instituţiilor locale vor fi realizate în conformitate cu nevoile comunităţilor, atunci cînd vom învăţa despre romi la orele de istorie, vom asista şi la un proces de creştere a stimei de sine a romilor, de creştere a numărului celor are îşi afirmă identitatea, a celor care învaţă limba romani şi de scădere a asistaţilor social.
O contribuţie o pot avea şi jurnaliştii ce vor renunţa la standardele duble actuale ce se traduc prin heteroidentificarea romilor ce comit infracţiuni (Mailat), nu şi a romilor ce se remarcă prin acţiuni pozitive (Costel Busuioc).

Nicoleta FOICA - Fundaţia „Pentru Voi“

1. Din păcate, persoanele cu dizabilităţi intelectuale reprezintă una dintre categoriile cele mai vulnerabile din România, în momentul de faţă, confruntîndu-se cu o serie de situaţii de discriminare şi inegalitate de şanse. Iată două dintre acestea:
● Inegalitate de şanse pe piaţa muncii
În ciuda eforturilor din ultimii ani, calitatea vieţii acestora este scăzută, cu atît mai mult cu cît ne aflăm într-un an de criză economică, care loveşte în special categoriile vulnerabile, cum sînt persoanele cu dizabilităţi. Conform statisticilor ANPH, pe 30 septembrie 2009, erau angajate în muncă 28.107 persoane cu dizabilităţi, dintre care doar 2481 cu dizabilităţi intelectuale şi neuropsihice. Potenţialul lucrativ al persoanelor cu dizabilităţi intelectuale este neglijat aproape în totalitate, procentul celor care lucrează fiind sub 1%.
● În România numeroşi cetăţeni cu dizabilităţi intelectuale sînt puşi sub tutelă, fiind în incapacitate de a lua decizii pentru ei înşişi. Codul Civil acordă doar un singur tip de tutelă – „totală“: care înlătură capacitatea legală a unei persoane de a lua decizii de natură legală: o persoană pusă sub tutelă nu are dreptul de a se angaja, de a se căsători sau de a deschide un cont în bancă. Această situaţie a dus la o serie de abuzuri. Spre exemplu, o persoană pusă sub tutelă poate fi plasată într-o instituţie de protecţie socială, de către tutorele ei, fără a-i da consimţămîntul, pe viaţă şi fără drept de apel.
Codul Muncii din România interzice dreptul de muncă al persoanelor cu dizabilităţi intelectuale puse sub tutelă fără să ţină cont că acestea ar putea desfăşura o muncă corespunzătoare abilităţilor lor, în urma unei evaluări şi orientări profesionale (Art. 13 din titlul II, cap. I).

3. În ceea ce priveşte angajarea în muncă a persoanelor cu dizabilităţi intelectuale: am dezvoltat un serviciu de angajare în muncă asistată, pentru prima dată în România, în 1999.
Este un serviciu ce facilitează angajarea competitivă într-un context integrat, pe piaţa muncii, dezvoltată pentru persoanele cu dizabilităţi intelectuale care au nevoie de un sprijin continuu pentru a-şi putea desfăşura activitatea. Aceasta înseamnă oferirea de sprijin în căutarea locului de muncă şi la locul de muncă, transport, tehnologie ajutătoare, instruire vocaţională specializată, supervizare individualizată.

Nu înseamnă niciodată munca în ateliere protejate sau alte medii de lucru izolate care sînt create doar pentru persoane cu dizabilităţi. Serviciile de angajare asistată includ plasarea individuală, enclave, echipe de lucru mobile.

În ceea ce priveşte problema tutelei, Fundaţia „Pentru Voi“, în parteneriat cu Institutul pentru Politici Publice şi Centrul pentru Resurse Juridice, a depus un proiect care urmăreşte creşterea conştientizării cetăţenilor cu privire la interzicerea abuzivă a dreptului de lucru şi autodeterminare a persoanelor cu dizabilităţi intelectuale. Acest lucru se va face prin:
● investigarea acestui subiect în România prin organizarea de dezbateri cu persoane publice;
● modificarea Codului Muncii prin includerea posibilităţii ca persoana cu dizabilităţi intelectuale, care este pusă sub tutelă, să aibă posibilitatea de a se angaja, cu aprobarea tutorelui, aşa cum se procedează şi pentru persoanele cu vîrsta curpinsă între 15-16 ani.

Anca BEUDEAN - Fundaţia Motivation România

1. Cel puţin trei domenii importante în care inegalitatea accesului persoanelor cu dizabilităţi este considerabilă sînt:

Accesul fizic: majoritatea spaţiilor de interes public sînt inaccesibile – de exemplu, şcoli publice, universităţi, administraţii financiare, alte instituţii publice, cabinete medicale, instituţii de cultură. Totodată, transportul public rămîne în mare parte inaccesibil, nepermiţînd persoanelor cu dizabilităţi (mai ales celor cu dizabilităţi severe) să se deplaseze independent. În oraşele mici şi în mediul rural, accesibilitatea este inexistentă.
Educaţia: sistemul educaţional încă nu este adaptat pentru a-i primi pe copiii şi tinerii cu diferite tipuri de dizabilităţi într-un mediu incluziv. Lipsa accesibilizărilor arhitecturale (rampe, lifturi pentru fotoliu rulante, toalete accesibile; lipsa materialelor didactice (în formate braille/auditiv); pregătirea insuficientă a cadrelor didactice şi lipsa sprijinului suplimentar necesar în unele cazuri fac ca numărul copiilor cu dizabilităţi integraţi în şcoli de masă să fie foarte redus. În paralel, sistemul de învăţămînt special, ca şi cel de masă, nu reuşeşte să-i echipeze pe copiii cu dizabilităţi pentru o viaţă independentă şi pentru a se integra profesional după absolvire.
Angajarea: un raport al Consiliului Naţional al Dizabilităţii către ANPH arată că doar 2,93% dintre persoanele cu dizabilităţi au un loc de muncă, în timp ce Planul Naţional de Dezvoltare pentru 2007-2013 arată că doar 0,1% din totalul persoanelor angajate sînt persoane cu dizabilităţi.

Aceste cifre se datorează atît impactului în cascadă al lipsei accesibilităţii transportului şi spaţiilor publice şi insuficientelor oportunităţi de educaţie incluzivă, dar şi unor cauze precum:
● inadecvarea instrumentelor legislative şi fiscale care să-i motiveze pe angajatori să angajeze persoane cu dizabilităţi şi să realizeze accesibilizări la locul de muncă;
● adaptarea deficitară a sistemului de educaţie şi formare profesională la cerinţele economiei;
● insuficienta cunoaştere a abilităţilor persoanelor cu dizabilităţi de către angajatori;
● insuficienta motivare a persoanelor cu dizabilităţi de a se angaja (în special pentru că factorii demotivanţi, ca dificultăţile de transport în lipsa accesibilităţii, depăşesc pentru multe persoane motivarea pe care o pot aduce venitul şi apartenenţa la comunitate).
Acestea şi alte dificultăţi vor fi probabil cu atît mai greu de depăşit în perioada care urmează, autorităţile putînd cu mai multă uşurinţă invoca „criza financiară“ şi „lipsa resurselor umane şi materiale“.

2. Acestea se datorează atît legislaţiei inadecvate cît şi implementării deficitare, cînd legislaţia există deja. Atitudinile oamenilor s-au mai schimbat în ultimii ani.

3. Credem că soluţiile sînt simple la nivel de concept, dar necesită multă voinţă din partea autorităţilor publice. Ele includ:
● fonduri pentru diversificarea şi îmbunătăţirea calităţii serviciilor publice şi private pentru persoanele cu dizabilităţi şi dezvoltarea acestor servicii atît în marile oraşe, cît şi în comunităţile mici;
● contractarea public-privată la nivel naţional, în mod transparent şi echilibrat, şi alte măsuri de asigurare a sustenabilităţii pe termen lung a serviciilor înfiinţate prin proiecte;
● voinţa de a realiza promisiunile făcute prin declaraţii politice (deşi în prezent puţine dintre acestea se adresează şi persoanelor cu dizabilităţi, acestea nefiind recunoscute ca grup relevant şi neapărînd decît sporadic pe agenda aleşilor noştri) sau prin politicile publice.

Biblioteca Vie merge mai departe.

2010-01-21T00:16:00.000-08:00

Via ART Fusion:

BIBLIOTECA VIE ia proportii - cautam organizatii partenere, 15 februarie 2010

Ai auzit de metoda BIBLIOTECA VIE?

Crezi ca este o metoda de educatie non-formala
pe care ai dori sa o implementezi in comunitatea ta pentru a stimula acceptarea diversitatii?

Asociatia A.R.T. Fusion cauta 7 organizatii non-guvernamentale/institutii la
nivel national pentru a organiza Luna Bibliotecii
Vii!

Dar ce este Biblioteca Vie?

Biblioteca vie functioneaza ca o biblioteca obisnuita - cititorii vin si imprumuta carti pentru o perioada limitata de timp. Dupa ce au "citit" cartile, le returneaza
in biblioteca. Exista insa un aspect important. Cartile din biblioteca vie sunt oameni reprezentand grupuri care se confrunta, sau se pot confrunta cu prejudecati
sau stereotipuri (de gen, varsta, etnie, rasa, religie etc.) si
care ar putea fi victime ale discriminarii, excluderii sociale, sau pot fi oameni cu
povesti care ar da cititorului o experienta unica de invatare in domeniul
diversitatii si al interculturalitatii. (mai multe detalii despre Biblioteca Vie vezi pe www.artfusion.ro)

Biblioteca Vie isi propune sa promoveze respectul pentru drepturile omului si demnitatea umana,
sa atraga atentia asupra diversitatii in toate formele ei, sa stimuleze dialogul intre oameni.

Daca reprezentati una dintre organizatiile non-guvernamentale care ar dori sa puna in practica aceasta metoda, va rugam sa cititi conditiile de selectie si de implicare in cadrul proiectului.

Criteriile de selectie ale organizatiilor partenere:

Organizatiile/institutiile candidate trebuie sa aiba ca grup tinta sau beneficiari tineri cu varsta intre 13 si 30 de ani;Sunt organizatii care activeaza in sfera diversitatii, discriminarii, stereotipurilor, prejudecatilor, drepturilor omului sau tematici conexe;Sunt organizatii care sunt dispuse sa isi ia angajamentul de a se implica pe toata perioada proiectului (20 februarie-20 septembrie 2010);Exista o motivatie puternica de a folosi metoda in cadrul organizatiei in cadrul unor proiecte existente sau in proiecte care urmeaza sa fie dezvoltate;Pot delega o persoana care sa fie implicate inimplementarea directa a proiectului la nivel local - in calitate de coordonator (voluntar - precizam ca intregul staff al proiectului este format din voluntari);Participarea persoanei delegate la intalnirea
de capacitare a organizatiilor pe metoda Biblioteca Vie, care va avea loc in perioada 19-21 martie 2010 (locatia va fi anuntata ulterior, costurile vor fi acoperite prin proiect);Pot contribui cu resurse proprii (co-finantare in orice forma) la implementarea proiectului si pot demonstra folosirea cu responsabilitate a resurselor puse la dispozitie prin proiect;Organizatiile au o locatie sau pot gasi facil o locatie de organizare a Bibliotecii Vii in comunitate;Organizatiile se vor selecta astfel incat sa acopere cat mai multe regiuni geografice ale tarii;

Nivelul de implicare a organizatiilor partenere care vor fi selectate in cadrul proiectului:

Delegarea unui reprezentant care va prelua responsabilitatea organizarii Bibliotecii Vii la nivel local;Identificarea unei locatii pentru organizarea Bibliotecii Vii la nivel local;Delegarea reprezentantului la intalnirea de capacitare a organizatiilor pe metoda Biblioteca Vie, care va avea loc in perioada 19-21 martie 2010;Promovarea si asigurarea vizibilitatii proiectului la nivel local (resurse de promovare si vizibilitate vor fi asigurate si prin proiect);Coordonarea si organizarea efectiva a Bibliotecii Vii (pe perioada a 4 zile) in perioada 10 Aprilie-10 Mai 2010;Culegerea si transmiterea de informatii si materiale pentru editarea ghidului de bune practici - BIBLIOTECA VIE si a filmului
documentar care va fi realizat pe baza experientei comune in proiect;Participarea activa in procesul de monitorizare si de evaluare a impactului proiectului asupra beneficiarilor directi;

Resursele puse la dispozitie prin proiect vor acoperi costuri legate de intalnirea de capacitare din luna martie 2010, costuri de promovare si vizibilitate, costuri de diseminare
(realizare ghid si film documentar), costuri pentru activitati adiministrative la nivel local pentru fiecare locatie a bibliotecii.

Modalitatea de inscriere in procesul de selectie:

Va rugam trimiteti formularul de candidatura atasat in e-mail pana in data de 15 februarie ora 16.00 la adresa: art_fusion_romania@yahoo.com, cu denumirea: candidatura_BV_nume_organizatie; Formularul poate fi descarcat si de pe www.artfusion.ro sau cerut de la adresa de e-mail de mai sus;Organizatiile selectate vor fi anuntate de rezultat in data de 20 februarie prin e-mail;

Va multumim si va asteptam sa fiti alaturi de noi la Luna Bibliotecii Vii.

Pentru intrebari suplimentare va rugam sa ne contactati pe e-mail la adresa art_fusion_romania@yahoo.com- in atentia d-rei Roxana Turcu.

Echipa Biblioteca Vie

Asociatia A.R.T. Fusion

Art_fusion_romania@yahoo.com

AIDS 2010: Aici, Acum

2010-01-21T00:11:00.000-08:00

Tinerii sunt invitaţi să participe la a XVIII-a Conferinţă Internaţională
pe tema SIDA care va avea loc la Viena ăn această vară. Bursele oferite de organizatori sunt pentru tineri care doresc să participe la conferinţă în calitate de delegaţi, organizatori, vorbitori sau lideri.

Data limită pentru aplicaţii: 10 Februarie 2010
Informaţii despre cum puteţi să propuneti o activitate sau cum să participaţi ca voluntari la conferinţă pot fi găsite pe site-ul organizatorilor.

Curtea de Justiţie reafirmă existenţa principiului nediscriminării pe motive de vârstă

2010-01-19T04:50:00.000-08:00

Curtea de Justiție a Uniunii Europene a fost confruntată, în ultimele luni, cu un număr crescând de cauze în domeniul combaterii discriminării pe criteriile gen, orientare sexuală, origine etnică sau rasă, vârstă, dizabilitate sau religie şi credinţă religioasă. Cea mai recentă cauză a fost soluţionată de Curte astăzi, Hotărârea în cauza C-555/07 Seda Kücükdeveci / Swedex GmbH & Co. KG concluzionează că reglementarea germană care prevede că perioadele de încadrare în muncă încheiate anterior împlinirii vârstei de 25 de ani nu sunt luate în considerare pentru calcularea termenului de preaviz este contrară principiului nediscriminării pe motive de vârstă, astfel cum este prevăzut de Directiva 2000/78, și trebuie să fie înlăturată de instanța națională, dacă este necesar, chiar și în cadrul unui litigiu între particulari.
In ceea ce priveşte situaţia de fapt şi de drept din cauză, comunicatul de presă al Curţii face trimitere la Hotărârea Mangold din 2005, în care Curtea de Justiție a recunoscut existența unui principiu al nediscriminării pe motive de vârstă care trebuie considerat un principiu general de drept al Uniunii. Directiva 2000/78 referitoare la egalitatea de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă concretizează acest principiu. Interzicând discriminările pe motive de vârstă, această directivă permite totodată legiuitorului național să prevadă că în anumite cazuri, un tratament diferențiat, chiar pe motive de vârstă, nu constituie o discriminare și, prin urmare, nu este interzis. Un tratament diferențiat pe motive de vârstă este admisibil în special atunci când este justificat îndeosebi de un obiectiv legitim de politică a ocupării forței de muncă, a pieței muncii și a formării profesionale, iar mijloacele de realizare a acestui obiectiv sunt potrivite și necesare. Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene care, de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, are aceeași valoare juridică cu cea a tratatelor, interzice de asemenea orice discriminare pe motive de vârstă.

Situaţia de fapt:
Potrivit dreptului german, termenele de preaviz de concediere care trebuie respectate de angajator cresc progresiv în funcție de durata raportului de muncă. Perioadele în care salariatul a fost încadrat în muncă înainte de împlinirea vârstei de 25 de ani nu sunt însă luate în considerare la calcularea acestora.
Doamna Kücükdeveci era angajată a societății Swedex de la vârsta de 18 ani. La vârsta de 28 de ani, ea a fost concediată de această societate cu un preaviz de o lună. Angajatorul a calculat termenul de preaviz ca și cum salariata ar fi avut o vechime în muncă de 3 ani, deși aceasta era în serviciul său de 10 ani. În conformitate cu legislația germană, angajatorul nu a luat astfel în considerare perioadele în care doamna Kücükdeveci a fost încadrată în muncă anterior împlinirii vârstei de 25 de ani. Aceasta a contestat în justiție concedierea, invocând faptul că legislația în cauză constituie o discriminare pe motive de vârstă, interzisă de dreptul Uniunii. În opinia sa, termenul de preaviz ar fi trebuit să fie de 4 luni, corespunzător unei vechimi în muncă de 10 ani.
Sesizat în apel, Tribunalul regional superior pentru litigii de muncă din Düsseldorf a solicitat Curții să se pronunțe cu privire la compatibilitatea unei astfel de norme privind concedierea cu dreptul Uniunii și la consecințele unei eventuale incompatibilități.

In drept:
Curtea analizează aceste întrebări în temeiul principiului general de drept al Uniunii ce interzice orice discriminare pe motive de vârstă, astfel cum este prevăzut de Directiva 2000/78. Astfel,întrucât concedierea doamnei Kücükdeveci a intervenit după data la care Germania trebuia să transpună directiva, această împrejurare a avut ca efect introducerea normei germane privind concedierea în domeniul de aplicare al dreptului Uniunii.
Curtea constată că această normă privind concedierea cuprinde o diferenţă de tratament pe motive de vârstă. Astfel, această normă rezervă un tratament mai puţin favorabil salariaţilor care au intrat în serviciul angajatorului anterior vârstei de 25 de ani şi instituie, așadar, un tratament diferențiat între persoane cu aceeași vechime în muncă, în funcție de vârsta la care au fost încadrate în întreprindere.
Deşi obiectivele acestei norme privind concedierea par să facă parte din cadrul unei politici a ocupării forței de muncă și a pieței muncii, fiind astfel obiective legitime, această normă nu este potrivită sau susceptibilă să realizeze aceste obiective.
În ceea ce priveşte în special obiectivul menţionat de instanţa naţională, acela de a oferi angajatorului o mai mare flexibilitate în gestionarea personalului, ușurându-i sarcina în ceea ce privește concedierea lucrătorilor tineri, de la care se poate cere în mod rezonabil o mobilitate personală sau profesională mai ridicată, Curtea afirmă că norma în cauză nu este potrivită pentru realizarea acestui obiectiv, întrucât se aplică tuturor salariaților angajaţi înainte de împlinirea vârstei de 25 de ani, indiferent de vârsta acestora la momentul concedierii.
Curtea concluzionează că dreptul Uniunii și în special principiul nediscriminării pe motive de vârstă, astfel cum este prevăzut de Directiva 2000/78, se opune unei reglementări naționale precum reglementarea germană, care prevede că perioadele în care salariatul a fost încadrat în muncă înainte de împlinirea vârstei de 25 de ani nu sunt luate în considerare la calcularea termenului de preaviz de concediere.

Curtea aminteşte că o directivă nu poate, prin ea însăși, să creeze drepturi și obligații în sarcina unui particular și, prin urmare, nu poate fi invocată ca atare împotriva sa. Cu toate acestea, Directiva 2000/78 nu face decât să concretizeze principiul egalității de tratament în domeniul încadrării în muncă și al ocupării forței de muncă. Pe de altă parte, principiul nediscriminării pe motive de vârstă este un principiu general al dreptului Uniunii. Prin urmare, instanţa naţională sesizată cu un litigiu în care este adus în discuție principiul nediscriminării pe motive de vârstă, astfel cum este prevăzut de Directiva 2000/78, este datoare să asigure, în cadrul competențelor care îi revin, protecția juridică ce decurge pentru justițiabili din dreptul Uniunii și să garanteze efectul deplin al acestui principiu, înlăturând, dacă este necesar, aplicarea oricărei dispoziții eventual contrare din legea națională.

În sfârşit, după ce aminteşte posibilitatea instanţei naţionale de a adresa Curţii o întrebare preliminară cu privire la interpretarea dreptului Uniunii, Curtea afirmă că instanţa naţională sesizată cu un litigiu între particulari este datoare să asigure respectarea principiului nediscriminării pe motive de vârstă, astfel cum este prevăzut de Directiva 2000/78, înlăturând, dacă este necesar, aplicarea oricărei dispoziții contrare din reglementarea națională, independent de exercitarea posibilității de care dispune, de a adresa Curții o întrebare preliminară privind interpretarea acestui principiu.

ICCV: Rolul romilor in dialogul intercultural

2010-01-18T07:17:00.000-08:00

Institutul pentru Cercetarea Calitatii Vietii organizeaza o sesiune de
comunicari, "Locul si Rolul romilor in cadrul dialogului interetnic si
intercultural", in perioada 12-14 februarie a.c.

Cei care doresc sa prezinte o lucrare in cadrul sesiunii sunt rugati
sa trimita Titlul si un Abstract, pana la finele lunii ianuarie.

Pentru detalii: conf. univ dr. Vasile Burtea sau la Vasile Ionescu [vasile.ionescu [la] gmail.com].

CJCE decizie privind discriminarea datorită vărstei la angajare şi pensionare în anumite poziţii

2010-01-14T03:39:00.000-08:00

Curtea Europeană de Justiţie a publicat ieri un comunicat de presă în legătură cu două dintre cazurile pe care le-a avut pe rol şi în care a fost confruntată cu chestiunea discriminării pe criteriul vârstei în baza Directivei 78 din 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă. Curţii i s-a solicita să decidă dacă stabilirea limitei maxime de 30 de ani pentru recrutarea anumitor tipuri de pompieri şi stabilirea limitei de 68 de ani pentru pensionarea medicilor stomatologi sunt permise conform Directivei 78.

Curtea a decis că aceste limite de vârstă nu constituie discriminări pe motive de vârstă interzise atunci când este vorba despre pompieri care participă în mod direct la combaterea incendiilor și, în cazul dentiștilor, numai dacă această limitare răspunde în mod corespunzător și coerent unui obiectiv de protecţie a sănătăţii sau de politică a ocupării forței de muncă

Directiva 2000/78 (Directiva 2000/78/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă (JO L 303, p. 16, Ediție specială, 05/vol. 6, p. 7) interzice, în domeniul încadrării în muncă și al muncii, în special discriminările pe motive de vârstă, dizabilitate, religie, orientare sexuală. Cu toate acestea, directiva nu se opune unor măsuri naţionale necesare protecţiei sănătăţii. Aceasta permite de asemenea legiuitorului naţional să prevadă că, în anumite cazuri, un tratament diferenţiat, deși întemeiat pe vârstă sau pe o caracteristică legată de vârstă, nu constituie o discriminare și, prin urmare, nu este interzis.

Astfel, Curtea a decis că este admisibil un tratament diferențiat bazat pe o caracteristică legată de vârstă atunci când, având în vedere natura unei activități profesionale sau condițiile de exercitare a acesteia, caracteristica în cauză constituie o cerință profesională esențială și determinantă. Un tratament diferențiat pe motive de vârstă poate fi admis de asemenea atunci când este necesar în scopul protecţiei sănătăţii sau când este justificat de un obiectiv legitim, în special de politică a ocupării forței de muncă, a pieței muncii sau a formării profesionale.

Landul Hessen (Germania) stabilește la 30 de ani vârsta maximă de recrutare a pompierilor în cadrul serviciului tehnic intermediar adică cei care, printre altele, combat incendiile. Această limită de vârstă urmărește asigurarea caracterului operațional și a bunei funcționări a corpului pompierilor profesioniști.

Colin Wolf și-a depus candidatura în orașul Frankfurt pentru o recrutare în cadrul serviciului tehnic intermediar al pompierilor. Candidatura sa nu a fost luată în considerare deoarece acesta depășea limita de vârstă de 30 de ani. La data depunerii candidaturii, domnul Wolf avea 29 de ani, însă la data următoarei recrutări ar fi avut 31 de ani. Tribunalul Administrativ din Frankfurt am Main, în faţa căruia domnul Wolf a chemat în judecată orașul Frankfurt pentru acordarea de daune interese, a solicitat Curţii de Justiţie să se pronunţe cu privire la marja de apreciere de care dispune legiuitorul național pentru a prevedea că tratamentele diferențiate pe motive de vârstă nu constituie discriminări interzise de dreptul comunitar.

În hotărârea pronunţată în cauza Wolf, Curtea constată că directiva nu se opune acestei limite de vârstă, astfel cum a fost prevăzută de Landul Hessen pentru recrutarea pompierilor serviciului tehnic intermediar.

Curtea a stabilit că tratamentul diferenţiat în funcţie de vârstă determinat de această limită de vârstă îndeplinește toate condiţiile prevăzute de directivă pentru a fi justificat. Astfel, preocuparea de a asigura caracterul operațional și buna funcționare a serviciului pompierilor profesioniști constituie un obiectiv legitim. În plus, faptul de a dispune de capacități fizice deosebite poate fi considerat o cerință profesională esențială și determinantă pentru exercitarea profesiei de pompier din serviciul tehnic intermediar, ai cărui membri participă în special la combaterea incendiilor și la acordarea de prim ajutor persoanelor. Necesitatea de a dispune de capacitatea fizică deplină de a exercita această activitate este legată de vârsta membrilor acestui serviciu dat fiind că, potrivit datelor știinţifice prezentate de guvernul german, foarte puțini funcționari în vârstă de peste 45 de ani au capacități fizice suficiente pentru a-și exercita activitatea în domeniul combaterii incendiilor. De altfel, se poate considera că limita de vârstă, pe de o parte, este corespunzătoare obiectivului care constă în asigurarea caracterului operațional și a bunei funcționări a serviciului pompierilor profesioniști și, pe de altă parte, nu depășește ceea ce este necesar realizării acestui obiectiv.

În ceea ce privește cauza Petersen, Codul securităţii sociale german, în versiunea aplicabilă acestei cauze, prevedea că autorizaţia de a exercita, în cadrul sistemului obligatoriu german de asigurări de sănătate, activitatea de dentist aflat în relaţii contractuale cu casa de asigurări de sănătate expiră la sfârșitul trimestrului în cursul căruia medicul aflat în relații contractuale cu casa de asigurări de sănătate împlinește vârsta de 68 de ani. În afara acestui sistem de relaţii contractuale cu casa de asigurări de sănătate, dentiștii își pot exercita profesia indiferent de vârstă.

În Germania, 90 % dintre pacienţi sunt asiguraţi prin sistemul obligatoriu de asigurări de sănătate.

Domnica Petersen era autorizată, din 1974, să acorde îngrijiri dentare în cadrul relațiilor contractuale cu casa de asigurări de sănătate. În aprilie 2007, aceasta a împlinit vârsta de 68 de ani. În faţa Tribunalului pentru Litigii de Muncă din Dortmund (Germania), doamna Petersen contestă decizia comisiei competente de autorizare a dentiștilor potrivit căreia autorizaţia sa de a exercita activitatea de dentist aflat în relaţii contractuale cu casa de asigurări de sănătate expiră la sfârșitul lunii iunie 2007. Această instanţă adresează Curţii de Justiţie mai multe întrebări privind compatibilitatea acestei limite de vârstă cu Directiva 2000/78. Instanţa de trimitere arată în special că, potrivit Curţii Constituţionale federale, această limită de vârstă ar fi justificată de necesitatea protejării pacienților și că, potrivit Tribunalului federal pentru Litigii de Muncă, aceasta ar fi justificată de obiectivul prin care se urmărește menţinerea posibilităţilor de încadrare în muncă a tinerilor dentiști aflaţi în relaţii contractuale cu casa de asigurări de sănătate.

În Hotărârea Petersen, Curtea constată că un stat membru poate stabili în mod legitim o limită de vârstă pentru exercitarea unei profesii medicale, precum cea de dentist, în scopul protejării sănătății pacienților.

Cu toate acestea, directiva se opune unei măsuri naționale care stabilește o limită de vârstă maxima pentru exercitarea functiei de dentist aflat in relatii contractuale cu casa de asigurari de sanatate, in speta 68 de ani, atunci cand aceasta masura are ca unic obiectiv protectia sanatatii pacientilor impotriva scaderii performantelor acestor dentisti dupa implinirea varstei mentionate, din moment ce aceeasi limita de varsta nu este aplicabila dentistilor care nu se afla in relatii contractuale cu casa de asigurari de sanatate. Intr-adevar, o astfel de masura este incoerenta si, asadar, nu poate fi considerate necesara protectiei sanatatii.

In schimb, Directiva nu se opune unei astfel de limite de varsta atunci cand aceasta are ca obiectic repartizarea intre generarii a posibilitatilor de incadrare in munca in calitate de dentist aflat in relatii contractuale cu casa de asigurari de sanatate daca, tinand seama de situatia de pe piata muncii in cauza, aceasta masura este corespunzatoare si necesara pentru atingerea obiectivului respectiv. Varsta de 68 de ani pare suficient de avansata pentru a servi drept terrmen limita pentru autorizatia de a exercita activitatea de dentist aflat in relatii contractuale cu casa de asigurari de sanatate.

Curtea a considerat că îi revine instanţei naţionale sarcina de a identifica obiectivul urmărit de limita de varsta pentru dentistii aflati in relatii contractuale cu casa de asigurări de sanatate. In cazul in care aceasta limita de varsta ar fi, tinand seama de obiectivul pe care il urmareste, contrara directivei, ar reveni instantei nationale sesizatate cu solutionarea unui litigiu intre un particular si un organism administrativ, precum Comisia de autorizare a dentistilor, sarcina de a o lasa neaplicata chiar daca este anterioara directivei, iar dreptul national nu prevede inlaturarea sa.”

Workshop Grundvig pe tematica anti-discriminării Berlin - aprilie 2010

2009-12-14T02:21:00.000-08:00

Anti-discrimination in practice: Understanding discrimination, learning about diversity and sharing ideas on taking action against sexist, racist and homophobic remarks.

DARE anunţă organizarea unui workshop în aprilie 2010 pentru participanţi care nu au deja o formare pe tematica diversităţii şi a combaterii discriminării şi care doresc să afle mai multe despre aceste teme în mod interactiv.Costurile cursului sunt acoperite de Lifelong Learning Programme (Grundtvig Workshops) of the European Commission.

Informaţii la: http://www.kombi-berlin.de/01-start-european-apr.html

Contact: info@kombi-berlin.de

Decizie CEDO de recunoastere a efectelor casatoriei traditionale rome

2009-12-10T03:56:00.000-08:00

Săptămâna asta, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a dat o decizie extrem de interesantă prin care sancţionează Spania pentru încălcarea Art. 14 (interzicerea discriminării) şi a Art. 1 din Protocolul Adiţional 1 (dreptul la proprietate). In cauza Munoz Diaz v. Spain (Appl.no. 49151/07), petenta de etnie romă, căsătorită în anii 70 conform tradiţiilor rome şi care nu a realizat şi căsătoria civilă în faţa autorităţilor, s-a plâns împotriva faptului că în momentul decesului soţului său în 2000, autorităţile au refuzat să îi recunoască dreptul la pensie în calitate de soţie supravieţuitoare cu justificarea absenţei căsătoriei civile. In argumentaţia sa, petenta a arătat că această refuzare a recunoaşterii dreptului la pensie pe motivul absenţei căsătoriei civile constituie o formă de discriminare în raport cu căsătoria tradiţională romă. Curtea a luat în calcul faptul că autorităţile spaniole au tratat petenta, pe soţul său şi copiii rezultaţi din relaţie ca familie şi a arătat (paras. 56-57):

The importance of the beliefs that the applicant derives from belonging to the Roma community – a community which has its own values that are well established and deeply rooted in Spanish society. The Court observes, in the present case, that when the applicant got married in 1971 according to Roma rites and traditions, it was not possible in Spain, except by making a prior declaration of apostasy, to be married otherwise than in accordance with the canon-law rites of the Catholic Church. The Court takes the view that the applicant could not have been required, without infringing her right to religious freedom, to marry legally, that is to say under canon law, in 1971, when she expressed her consent to marry according to Roma rites.

Curtea menţionează un consens în ceea ce priveşte recunoaşterea nevoilor speciale ale minorităţilor şi o obligaţie de protejare a securităţii, identităţii şi modului de viaţă specifice, nu numai pentru garantarea intereselor acestor minorităţi ci şi pentru menţinerea diversităţii culturale care reprezintă o valoare adăugată pentru întreaga comunitate.

Google Europe Scholarship

2009-12-05T02:50:00.000-08:00

Google a lansat un program de burse - Google Europe Scholarship - dedicat
studentilor cu dizabilitati. Programul urmareste sa-i incurajeze pe
acestia sa exceleze in studiile lor, sa joace un rol activ si sa devina
lideri in crearea de noi tehnologii (TIC).

Bursele vor fi acordate pe baza performantelor academice ale candidatilor
(studenti, licentiati, masteranzi si doctoranzi) si a pasiunii
(demonstrate) in domeniul informaticii. Candidaturile vor fi evaluate de
catre un juriu format din cercetatori si ingineri. Candidatii selectati
vor primi fiecare o bursa in valoare de 7.000 euro (sau echivalent) pentru
anul universitar 2010-2011.

In iunie 2010, toti bursierii vor fi invitati sa viziteze Centrul Google
de Inginerie din Zurich (toate costurile vor fi asigurate) si sa participe
la diferite ateliere si activitati sociale.

Data limita pentru inscriere este: 15 martie 2010

Mai multe informatii:
http://www.google.com/studentswithdisabilities-europe/

MinorityFEST by youth - Festivalul National al Minoritatilor din Romania

2009-12-04T03:29:00.000-08:00

Asociaţia “Reţeaua Naţională a Tinerilor Romi” (RNTR), în parteneriat cu Uniunea Naţională a Studenţilor din România (UNSR), are deosebita plăcere de a vă invita să luaţi parte la Festivalul National al Minoritatilor din Romania „MinorityFEST by Youth”.
Proiectul Festivalul National al Minoritatilor din Romania „MinorityFEST by Youth” este o initiativa finantata de Ministerul Tineretului si Sportului (Directia Generala de Programe pentru Studenti), prin Casa de Cultura a Studentilor Bucuresti, desfasurandu-se in perioada 12 noiembrie – 6 decembrie 2009.
Astfel, in cursul zilei de vineri 4 decembrie, organizatorii si ceilalti parteneri ai evenimentului - Asociatia Studentilor si Elevilor Basarabeni (ASEB) si Asociatia Studentilor Tatari din Romania (ASTR), vor incerca sa incante auditoriul cu traditiile si obiceiurile minoritatiilor din care provin promovand interculturalitatea si coeziunea sociala.
In acest sens, fiecare minoritate participanta va avea cate un stand de prezentare in care isi va promova vestimentatiile si obiectele traditionale, vor sta de vorba cu trecatorii pentru a le prezenta obiceiurile, cutumele, traditiile etc.Totodata, pe scena festivalului vor evolua o serie de ansambluri de dansuri traditionale si artisti provenind din fiecare minoritate.
Participantii la acest eveniment vor putea degusta din mancarurile traditionale (gulas, suberek, baklava, tochitura tiganeasca), obiceiurile si traditiile fiecarei minoritati in parte.
Festivalul minoritatilor se va desfasura începand cu orele 16:00, locatia fiind Clubul Princess situat in campus Regie, Bulevardul Orhideelor nr.3-5, sector 6, Bucuresti.(punct de reper : zona Carrefour Orhideea.
In acelasi timp, proiectul isi propune sa initieze si sa dezvolte o retea sociala (egroup de discutii) a studentilor apartinand principalelor minoritati din Romania (roma ,maghiara, tatara, machedoneana, s.a.) prin intermediul careia sa se realizeze un schimb de informatii privind traditiile, obiceiurile, cutumele fiecarei minoritati.Aceasta retea sociala va reprezenta un exemplu de buna practica pentru ceilalti studenti din tara si va fi un prim demers in ceea ce priveste socializarea si buna intelegere intre aceste minoritati.
Pentru informaţii suplimentare ne puteţi contact la :
Tel: 0762.459.531
E-mail: alin@rntr.ro sau office@rntr.ro
Persoana de contact: Voicu Alin , coordonator eveniment.

2009-12-04T00:04:00.000-08:00

Miklos Haraszi este reprezentantul OSCE pe libertatea presei, profesor universitar şi scriitor, într-un articol interesant tradus şi în română de Dilema Veche, In numele Domnului- noii cruciaţi ai ofensei religioase face un exerciţiu intelectual interesant de punere în echilibru a libertăţii de exprimare şi a libertăţii religioasse pornind de la Rezoluţia adoptată în martie de Consiliul ONU pentru Drepturile Omului privind condamnarea "defăimării religiilor" ca o încălcare a drepturilor omului, în ciuda unor temeri larg răspîndite că această rezoluţie ar putea fi folosită pentru a justifica îngrădirea libertăţii de exprimare. O discuţie interesantă şi actuală pentru cei preocupaţi de instrumentalizarea discursului drepturilor omului pentru cauze care de fapt sunt contrare acestora.

Side note: România era în acel moment reprezentată în Consiliul ONU pentru Drepturile Omului şi a votat împotriva rezoluţiei împreună cu statele occidentale.

Pentru Voi si IPP solicită Parlamentului ratificarea Convenţiei ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi

2009-12-03T23:11:00.000-08:00

In continuarea postarii de ieri, Pentru Voi şi IPP au sărbătorit Ziua Internaţională a Persoanelor cu Dizabilităţi printr-un mesaj trimis Parlamentului:

COMUNICAT DE PRESA

De Ziua Internationala a Persoanelor cu Dizabilitati,

Fundatia "Pentru Voi" si Institutul pentru Politici Publice (IPP)

šcer Parlamentului Romaniei sa ratifice Conventia ONU cu privire la drepturile persoanelor cu dizabilitati

la inceputul viitoarei sesiuni parlamentare

Bucuresti/Timisoara, 3 decembrie 2009 ” Fundatia "Pentru Voi" si Institutul pentru Politici Publice (IPP) solicita autoritatilor romane sa aplice principiile asumate prin semnarea, de catre Romania, a Conventiei ONU pentru drepturile persoanelor cu dizabilitati, recent ratificata de Comunitatea Europeana.

"Dupa 20 de ani de reforme succesive, mai putin de 2% din persoanele cu dizabilitati intelectuale au acces la servicii sociale comunitare si mai putin de 1% sunt angajate in munca. In spatele statisticilor sunt destine condamnate la izolare, sunt familii sacrificate. Facem un apel la viitorul Guvern si la Parlamentul Romaniei sa actioneze pentru a curma drama persoanelor cu dizabilitati intelectuale si a familiilor lor. Dupa o viata de sacrificiu, parintii persoanelor cu dizabilitati cer statului roman dreptul la demnitate si la o viata decenta pentru copiii lor. Un prim pas necesar este ratificarea Conventiei Natiunilor Unite", a declarat Laila Onu, director general executiv al Fundatiei "Pentru Voi".

Militand activ pentru apararea drepturilor persoanelor adulte cu dizabilitati intelectuale din Romania, Fundatia "Pentru Voi" si Institutul pentru Politici Publice (IPP) apreciaza ca ratificarea, in perioada urmatoare, a Conventiei reprezinta un angajament al societatii romanesti cu privire la drepturile persoanelor cu dizabilitati.

"De aproape 2 ani asteptam ca Guvernul si Parlamentul Romaniei sa consfinteasca ceea ce comunitatea internationala a decis intr-un timp record - promovarea activa a drepturilor persoanelor cu dizabilitati. Astazi, in prag de alegeri prezidentiale, consideram ca autoritatile statului - puterea legislativa si cea executiva - au atat o datorie legala, cat si una morala de a pune in practica principiile Conventiei", sustine Violeta Alexandru, Directorul IPP.

Conventia ONU este primul document oficial referitor la drepturile omului ratificat de un numar impresionant de tari din toata lumea - 143 de tari au semnat Conventia si 74 au ratificat-o deja de la intrarea in vigoare in mai 2008. In calitate de tara semnatara, Romania are datoria de a finaliza acest proces pentru a determina cu adevarat o reforma in ceea ce priveste crearea unui mediu de viata adecvat pentru persoanele cu dizabilitati, prin ratificarea de catre Parlament cu prioritare a Conventiei la inceputul sesiunii legislative viitoare.

Consiliul European a decis ca UE sa devina parte a Conventiei ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi

2009-12-03T03:04:00.000-08:00

Consiliul European a decis pe 26 noiembrie că va iniţia măsurile necesare pentru ca Uniunea să devină parte a Convenţiei ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi.
Cum pe 3 decembrie este Ziua Internaţională a Persoanelor cu Dizabilităţi, aceasta este o veste bună întrucât Convenţia este primul instrument juridic care stabileşte standarde minime pentru protejarea şi asigurarea totalităţii drepturilor civile, politice, sociale, economice şi culturale ale persoanelor cu dizabilităţi. Este interesant că acesta este şi primul document major de drepturile omului la care Comunitatea Europeană decide să devină parte.
E de sperat că această iniţiativă va motiva şi autorităţile române pentru că deşi România a semnat atât Convenţia cât şi Protocolul său opţional pe 26.09.2007, nu a ratificat aceste documente şi nici nu au fost iniţiate măsuri de regândire a legislaţiei privind protecţia persoanelor cu dizabilităţi aşa cum ar fi cazul deoarece spiritul şi litera Convenţiei ONU diferă radical de concepţia Legii 448 din 2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap şi cu atât mai puţin de prevederile Legii sănătăţii mintale şi a protecţiei persoanelor cu tulburări psihice (487 din 2002).

Carta Drepturilor Fundamentale intră de azi în vigoare

2009-12-01T23:21:00.000-08:00

Intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona aduce şi o veste bună, de astăzi în poşete va trebui să ţinem nu numai Constituţia pentru că de astăzi, Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene intră în vigoare.

Previziunile Cartei se aplică instituţiilor, agenţiilor Europene şi Statelor Membre doar când aplică legea comunitară. Carta nu stabileşte prerogative noi pentru Uniune.

Carta aduce câteva elemente noi în materie de protecţia drepturilor omului în raport cu Constituţia care din perpectiva spiritului Cartei pare deja depăşită: garantarea dreptului la demnitate, formularea dreptului la integritate al persoanei, a dreptului la protecţia datelor cu caracter personal (!), prevederea expresă a dreptului la azil şi a principiului nereturnării (protecţia în caz de strămutare, expulzare sau extrădare către un stat unde există un risc serios de a fi supus pedepsei cu moartea, torturii sau altor pedepse sau tratamente inumane sau degradante), recunoaşterea drepturilor persoanelor în vârstă, garanţia integrării persoanelor cu handicap.Carta aduce şi o serie de drepturi în zona socială şi a relaţiilor de muncă, drepturi care deşi progresive vor da ceva bătăi de cap instanţelor şi vor determina modificări ale Codului Muncii de exemplu. Tot ca drepturi ale secolului 21 au fost descrise şi dreptul la protecţia consumatorilor, dreptul la protecţia mediului, dreptul la bună administrare.

Există trei articole pe care aş dori să le inserez aici pentru cei care nu au timp pentru o lectură completă:
Articolul 21 - Nediscriminarea

(1) Se interzice discriminarea de orice fel, bazată pe motive precum sexul, rasa, culoarea, originea etnică sau socială, caracteristicile genetice, limba, religia sau convingerile, opiniile politice sau de orice altă natură, apartenenţa la o minoritate naţională, averea, naşterea, un handicap, vârsta sau orientarea sexuală.

(2) În domeniul de aplicare a tratatelor şi fără a aduce atingere dispoziţiilor speciale ale acestora, se interzice orice discriminare pe motiv de cetăţenie.

Articolul 22 - Diversitatea culturală, religioasă şi lingvistică
Uniunea respectă diversitatea culturală, religioasă şi lingvistică.

Articolul 23 -Egalitatea între femei şi bărbaţi

Egalitatea între femei şi bărbaţi trebuie asigurată în toate domeniile, inclusiv în ceea ce priveşte încadrarea în muncă, munca şi remunerarea.

Principiul egalităţii nu exclude menţinerea sau adoptarea de măsuri care să prevadă avantaje specifice în favoarea sexului sub-reprezentat.

Uniunea Europeană nu este numai una a fondurilor structurale, a cotelor de lapte sau a călătoriilor posibile pe linia rapidă de la check in-ul din aeroport, Uniunea are la bază trei valori fundamentale: solidaritatea, libertatea şi drepturile egale. Citiţi Carta, fiţi cetăţeni europeni!

Când promotorii măsurilor pentru combaterea discriminării renunţă la luptă

2009-11-27T02:07:00.000-08:00

European Voice publică azi un eseu interesant al lui Nicolas Berger, directorul biroului regional al Amnesty International de la Bruxelles care trage un semnal de alarmă în legătură cu o percepută renunţare, inclusiv din partea Suediei, la susţinerea directivei orizontale. Directiva orizontală este proiectul care ca scop lărgirea cadrului de aplicare a Directivei privind egalitatea în angajare şi relaţiile de muncă şi la domeniile accesului la servicii, educaţiei, sănătăţii promovând astfel o abordare unitară, inclusivă a mecanismelor pentru combaterea discriminării pentru toate cele şase criterii protejate în dreptul comunitar în baza Art. 13 al Tratatului de la Amsterdam(gen, etnie sau rasă, religie sau credinţă, vârstă, dizabilitate, orientare sexuală.

Comisia Europeană: proceduri iniţiate împotriva Marii Britanii şi Danemarcei pentru nerespectarea acquisului referitor la egalitate

2009-11-24T23:42:00.000-08:00

După ce luna trecută

Italia, Germania şi Olanda

au fost avertizate în legătură cu nerespectarea principiilor egalităţii, săptămâna aceasta, Comisia a trimis opinii argumentate Marii Britanii şi Danemarcei pentru neimplementarea corectă a regulilor UE care interzic discriminarea în relaţiile de muncă pe criteriul genului (2002/73/EC, see also MEMO/08/742). Opiniile argumentate reprezintă cea de-a doua fază în procedura de încălcare a dreptului comunitar (infringement procedure) urmând ca statele să aibă două luni la dispoziţie pentru a răspunde.

In cazul Marii Britanii, opinia argumentată menţionează faptul că definiţia discriminării indirecte este prea limitată şi nu acoperă şi discriminarea potenţială, că excepţiile de la principiul nediscriminării pe criteriul genului în cazul anumitor poziţii sunt mult prea largi, că excepţiile de la principiul nediscriminării pentru persoanele desemnate din anumite insituţii politice nu sunt suficient de detaliate, că dreptul la asociere pentru a susţine victimele discriminării în instanţe nu este stabilit cu suficientă claritate.

Tot pe 20 noiembrie, Marea Britanie a primit şi o a doua opinie argumentată în ceea ce priveşte aplicarea greşită a regulilor UE de interzicerea a discriminării pe criteriul religiei sau credinţei, al dizabilităţii, vârstei şi orientării sexuale în domeniul relaţiilor de muncă, adică Directiva 78 din 2000. In această opinie argumentată, Comisia arată că în cazul legislaţiei britanice nu există o clară interzicerea a ordinului de a discrimia, că excepţiile de la principiul nediscriminării în cazul criteriului orientării sexuale pentru angajatorii religioşi sunt mai largi decât cele permise de Directivă.

Opinia argumentată referitoare la Danemarca
se referă la îngrijorarea Comisiei în legătură cu rolul şi mandatul instituţiei naţionale responsabilă de promovarea egalităţii de tratament între femei şi bărbaţi, în special în ceea ce priveşte dreptul victimelor de a solicita remedii în faţa acestei instituţii.

Tot atunci, Comisia a anunţat şi închiderea procedurilor iniţiate împotriva Spaniei, Slovaciei şi a Maltei ca urmarea a modificării legislaţiei şi practicilor din aceste ţări pentru a fi în concordanţă cu Directiva privind Egalitatea Rasială (2000/43/EC).

Nou Raport OSCE referitor la crimele urii

2009-11-24T23:10:00.000-08:00

Ca şi în anii trecuţi, Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) a publicat Raportul anual referitor la crimele urii - incidente ţi răspunsuri (pe 2008) ca parte a mandatului său referitoare la Dimensiunea Umană. In cadrul Dimensiunii Umane, OSCE monitorizează anumite tipuri de încălcări ale drepturilor omului şi ale minorităţilor care sunt considerate ca având potenţial de a constitui surse pentru conflicte sau insecuritate în zona OSCE.

Raportul pe 2008 menţionează cazuri de intimidare, ameninţări, vandalism, hărţuiri, incendieri sau agresiuni şi subliniază că absenţa datelor statistice credibile face imposibilă realizarea unui tablou complet.

Datele referitoare la România au la bază un chestionar completat de autorităţile române şi date de monitorizare oferite de organizaţii neguvernamentale. Raportul menţionează date colectate de Ministerul de Interne, de poliţie la nivel local, de Procuratură, de CSM şi de organizaţii neguvernamentale cu absenţa unei metodologii comune care ar permite clara înţelegere a fenomenului. Raportul menţionează atacurile împotriva romilor care au avut loc în România în 2008.

Statisticile sunt din nou frustrante: 59 de cazuri de infracţiuni ale urii înregistrate de IGP, 21 de cazuri instrumentate de Procuratură în baza Art. 317 şi 6 în baza OUG 31 din 2002 pentru a concluziona cu 5 sentinţe date în baza Art. 247. Datele pe 2007 arătau: că IGPul nu a înregistrat niciun caz referitor la crimele urii; CSMul a identificat 9 cazuri de abuz în serviciu cu încălcarea unor drepturi, 2 persoane au fost condamnate la închisoare în timp ce în alte 7 cazuri executarea pedepsei a fost suspendată; OUG 31 din 2001 (interzicerea unor organizaţii şi simboluri cu caracter fascist, rasist, sau xenofob) a fost folosită în 9 cazuri însă în 3 dintre acestea au fost înregistrate excepţii, în timp ce în celelalte 6 cazuri s-au dat soluţii de neînceperea urmăririi penale. In baza statisticilor şi a cazurilor finalizate ar părea că România e lipsită de ură. Nu cred însă că am putea susţine asta şi în faţa familiilor de romi din Sânmartin sau Sâncrăieni.

Biroul Permanent a publicat candidaturile pentru Colegiul Director al CNCD

2009-11-13T01:44:00.000-08:00

Biroul Permanent al Camerei Deputatilor a publicat pe 9 noiembrie lista de candidaturi pentru funcţia de membru al Colegiului Director al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării. Conform articolului 24 din Ordonanta 137 din 2000 urmează o perioadă de 15 zile, timp în care se pot depune obiecţii cu privire la candidaturile depuse (în scris şi argumentate) la comisiile de specialitate (comisiile juridice, de drepturile omului şi minorităţi şi de egalitate de şanse din Cameră şi Senat).
Comisiile de specialitate vor organiza audieri după curgerea perioadei de 15 zile şi, în funcţie de rezultat, vor elabora un aviz comun pe care îl vor prezenta în şedinţă comună a celor două camere.
Candidaturile sunt interesante: un amestec de confirmări şi pozitive şi negative dar şi surprize de bună calitate cu oameni care îşi pot justifica interesul în combaterea discriminării şi care pot contribui la menţinerea eficienţei CNCD. Au apărut, cum era de aşteptat, şi candidaţii cu CVuri de mucava care nu rezistă unor întrebări simple.
Aviz amatorilor: Interesaţii pot participa la audieri!

16 % din europeni s-au confruntat cu discriminarea

2009-11-09T05:27:00.000-08:00

Pe 9 noiembrie, Comisia a publicat rezultatele unui studiu periodic de analiză a discriminării în cadrul statelor membre.
Rezultatul Eurobarometrului: unul din şase cetăţeni ai UE susţin că au fost discriminaţi pe parcursul ultimului an, 64% dintre europeni se tem că recesiunea va duce la discriminări pe piaţa muncii, cu excluderea persoanelor vârstnice. 16% dintre europeni s-au confruntat cu discriminarea datorită rasei, religiei, vârstei, dizabilităţii sau orientării lor sexuale, discriminarea pe criteriul vârstei fiind cea mai îngrijorătoare (58% dintre cei chestionaţi)comparativ cu rezultatele Eurobarometrului din 2008.

Discuţiile referitoare la prezenţa simbolurilor religioase în spaţiul public continuă

2009-11-06T03:32:00.000-08:00

Aşa cum prevedeam în postul trecut, cazul Lautsi v. Italia (între timp parţial tradus în română pe juridice.ro) a generat discuţii care merg până la analiza esenţei echilibrului care trebuie găsit între libertatea religioasă şi alte drepturi sau chiar în cadrul libertăţii religioase. De exemplu, (El Pais are concluzii interesante referitoare la inutilitatea argumentului italian referitor la desacralizarea simbolului crucifixului şi promovarea acestuia ca eventual simbol naţional iar Corriere della Serra, cheamă la calm în faţa vocilor ce incita la secesiune....europeană. Iată un dialog al principiilor şi valorilor care chiar dacă sunt în conflict rămân civilizate, o alternativă intelectuală de evadare din meandrele concretului.

Mituri si realitati despre starea de sanatate a romilor

2009-11-05T04:30:00.000-08:00

Organizaţia Romani CRISS lanseaza primul raport de cercetare privind starea de sanatate a comunitatii de romi, bazat exclusiv pe autoperceptia intervievatilor si pe informatiile acestora despre bolile cronice, consumul de medicamente, accesul si utilizarea serviciilor medicale, actiunile de prevenire, stilul de viata.
Din Comunicatul de presă al Romani CRISS:
Rezultatele obtinute in Romania demonstreaza ca nu exista o patologie specifica populatiei rome, dar se remarca o distributie inegala a simptomelor in functie de gen, astfel: la femei - dureri de oase, coloana vertebrala sau articulatii; dureri in piept, iar la barbati - probleme respiratorii; nervozitate, depresie sau tulburari de somn. Factorul de risc pentru aparitia bolilor este, in principal, nutritia neechilibrata (deficit de proteine animale, acizi grasi saturati si fosfor).
Suprinzator, romii intervievati declara ca accesul si utilizarea serviciilor medicale sunt bune: numai 2,8 % din populatie nu au fost niciodata la medic, timpul mediu de acces la o unitate medicala este de jumatate de ora si doar 6,7 % dintre cei care nu au beneficiat de ingrijire medicala au declarat ca nu au putut obtine programare. Reiese o preocupare importanta a populatiei de etnie roma fata de starea proprie de sanatate, insa este ingrijoratoare rata mare de auto-administrare a medicamentelor: 62.7% din adulti au consumat medicamente in ultimele doua saptamani anterioare cercetarii, dar 1 din 2 a facut-o fara prescriptie medicala.
Barierele economice reprezinta un alt aspect important care iese in evidenta in cadrul cercetarii: unul din 5 subiecti care a avut nevoie de ingrijire medicala si nu a primit a invocat motive de ordin material si alti 47% nu au mers la doctor pentru ca nu aveau asigurare sau asigurarea nu acoperea serviciul necesar.
Prevalenta interpretarii optimiste a starii de sanatate de catre populatiile rome din spatii geografice si culturale diferite sugereaza o constructie culturala diferita a sanatatii si a bolii. Multi romi, in special femeile rome percep sanatatea ca pe absenta bolii, iar boala ca pe un fenomen dezabilitant asociat cu moartea.
Un mit confirmat de rezultatele cercetarii este acela al vaccinarii copiilor din comunitatile de romi, ca 1 din 2 copii de etnie roma nu este vaccinat. Pe langa vaccinarea copiilor, un alt aspect ingrijorator confirmat de cercetare este acela legat de frecventa ingrijirilor ginecologice ale femeilor rome. Rezultatele ne arata ca 46,3% din femeile rome nu au fost niciodata la ginecolog sau au fost numai legat de sarcina sau nastere. Alarmant este procentul mare al femeilor cu varsta intre 16 – 29 ani ce se incadreaza in categoria de mai sus, ajungand la 58,4%.

Raportul analizează în premieră starea de sănătate a romilor, mit cu mit, realitate cu realitate şi oferă recomandări pertinente.

Decizia CEDO referitoare la prezenţa crucifixului în şcolile publice

2009-11-04T08:08:00.000-08:00

Prezenţa icoanelor şi a altor însemne religioase în spaţiul public e un subiect sensibil care a adus notorietate Consiliului Naţional petnru Combaterea Discriminării în urmă cu un an. După înfierbântatele campanii pro şi contra generate de hotărârea dată de CNCD în cazul plângerii depuse de Emil Moise în legătură cu prezenţa icoanelor în sala de curs a fiicei sale, subiectul nu a mai ţinut prima pagină a ziarelor. Decizia curajoasă a CNCD a fost atacată în instanţă şi demontată,raţionamentul juridic al instanţei fiind neconvingător. Cazul e acum la Strasbourg, în faţa CEDO şi un prim semnal în legătură cu decizia pe care o va lua Curtea e dat de un caz decis ieri în legătură cu o plângere similară venită din Italia.

In Lautsi v. Italia (Appl.no. 30814/06), o mamă ai cărei copii în vârstă de 11 şi 13 ani invata la o scoala publica unde in toate clasele exista cate un crucifix a reclamat ca prezenta crucifixului este contrara principiului laicitatii. Similar cu raspunsul MEC din cazul Moise, ministerul italian al educatiei a elaborat un ordin prin care recomanda mentinerea crucifixelor iar in instanta, guvernul a sustinut ca prezenta crucifixului
este normala, acesta fiind nu doar un simbol religios, ci si un simbol al
statului. Ca si justitia romana, justitia italiana a respins reclamatia doamnei Lautsi, argumentand ca crucifixul este "un simbol al istoriei si al culturii italiene si, pe cale de consecinta, al identitatii nationale". Acelasi argument a fost invocat de agentul guvernamental italian si in fata CEDO.

Judecatorii de la Strasbourg au considerat insa ca un crucifix poate fi
interpretat de elevi drept un simbol religios, care poate fi deranjant
pentru copiii de alta religie sau pentru atei.

Curtea a decis in unanimitate ca practica prezentării în şcolile publice a unor simboluri religioase constituie o încălcare a libertăţii religioase (Art. 9 CEDO) precum şi a dreptului la educaţie (Art. 2 din Protocolul 1) şi a decis ca reclamanta trebuie sa primeasca despagubiri de 5.000 de euro ca daune morale.

Iată cele 2 paragrafe cheie ale deciziei:

55. La présence du crucifix peut aisément être interprétée par des élèves de tous âges comme un signe religieux et ils se sentiront éduqués dans un environnement scolaire marqué par une religion donnée. Ce qui peut être encourageant pour certains élèves religieux, peut être perturbant émotionnellement pour des élèves d'autres religions ou ceux qui ne professent aucune religion. Ce risque est particulièrement présent chez les élèves appartenant à des minorités religieuses. La liberté négative n'est pas limitée à l'absence de services religieux ou d'enseignement religieux. Elle s'étend aux pratiques et aux symboles exprimant, en particulier ou en général, une croyance, une religion ou l'athéisme. Ce droit négatif mérite une protection particulière si c'est l'Etat qui exprime une croyance et si la personne est placée dans une situation dont elle ne peut se dégager ou seulement en consentant des efforts et un sacrifice disproportionnés.

56. L'exposition d'un ou plusieurs symboles religieux ne peut se justifier ni par la demande d'autres parents qui souhaitent une éducation religieuse conforme à leurs convictions, ni, comme le Gouvernement le soutient, par la nécessité d'un compromis nécessaire avec les partis politiques d'inspiration chrétienne. Le respect des convictions de parents en matière d'éducation doit prendre en compte le respect des convictions des autres parents. L'Etat est tenu à la neutralité confessionnelle dans le cadre de l'éducation publique obligatoire où la présence aux cours est requise sans considération de religion et qui doit chercher à inculquer aux élèves une pensée critique.

La Cour ne voit pas comment l'exposition, dans des salles de classe des écoles publiques, d'un symbole qu'il est raisonnable d'associer au catholicisme (la religion majoritaire en Italie) pourrait servir le pluralisme éducatif qui est essentiel à la préservation d'une « société démocratique » telle que la conçoit la Convention, pluralisme qui a été reconnu par la Cour constitutionnelle en droit interne.

Italia a anunţat deja că solicită reluarea cauzei în faţa Marii Camere, ziarele italiene şi internaţionale remarcând o efervescenţa reacţiilor pe această temă. Dat fiind faptul că decizia a fost una unanimă în mod normal cererea de reconsiderare nu va fi admisă, subiectul este însă unul sensibil pentru multe state şi extrem de ideologic. Dacă recursul nu este admis în următoarele trei luni, decizia va fi definitivă.

Acestea fiind spuse, cum se poate ajunge la o soluţionare amiabilă în cazul plângerii depuse la CEDO de Emil Moise? Soluţii ar fi: de exemplu recent adoptatul Cod al Educaţiei din Bulgaria care interzice expres prezenta simbolurilor religioase în afara orelor de religie sau normele adoptate în comunitatea flamandă luna trecută. On va voir...

Deconstruirea sociologică a inegalităţii

2009-11-02T23:41:00.000-08:00

Inegalităţile sunt diferenţe ierarhice evitabile, nejustificabile din punct de vedere moral.
Acesta este un citat din Göran Therborn care într-un articol intitulat The Killing Field of Inequality jonglează cu conceptele diferenţei şi inegalităţii şi nuanţează diferitele tipuri de inegalităţi pentru a concluziona că modelul nordic de dezvoltare economică îmbinată cu o politică socială a statului este cea mai concludentă dovadă că promovarea egalităţii prin politici sociale au ca efect nu numai scăderea conflictelor sociale ci şi profitul economic şi o mai bună poziţionare pe piaţă din punctul de vedere al competitivităţii - datele comparative referitoare la investiţiile în proiecte sociale şi poziţionarea în Davos World Economic Forum Global Competitiveness Reports a unor state ca Danemarca, Suedia, Marea Britanică sunt surprinzătoare.

Studiul analizează diferitele forme de manifestare a inegalităţii din punct de vedere sociologic: distanţare, excludere (bariere care apar şi fac aproape imposibil accesul la o viaţă mai bună pentru anumite grupuri), ierarhizare (treptele sociale structurate ierarhic) şi în cele din urmă exploatare.
O bună lectură pentru studenţii la sociologie şi pentru scepticii care gândesc că intervenţia pe plan social a statului ar putea duce la sărăcire...deşi nu sunt mulţi pe aici, din contră.

Statele Unite adoptă legislaţie referitoare la crimele urii

2009-10-30T08:50:00.001-07:00

Matthew Shepard and James Byrd Jr. Hate Crimes Prevention Act adoptată de Senatul american pe 23 octombrie şi promulgată de preşedintele Obama pe 28 octombrie extinde protecţia împotriva crimelor urii de la cei care erau victime ale unor infracţiuni datorită rasei, culorii, religiei sau naţionalităţii aşa cum prevedea legea din 1968, la cei care sunt victime ale infracţiunilor urii datorită genului lor, a orientării sexuale sau identităţii de gen sau datorită dizabilităţii. Legislaţia se referă la totalitatea drepturilor civile.

Pentru aplicarea acestor norme, Departamentul de Justiţie are un buget anual de 5 milioane de dolari pentru a asista agenţiile locale în eforturile lor de anchetare şi sancţionare a crimelor urii.

Legea este prima de acest fel în SUA care protejează persoanele transgender. Matthew Shepard a fost omorât în 1998 în Laramie datorită suspiciunii că ar fi gay iar ucigaşii săi nu au putut fi sancţionaţi pentru intenţiile discriminatorii care au stat la baza crimei deoarece legislaţia din acel moment nu recunoştea minorităţile sexuale ca pe un grup vulnerabil.James Byrd a fost un tânăr care a fost legat de o camionetă şi târât iar apoi decapitat în Texas tot în 1998, ucigaţii săi motivându-şi crima prin faptul că era de culoare.

Am mai precizat deja, crimele urii deşi ar trebui să fie sancţionate şi în România conform Codului Penal rămân în practică nesancţionate.

Pentru cei care doresc să citească textul - nu vă speriaţi, legea e uriaşă dar textul relevant începe la pagina 1471.

Strategia nationala pentru egalitate de sanse intre femei si barbati pentru 2010-2012 – in dezbatere publica

2009-10-30T05:54:00.000-07:00

Ministerul Muncii Familiei si Protectiei Sociale a supus dezbaterii Proiectul de Hotarare privind aprobarea Strategiei Nationale pentru Egalitate de Sanse intre femei si barbate pentru perioada 2010-2012 precum si Planul general de actiuni pentru implementarea Strategiei Nationale pentru Egalitate de Sanse intre femei si barbate pentru perioada 2010-2012.

Propunerile si sugestiile se pot trimite pana la data de 30 noiembrie 2009.

Seară de filme pe tema discriminării la Iaşi

2009-10-30T02:51:00.000-07:00

De pe liste: Organizatia Studentilor la Studii Europene Iasi va invita vineri, 30 octombrie, la o seara de filme pe tema discriminarii. Proiectiile vor avea loc in Sala Senat, Rectorat UTI intre orele 18 si 22 si vor fi insotite de dezbateri pe tema discriminarii. Intrarea este gratuita. Seara de film face parte din proiectul "Si tu esti diferit!", in cadrul Studentiadei.
Nu am găsit lista filmelor prezentate, dacă aş fi însă în Iaşi, eu una aş merge.

Comisia Europeană avertizează Italia, Germania şi Olanda în legătură cu aplicarea legislaţiei anti-discriminare

2009-10-29T09:47:00.000-07:00

Câteva veşti de la Comisie despre aplicarea legislaţiei anti-discriminare:
Germania a primit pliculeţul galben (care precede iniţierea procedurii de încălcare a dreptului comunitar)pentru aplicarea incorectă a normelor referitoare la interzicerea discriminării pe criteriul religiei sau credinţei, al dizabilităţii, vârstei şi orientării sexuale în domeniul relaţiilor de muncă+ adică Directiva 78 din 2000.

In practică, Germania introdusese restricţii în ceea ce priveşte beneficiile la care aveau dreptul funcţionarii publici sau personalul militar care trăiau în relaţii de parteneriat în timp ce cuplurile căsătorite beneficiau de aceste facilităţi (alocaţii de familie, accesul la pensia de urmaş etc.). De asemenea, legea germană nu protejează împotriva demiterilor care aveau la bază discriminarea iar obligaţia angajatorului de a asigura acomodarea rezonabilă în cazul persoanelor cu dizabilităţi era aplicabilă numai în cazul persoanelor care sufereau de dizabilităţi grave.

Germania a primit o opinie argumentată şi în ceea ce priveşte aplicarea directivei priving egalitatea rasială 43 din 2000, Comisia Europeană arătând că legea pentru protejarea împotriva discriminării etnice şi rasiale nu interzice demiterile pe baze discriminatorii, că protecţia împotriva victimizării este expres limitată la contextul relaţiilor de muncă

In ceea ce priveşte Italia, Comisia a arătat că legea italiană include prevederi referitoare numai la facilitarea accesului pe piaţa muncii numai în cazul anumitor persoane cu dizabilităţi şi că în aplicarea conceptului de inversare a sarcinii probei în cazurile de discriminare, legea italiană stabilise o condiţie a caracterului :serios: al discriminării, ceea ce contravine textului directivei.

In cazul Olandei, Comisia a arătat că prin raportare la directiva 43 din 2000, definirea discriminării directe şi indirecte nu este suficient de clară ceea ce poate duce la imposibilitatea de a proteja victimele discriminării, că excepţiile de la principiul nediscriminării acordate în cazul anumitor tipuri de muncă sunt mult prea generale şi că excepţiile de la principiul nediscriminării justificate de dreptul la viaţă intimă şi privată sunt mult prea largi.

Hotărârile CNCD sunt disponibile online

2009-10-29T08:45:00.000-07:00

După multe solicitări, multe promisiuni şi multe frustrări, inclusiv soluţii alternative, hotărârile Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării sunt, în sfârşit, disponibile online. Deciziile postate sunt numai din 2008 din păcate, însă sunt împărţite pe domenii, criterii şi constare (nu şi pe tiul sancţiunii din păcate).

Deciziile mai vechi, organizate pe categorii sunt încă disponibile pe www.antidiscriminare.ro. . E bine că se întâmplă, e ciudat că se întâmplă tocmai acum când partidele stabilesc viitorii membrii ai Colegiului Director, e trist că am aflat asta nu dintr-un comunicat de presă al instituţiei ci întâmplător. Oricum, felicitări!

Pasul următor: compilarea şi publicarea deciziilor instanţelor date în baza OG 137.

Roma Housing Comparative Report publicat de FRA

2009-10-28T00:51:00.000-07:00

Agenţia Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene a publicat săptămâna trecută un raport comparativ de analiză a condiţiilor în care locuiesc romii în Uniunea Europeană.
Studiul construieşte pe European Union Minorities and Discrimination Survey (EU-MIDIS)cu o primă parte publicată în aprilie 2009 şi păe angajamentele asumate şi datele colectate în cadrul Decadei pentru Incluziunea Romilor.

Concluziile generale sunt că în loc să se îmbunătăţească condiţiile de locuire ale romilor în Europa, acestea sunt din ce în ce mai proaste în marea majoritate a statelor, inclusiv în România.

In cazul României, raportul menţionează existenţa de plângeri pe tematica locuirii atât în faţa CNCD cât şi în instanţe şi măsurile ad hoc iniţiate de CNCD în cazuri punctuale. Raportul reia concluziile CEDO din Moldovan şi alţii v. România, în acest caz Curtea de la Strasbourg stabilind că condiţiile deplorabile de trai ale aplicanţilor (victime ale cazului de violenţă colectivă de la Hădăreni) duc la o încălcare a articolului 3 al Convenţiei (referitor la interzicerea torturii şi a tratamentelor inumade şi degradante). O limită metodologică a raportului: incidentele din vară de la Sânmartin şi Sâncrăieni apar doar ca notă de subsol şi nu ca identificare a unei probleme extrem de îngrijorătoare care este nu numai o problemă de locuire ci şi una de conflict etnic.

Raport ONU referitor la beneficiile diversităţii pentru mediul de afaceri

2009-10-25T01:54:00.000-07:00

Organizaţia Naţiunilor Unite a lansat săptămâna trecută un raport interesant Investing in Cultural Diversity and Intercultural Dialogue care concluzionează că încurajarea diversităţii culturale prin management, prin politici de resurse umane sau prin tehnicile de marketing adoptate generează profit real, cuantificabil.

Argumentul este prezent de ceva vreme în legătură cu beneficiile pe care diversitatea în general le aduce. In Marea Britanie guvernul a impus un set de norme pentru încurajarea diversităţii. La rândul său Comisia Europeană are de aproape patru ani o iniţiativă Business case for diversity care a compilat exemple de bune practici din mediul de afaceri şi care încearcă să promoveze şi să încurajeze multiplicarea unor astfel de modele inclusive de managementul diversităţii.

Dacă pentru mediul privat argumentul profitului este cel care contează şi poate că întreprinzătorul de la Focşani sau Dolhasca avea nevoie de exemplu de succes al unor firme internaţionale, mă întreb de ceva vreme ce aşteaptă autorităţile publice care în organizarea licitaţiilor şi acordarea de fonduri publice sunt obligate să respecte şi să promoveze interesul public. Cum ar fi ca una dintre condiţiile incluse în caietul de sarcini al oricărei licitaţii cu fonduri publice de peste X RON să fie prezenţa în cadrul Regulamentelor interne ale companiilor a unor norme specifice de interzicere a discriminării sau de încurajare a diversităţii sau ca o altă condiţie să fie participarea la cursuri de managementul diversităţii? Sună uşor utopic? Prezumţia de la care am pornit în realizarea acestui blog e că discriminarea are la bază necunoaşterea, lipsa de educaţie şi că informarea ne poate ajuta pe toţi să înţelegem alteritatea şi să îi respectăm dreptul la demnitate, indiferent dacă o simpatizăm sau nu.

Excelent advocacy SPER

2009-10-25T01:29:00.000-07:00

Programul S.P.E.R- Stop Prejudecatilor despre Etnia Roma m-a surprins săptămâna asta în mod extrem de plăcut cu un demers de advocacy creativ şi de mare impact. In caz că nu l-aţi întâlnit deja în oraş aici e un clip cu reacţii.

British Council: Curs de formare in cadrul proiectului Respect pentru Diversitate

2009-10-03T03:32:00.000-07:00

British Council organizează la Bucureşti in perioada 26 - 28 octombrie, un
curs de formare in cadrul proiectului Respect pentru Diversitate.

Scopul acestui proiect este imbunatatirea cunostintelor legate de
diversitate si sanse egale ale tinerilor din Romania prin:

1. dezvoltarea competentelor organizatiilor neguvernamentale de tineret
care lucreaza sau intentioneaza sa lucreze in domeniul diversitatii si
sanselor egale;
2. imbunatatirea cunostintelor despre accesarea fondurilor europene
disponibile in acest domeniu, in principal prin programul Tineret in
Actiune, pentru a dezvolta proiecte internationale sau locale pentru
tineri.

Reprezentantii organizatiilor neguvernamentale de tineret active sau care
intentioneaza sa lucreze in domeniul diversitatii si sanselor egale pot
candida acum pentru a participa la cursul de formare organizat in perioada
26 - 28 octombrie la Bucuresti.

Cei care indeplinesc criteriile de selectie mentionate in formularul de
inscriere si doresc sa participe sunt rugati sa completeze formularul de
inscriere si sa-l trimita la adresa respectingdiversity@britishcouncil.ro pana la data de 14 octombrie 2009.
Rezultatele selectiei vor fi comunicate la data de 19 octombrie.

Formularul de inscriere pentru cursul de formare Respect pentru
Diversitate se gaseste pe site-ul British Council la adresa
http://www.britishcouncil.org/ro/romania-events.htm

British Council acopera cheltuielile de masa pe durata cursului. Orice
costuri legate de cazare si transport vor trebui suportate de catre
participanti.

NDI- BARIERELE PARTICIPĂRII POLITICE A ROMILOR DIN ROMÂNIA

2009-10-02T05:59:00.000-07:00

Comunicat de presă al Institutului Naţional Democrat în legătură cu lansarea unui studiu referitor la participarea politică a romilor din România cu nişte concluzii interesante pentru politicienii doritori de înregimentare a voturilor rome şi, chiar mai interesante, pentru câteva instituţii ale statului.

BUCUREȘTI – România a înregistrat un progres în ce privește integrarea romilor în viața politică, însă există în continuare bariere majore care necesită atenție, înainte ca romii să fie considerați pe deplin participanți activi în viața politică românească, este concluzia noului raportul al National Democratic Institute (NDI), dat publicității astăzi.

Pentru romi – cea mai numerosă minoritate etnică din România – atitudinile societăţii faţă de aceştia prezintă cele mai mari bariere în privinţa implicării civice, implicării în viaţa partidelor politice şi în dezbaterile politice, menţionează raportul. „Aceste bariere motivaţionale şi atitudinale vor necesita un agajament pe termen lung pentru a aborda aceste probleme şi a le rezolva”, se mai precizează în raport.

Alte bariere sunt de natură structurală, legate de alegeri, reprezentare parlamentară şi de eficienţa diferitelor instituții ale administrației publice centrale, cum ar fi Agenția Națională pentru Romi sau Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării. „Acestea se pot aborda în mare parte printr-o bugetare adecvată sau reforme legislative, în măsura în care există voință politică”, afirmă NDI.

Raportul, unul dintre cele mai mari şi complete studii de acest gen, se bazează pe rezultatele unei evaluări derulate în România în perioada martie-iulie 2009. Studiul a fost finanţat de National Endowment for Democracy şi Open Society Institute. Evaluarea s-a bazat pe cercetare, un sondaj de opinie, focus grupuri, interviuri şi evaluare în teren, derulate în România. Studiul de anul acesta este o continuare a misiunilor de evaluare desfăşurate de NDI în 2003 în Bulgaria, România şi Slovacia, pentru a determina modul în care minoritatea romă poate poate folosi procesele politice în mod mai eficient pentru a aborda problemele de durată ale excluziunii sociale şi economice.

Pe baza rezultatelor şi recomandărilor misiunii din 2003, NDI a condus programe în regiune menite să îmbunătăţească angajarea romilor în viaţa politică şi civică. Cea mai recentă evaluare va fi folositoare pentru planificarea viitoare a Institutului şi ca sprijin pentru alţi actori relevanţi, cum ar fi activiştii romi civici şi politici, oficialii guvernamentali şi organizaţii care derulează programe, întrucât aceştia vor aborda problematica de durată a deprivării de drepturi civile a minoritarilor romi și pe cea a îmbunătățirii situației celei mai sărace și vulnerabile comunități etnice din Europa.

Pe baza rezultatelor, NDI a formulat un set de recomandări care evidenţiază importanţa includerii problematicii romilor pe agenda politică la toate nivelurile şi nevoia de a aloca resurse financiare şi umane sporite acestei problematici. Recomandările specifice includ:

· Partidele politice parlamentare trebuie să abordeze în discursul public şi într-un registru important situaţia extrem de dificilă în care se află minoritatea romă şi să dezvolte strategii eficiente de ţintire a acestui grup de alegători, cu reprezentanţii proprii desemnaţi de comunităţi şi organizaţiile neguvernamentale.

· Finanţarea societăţii civile de către guvernul român, precum şi de către comunitatea internaţională trebuie sporită pentru proiecte menite să contribuie la participarea politică, să consolideze activismul şi educaţia civice şi să promoveze iniţiativele de advocacy pe teme de interes.

· Guvernul și Parlamentul României trebuie să consolideze mandatul, neutralitatea și resursele Agenției Naționale pentru Romi, pentru îmbunătățirea coordonării dintre diversele ministere și alte instituții publice centrale cu atribuții în politicile publice pentru romi.

· Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării trebuie să promoveze mai larg rolul său de instituție jurisdicțională în domeniul egalităţii de tratament, în beneficiul romilor și al celorlalte grupuri vulnerable afectate de discriminare.

· Partida Romilor trebuie să încerce să-şi recâştige votanţii romi pierduţi, printr-o reevaluare a strategiei si platformei politice ale sale și să-și revigoreze structurile politice cu o nouă generație de suporteri, candidați și lideri, care vor demostra angajament în serviciul public.

· Societatea civilă trebuie să joace un rol mai larg în spargerea barierelor în calea integrarii politice a romilor, prin ilustrarea unor abordări care includ formarea și cultivarea de noi tineri lideri romi, proiecte de educație civică vizând comunitățile rome și nerome, proiecte de organizare comunitară menite să creeaze punţi de comunicare între etnii, precum şi un angajament constructiv cu parlamentul şi guvernul pentru promovarea unei agende legislative clar definite în beneficiul cetăţeanului, care să se bucure de un larg sprijin, în urma consultării publice, într-un proces participativ.

· Nu în cele din urmă, instituţiile Uniunii Europene şi comunitatea internaţională trebuie să continue să ţină România responsabilă pentru obligaţiile legale ce-i revin în materia drepturilor omului şi al aplicării principiului egalității de tratament, al promovării diversităţii culturale în Statele Membre şi să finanţeze programe care să aibă ca obiectiv creșterea incluziunii politice a romilor.

O copie în format electronic a raportului este disponibilă în limba engleză pe site-ul web al NDI: www.ndi.org.

Două noi studii: Premise pentru politici performante de incluziune socială a romilor

2009-09-30T05:39:00.000-07:00

Fundaţia Soros România a lansat luni, 28 septembrie 2009, două studii sociologice care vizează comunitățile roma: „Femeile roma – ce știm și ce nu știm despre ele” și „Incluziunea romilor pe piața muncii – percepții ale factorilor implicați”. Studiile readuc în discuție probleme de incluziune socială la nivelul comunităților cu romi şi pot fi descărcate de aici.
De citit, comentat, aplicat.

Protest referitor la desfiinţarea Comisiei pentru egalitate de şanse

2009-09-28T05:02:00.000-07:00

Un protest iniţiat de colegele de la Filia care merită susţinute în acest demers (interesaţii o pot contacta pe Oana Băluţă la oana.baluta_la_gmail.com).

Organizaţiile neguvernamentale semnatare îşi manifestă îngrijorarea faţă de propunerea recentă a Comisiei pentru regulament din Camera Deputaţilor privind desfiinţarea Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi. Din informaţiile furnizate de mass-media , argumentul pe care se bazează acestă propunere este activitatea redusă a Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi (numită în continuare Comisia) care nu ar justifica resursele financiare utilizate.
Dorim să supunem atenţiei dumneavoastră mai multe aspecte:

1. Comisia nu a fost înfiinţată începând cu legislatura în curs (2008-prezent) , ci a fost înfiinţată prin Hotărârea nr.39 din 22 decembrie 2004 a Camerei Deputaţilor. Având în vedere că nu este o Comisie nou înfiinţată, considerăm că trebuie evaluată întreaga activitate a acesteia, nu doar cea aferentă legislaturii 2008-prezent.
În perioada 2004-2008, activitatea Comisiei a fost numeroasă după cum reise din Raportul de activitate. Comisia a desfăşurat: activitate legislativă, dezbateri, a derulat parteneriate împreună cu instituţii şi organisme naţionale şi internaţionale, în domeniul de activitate specific. În plan cantitativ, conform Raportului de activitate:
a. Comisia a dezbătut şi avizat un număr de 251 proiecte de lege şi propuneri legislative, pentru care au fost elaborate : 10 rapoarte şi 241avize.
b. Membrii Comisiei au formulat un numar de 218 amendamente la proiectele de lege şi propunerile legislative dezbatute şi avizate în cadrul lucrărilor Comisiei.
c. Membrii Comisiei au iniţiat, individual sau împreună cu alţi colegi deputati, un număr de 31 propuneri legislative pentru reglementarea unor aspecte care se circumscriu în sfera de activitate a Comisiei.
d. Comisia a organizat audieri privind probleme specifice ale domeniului său de activitate, precum şi ale instituţiilor implicate, cuprinzând un număr de 15 teme.
e. Comisia a derulat un număr de 15 proiecte în parteneriat cu instituţii, precum şi cu organisme naţionale şi internaţionale, seminarii şi dezbateri referitor la problematici aferente obiectului său de activitate.
Dincolo de aspectul cantitativ, informaţii detaliate privind conţinutul acestor activităţi pot fi solicitate Comisiei.

2. Activitatea Comisiei este necesară pentru buna desfăşurare a procesului legislativ în România. În conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaţilor (art. 59), Comisia pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi are ca obiect de activitate:
• eliminarea oricăror forme de discriminare după criteriul de sex şi îmbunătăţirea condiţiei femeii în societate;
• integrarea principiului egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi în iniţiativele legislative, în politicile şi programele ce interesează atât femeile, cât şi bărbaţii;
• urmărirea aplicării prevederilor referitoare la egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi din documentele internaţionale ratificate de România.
În consecinţă, expertiza furnizată de Comisie este esenţială în cadrul procesului legislativ pentru că oferă aviz de specialitate în legătură cu gradul în care proiectele de lege, amendamentele legislative respectă egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi în România (valoare constituţională, de altfel) ori nu conţin prevederi discriminatorii care să lezeze drepturile şi interesele femeilor şi ale bărbaţilor.

3. Egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi este un principiu esenţial în Uniunea Europeană. România, în calitate de ţară membră a Uniunii Europene, trebuie să se asigure că această valoare europeană este şi o valoare naţională transpusă ca atare în legislaţia românească. Egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi este un principiu transversal care trebuie integrat în toate iniţiativele legislative, în politicile şi programele ce interesează atât femeile, cât şi bărbaţii. Potrivit Regulamentului Camerei Deputaţilor acesta este unul dintre obiectivele Comisiei care ţine seama de prevederile europene privind caracterul transversal al egalităţii de şane între femei şi bărbaţi.

4. Un alt obiectiv al Comisiei este “eliminarea oricăror forme de discriminare după criteriul de sex şi îmbunătăţirea condiţiei femeii în societate”. Potrivit cercetărilor derulate de instituţii şi organizaţii naţionale şi internaţionale, statutul femeilor în România este departe de a fi unul mulţumitor în raport cu obiectivele Uniunii Europene (de pildă, Agenda de la Lisabona privind prezenţa femeilor pe piaţa muncii, prevederile Consiliului European de la Barcelona privind armonizarea vieţii de familie cu profesia, etc.)
Spaţiul limitat ne permite să oferim doar câteva exemple:
a. în anul 2008, populaţia ocupată a fost de 9,4 milioane; dintre acestea 45,0% au fost femei .
b. disparităţile salariale dintre femei şi bărbaţi se menţin, indiferent că este vorba despre specialişti cu ocupaţii intelectuale şi ştiinţifice, despre funcţionari administrativi, ş.a.
c. în 2009, participarea la luarea deciziei la nivelul administraţiei publice centrale şi locale, reprezentarea pe sexe a mandatelor de primari în urma alegerilor din 2008 sunt dezechilibrate în defavoarea femeilor.

5. Comisia trebuie să urmărească aplicarea prevederilor referitoare la egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi din documentele internaţionale ratificate de România. De exemplu, un document internaţional ratificat de România deosebit de important pentru drepturile femeilor este Convenţia pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare impotriva femeilor. Comisia trebuie să urmărească aplicarea şi respectarea prevederilor incluse în această Convenţie.

Demersul nostru vizează respectarea principiului egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi, nu are nicidecum scopul de a apăra poziţia vreunei persoane care ocupă o funcţie politică în Parlamentul României.

Sperăm că egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi nu a fost doar o cerinţă europeană îndeplinită cu scopul integrării României, ci că reprezintă o valoare constituţională respectată şi aplicată cu consecvenţă.

Vă solicităm respectuos reconsiderarea poziţiei dumneavoastră astfel încât, în Camera Deputaţilor, să funcţioneze în continuare Comisia pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi.

Cu speranţa că acest demers va primi susţinerea dumneavoastră semnăm:

Oana Băluţă, Preşedintă Centrul de Dezvoltare Curriculară şi Studii de Gen
Alina Dumitriu, Director Executiv, Asociaţia SENS POZITIV
Duran Mariana, Presşdinte Asociaţia Femeilor care îşi Cresc Singure Copiii
ROMANI CRISS
ACCEPT
CPE - Centrul Parteneriat pentru Egalitate, Livia Aninoşanu, Directoare de Programe.
Carmen Gheorghe - Agenţia de Dezvoltare Comunitară "Împreună"
Reghina Dascal, Centrul Interdisciplinar de Studii de Gen, Universitatea de Vest Timişoara

Sondajul de opinie „Fenomenul discriminării în România – percepţii si atitudiniţ

2009-09-23T11:37:00.000-07:00

Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării a lansat azi sondajul de opinie „Fenomenul discriminării în Romania – percepţii şi atitudini”,realizat de către Institutul Naţional pentru Studii de Opinie si Marketing (INSOMAR), in perioada august 2009. Exerciţiul este unul extrem de util, mai ales că CNCD a încercat să realizeze periodic astfel de studii ceea ce permite o analiză a evoluţiei tendinţelor discriminatorii din societate. Din păcate lipsa de publicitate şi absenţa unei serii de dezbateri, eventual în completarea absenţelor notabile din Raportul Comisiei prezidenţiale pentru analiza riscurilor sociale, face ca această evaluare comprehensivă să nu îşi găsească locul pe masa decidenţilor.

Sondajul a fost realizat pe un esantion de 1201 de persoane, în 44 de localitati urbane si 52 de localitati rurale, eroarea de esantionare fiind de 2,9%, la un nivel de incredere de 95%.

Concluziile sunt că:
+ grupurile considerate a fi cele mai discriminate în România sunt constituite din persoanele infectate cu HIV/ sau bolnave de SIDA, persoanele de orientare sexuală homosexuală și persoanele cu handicap (fizic sau psihic). În cazul acestor grupuri peste 50% dintre respondenți au considerat că sunt foarte sau destul de discriminate.
+ paradoxul este că deşi 55.9% dintre respondenţi consideră că homosexualii sunt discriminaţi sau foarte discriminaţi, doar 4.9% dintre români ar accepta un homosexual membru al familiei și doar 23% ca prieten apropiat iar 54% nu ar accepta pe aceeași postură un homosexual (grupul faţă de care se manifestă cea mai mare reticenţă). Peste 55% dintre români consideră că persoanele de orientare homosexuală ar trebui tratate de medic pentru acest lucru.
+ Grupurile față de care românii manifestă permeabilitatea cea mai mare de pătrundere în cercurile de proximitate cele mai intime (familia și cercul de prieteni apropiați) sunt persoanele de altă cetățenie, etnicii maghiari și persoanele de altă religie. Peste 64% dintre români ar accepta aceste grupuri să facă parte din familie, și peste 76% le-ar accepta ca prieten apropiat.
+ În ceea ce priveşte domeniul, 22% dintre respondenți au declarat că au fost discriminați cel puțin o dată când au încercat să obțină un loc de muncă, iar 13.4% au fost discriminați când au încercat să acceseze diverse servicii publice. Au existat 8% dintre respondenți care au declarat că s-au simțit discriminați atunci când au încercat să intre într-un magazin, restaurant sau spațiu public.
+ Tot la capitolul paradoxului prejudecăţii: în timp ce respondenții au considerat în proporție de peste 58% că etnicilor romi le este mai dificil să obțină un loc de muncă sau să fie promovați comparativ cu restul populației, 72% dintre români se declară de acord cu faptul că cei mai mulți romi încalcă legile, 48% consideră că romii sunt o rușine pentru România, 45% declară că se tem când întâlnesc un grup de romi pe stradă iar 20% declară că ar trebui să existe magazine unde romii să nu fie primiți

Concluzia studiului este că grupurile cele mai vulnerabile la marginalizare și discriminare în România sunt persoanele de orientare homosexuală, romii, persoanele infectate cu HIV și persoanele cu dizabilități. Din păcate Raportul Comisiei pe riscuri sociale şi edmografică ignoră unele dintre aceste grupuri total iar pe altele le tratează cu superficialitate.

Interesante şi datele referitoare la notorietate cu două organizaţii neguvernamentale Comitetul Helsinki- APADOR CH şi Centrul de Resurse Juridice care înregistrează procente de recunoaştere mai mari decât al multor instituţii guvernamentale.

Raportul Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Riscurilor Sociale şi Demografice din România

2009-09-22T08:54:00.000-07:00

Astăzi a fost lansat Raportul Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Riscurilor Sociale şi Demografice din România. Ne bucurăm că se întâmplă în sfârşit şi ne apucăm de citit.

Că raportul este realizat exclusiv de academici fără implicarea practicienilor, fie ei guvernamentali fie neguvernamentali este o alegere care poate fi justificată. Că raportul este de fapt o compilaţie de studii şi statistici reciclate, e şi asta o alegere care ar putea fi justificată.

Ce îmi pare nejustificabil şi inacceptabil pentru un document care se doreşte o analiză comprehensivă a problemelor relevante ale societăţii româneşti în ceea ce priveşte riscurile sociale este selecţia subiectelor şi a subiecţilor. Grupuri vulnerabile cu probleme reale în ceea ce priveşte excluderea socială nu sunt deloc menţionate de raport, altele sunt tratate superficial sau deficitar.

Întâi absenţele notabile:
1. minorităţile sexuale (oare de ce suntem pudibonzi chiar şi în propunerile de politici publice, credem că persoanele LGBT vor dispare peste noapte dacă ne prefacem că nu există?). Culmea este că există studii realizate de Agenţia Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene care oferă nu numai analiza situaţiei ci şi recomandările de intervenţii la nivel de politici publice şi modificări legislative.
2. minorităţile religioase- raportul atacă en passant Biserica Ortodoxă însă se face vinovat de chiar acuzele pe care le aduce BOR ignorând problematica extraordinar de diversă a incluziunii sociale în contextul denominaţiunilor religioase şi posibilităţile de intervenţie socială (sau de contribuţie la exclusiune socială) pe care cultele, asociaţiile şi grupările religioase le au.
3. persoanele cu dizabilităţi mintale - iarăşi politica struţului în ciuda unor analize pertinente atât internaţionale cât şi naţionale.
4. persoanele vârstnice - tratate drept masă electorală sau grup de pensionari pauperi, pericol social dat fiind dezechilibrul pe care numărul mare de pensionari îl generează cu numărul de persoane active ca şi cum este vina vârstnicilor că sistemul de pensii a fost abuzat cu complicitatea statului. Lipsesc însă analizele pertinente referitoare la rolul pe care persoanele de vârsta a treia îl pot avea în mod activ în societate, lipsesc recomadările care să arate interesul pentru valorificarea resurselor unei categorii de cetăţeni.
5. deţinuţii bănuiesc că dispar pentru că nu există riscuri în ceea ce priveşte incluziunea lor socială (sau sunt cu toţii acoperiţi de cele două teme din raport care vor genera probabil cele mai multe dezbateri şi anume legalizarea consumului de droguri uşoare şi decriminalizarea sexului comercial!).
6. dacă de locali nu ne pasă de ce ne-ar păsa că România ca stat de graniţă al UE este în calea fluxului migrator, că este necesar să regândim strategic politicile referitoare la azilanţi, refugiaţi sau persoanele tolerate pe teritoriul României - iarăşi studii există, mai trebuiau şi consultate.

La categoria prost tratate aş include eu două teme: situaţia femeilor (căci şi ele sunt grup vulnerabil în această ţară), respectiv situaţia persoanelor care trăiesc cu HIV SIDA. Le las pe feministe să analizeze datele folosite în ceea ce priveşte femeile (mai ales concluzia minunată referitoare la egalitatea de gen şi egalitatea de venit) şi mă limitez la analiza situaţiei persoanelor care trăiesc cu HIV SIDA căci în caz că nu s-a aflat copiii sunt între timp adulţi care îşi doresc să fie activi, să contribuie la rândul şi care se confruntă cu uriaşe bariere în accesul la piaţa muncii, accesul la servicii medicale de calitate, respectarea demnităţii lor umane inclusiv prin menţinerea confidenţialităţii. Şi în acest caz existau studii şi rapoarte dar la ce bun?

Chiar aşa, la ce bun?

Raportul alternativ ENAR pentru România

2009-09-20T02:50:00.000-07:00

Raportul alternativ pentru 2008 pe România a fost încărcat pe site-ul ENAR. Raportul a fost realizat de colegii de la Centrul de Resurse Juridice şi are ca principale teme de interes: discriminarea împotriva minorităţii rome identificată ca fiind grupul cel mai vulnerabil în societatea românească, actele de anti-semitism nesancţionate, problemele cu care se confruntă persoanele tolerate pe teritoriul României precum şi migranţii. Raportul e bine scris, bine structurat şi chiar dacă informaţia folosită este din 2008, din păcate este încă relevantă.

Barometrul interetnic 2009 – Romii si majoritarii

2009-09-18T08:42:00.000-07:00

SGG a publicat Barometrul interetnic 2009 – Romii si majoritarii, un studiu comprehensiv care oferă o imagine complexă a dinamicii relaţiilor interetnice în România (ultimul studiu de acest fel a fost realizat în 2002). Concluzia lecturării întrebărilor din ghidul de interviu şi mai ales a răspunsurilor date de romi şi majoritari: intoleranţa este adânc prezentă în noi iar realitatea este una halucinantă. De exemplu:
- doar 44,5 % dintre cei intervievaţi ar fi de acord să aibă un prieten de etnie romă, ca şi cum etnia şi nu calitatea umană ar fi criteriul unei prietenii,
- 44,6% consideră că statul ar trebui să ia măsuri pentru a opri creşterea numărului de romi (nu ştiu ce înţeleg ei prin asta dar ştiu a ce îmi aminteşte o astfel de idee),
- 55% consideră că romii nu ar trebui să fie lăsaţi să călătorească în străinătate pentru că ne fac de râs (restrângerea libertăţii de circulaţie este posibilă...în anumite condiţii),
- 43.7% nu ar angaja romi dacă ar fi patroni pentru că sunt leneşi şi fură (bănuiesc că de Codul Muncii sau de OG 137 nu au auzit... şi nici de prezumţia de nevinovăţie).

AtmosphEUROPA - concurs pentru tinerii lideri din grupuri minoritare

2009-09-12T02:52:00.000-07:00

AtmosphEUROPA este un proiect al ICLS (Intercultural Communication and Leadership School)şi al Intercivil Society of London care are ca scop promovarea unui mediu inclusiv în Europa. Ca parte a acestui concept a fost organizat un concurs pentru tinerii (de mai puţin de 30 de ani) care aparţin diferitelor minorităţi şi care propun proiecte proprii referitoare la protecţia mediului, promovarea diversităţii în societate, reducerea sărăciei. Din experienţă pot să enumăr cel puţin zece posibili candidaţi din România, tineri lideri cu idei, proiecte, iniţiative. Termenul pentru depunerea aplicaţiilor este 30 septembrie, condiţiile sunt pe site. Aşteptăm comunicatele de presă ale premianţilor!

Toţi la Şcoală!

2009-09-09T04:58:00.000-07:00

Inainte de începerea unui nou an şcolar s-a dat startul şi pentru Toţi la Şcoală- o campanie anti-discriminare realizată de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării prin fonduri Phare, sub egida proiectului guvernamental S.P.E.R. - Stop Prejudecatilor despre Etnia Roma!
Reacţiile în media sunt şi aşa şi aşa... după posibilităţi.

Security Situation of the Roma in Europe - CfP - termen 28 Sept 2009

2009-09-07T02:14:00.000-07:00

O solicitare de prezentări de la European Roma and Travelers Forum pentru un eveniment ce va avea loc la Bucureşti pe 12-13 October 2009. Termenul pentru trimiterea comunicărilor esze 28 septembrie. Temele sunt oportune şi interesante, rămâne de văzut care va fi conţinutul discuţiilor şi contribuţiilor şi prezentărilor.

Security Situation of the Roma in Europe
Economic Migration vs. Forced Migration

High Level Conference on the Security Situation of Roma in Europe
Bucharest, 12-13 October 2009

The European Roma and Travellers Forum, in partnership with the
Committee for Human Rights, Cults and National Minorities Issues of the
Romanian Parliament and Partida Romilor Pro Europa (Roma Party for
Europe), is organizing a High Level Conference on the Security Situation
of Roma in Europe.

The two-day conference will bring together the main stakeholders, high
level representatives and decision-makers of European and
inter-governmental human rights institutions, as well as
non-governmental and civil society organizations from Council of Europe
Member States. The aim of the conference is to discuss the hostilities
against Roma and the rising Anti-Tziganism within Europe.

Background information to the conference

The rising hostilities against Roma, racist attacks and a series of
murders, have forced Roma to migrate from Central, Eastern and South
Eastern Europe toward the more wealthy countries of the European Union.
Moreover, relations between Roma communities and the government are
increasingly strained, and there is an alarming number of reliable
reports suggesting that the police and the para-military groups use
disproportionate force and resort to violence that could be qualified as
degrading treatment.

Sixty years ago the Council of Europe was set up to rebuild Europe on
the basis of the respect of human rights and the dignity of the
individual. As the European Union progressed towards European
reunification, it was hoped to do away with what characterised the
history of this continent for centuries, including racial hatred,
pogroms, and the burning down of settlements.

That hope must not be shattered. We must stop the rabid political
minorities of today from becoming the governments of tomorrow. States
have a responsibility to guarantee human rights protection for everyone.
The failure of several governments to guarantee human rights protection
for Roma has led to insecurity among Roma within European Union
countries. As a result, Roma people, citizens of the European Union, are
seeking asylum outside of their country.

The European Roma and Travellers Forum has decided to hold a high-level
event on the security issue of the Roma in order to have an in-depth
analysis and discussion on this crucial topic. This time, we intend to
break away from the well-known, good old thematic areas and try to get
to the core of rising anti-Tziganism, the fear-motivated migration,
which is a real challenge for Europe. The open labour market of the
Western countries was intended to be the solution to overcome poverty
for people from the Eastern countries. It was not expected that
excluded, marginalized people would seek shelter and safety from
persecution in Western countries.

Thematic areas to be discussed

Having regard to the above, the European Roma and Travellers Forum
invites proposals for papers which analyze the aspects related to this
complex issue, focusing on one or more of the areas listed below:

- Historical context: Jewish persecution, racism in South Africa and in
the United States of America; Historical parallels with the situation of
Roma, identification of possible advocacy tools or mechanisms for the
Roma movement to fight anti-Tziganism;

- Methodology for identifying economic migration and forced migration,
possible legislative and non-legislative responses and the recently
applicable standards;

- Possible need for establishing minimum standards for the integration
of migrants and for ensuring their access to citizenship and equality;

- De facto and de iure statelessness of Roma;

- Implementation deficits of the Free Movement Directive (2004/38/EC)
and how the limitations imposed by member states have affected the Roma;

- Mechanisms introduced to fight against xenophobic and racially
motivated crimes committed against Roma in Europe;

- European Initiatives, National Roma Integration Policies - possible
exchange of best practices in Hungary, Czech Republic, Slovakia, Italy,
Romania, UK;

Applicants wishing to present their papers are invited to submit their
abstract (150 words ) and CV in English to the Secretariat of the
European Roma and Travellers Forum by 28 September 2009, at
ertf@coe.int.

The Secretariat will inform applicants of the decision by 30 September
2009.

Final version of papers will then be submitted by 7 October 2009. The
selected paper will be included in the first panel on 12 October 2009
after the keynote speeches.

The author of the selected paper will be invited to the conference and
his/her costs will be covered by the organisers.

The Secretariat

Evropako Forumo e Romengo thaj e Phirutnengo (EFRP)
Forum europeen des Roms et des Gens du voyage (FERV)
European Roma and Travellers Forum (ERTF)

DG III - Cohesion Sociale / Social Cohesion
Conseil de l'Europe / Council of Europe
AGORA Batiment - 1 quai Jacoutot
F - 67075 Strasbourg

Tel.: + 33 (0)3 90 21 43 31
Fax: + 33 (0)3 90 21 56 58
E-mail: robert.rustem@coe.int
http://ertf.org

Ziua internationala impotriva intolerantei, discriminarii si violentei bazate pe preferinte muzicale sau vestimentare si lifestyle

2009-08-24T00:51:00.000-07:00

Ziua internationala impotriva intolerantei, discriminarii si violentei bazate pe preferinte muzicale sau vestimentare si lifestyle

Luni, 24 august 2009, incepand cu ora 17.45, Asociatia Umanista Romana va invita, in Club Control,
în cadrul Campaniei Black Cat, la celebrarea pentru întâia dată a
Zilei Internaţionale împotriva intoleranţei, discriminării şi violenţei bazate pe preferinţe muzicale sau vestimentare şi lifestyle.

Declararea acestei zile este initiativa Asociatiei Umaniste Romane si este sustinuta de Sophie Lancaster Foundation

Detalii aici:
http://www.secularhumanism.ro/index.php/lang-ro/comunicate-de-presa/115-international-day-against-intolerance-discrimination-and-violence

Proiectul legii salarizării unice în sectorul public consacră discriminarea femeilor ca politică de sta

2009-08-20T05:49:00.000-07:00

Proiectul legii salarizării unice în sectorul public consacră discriminarea femeilor ca politică de stat.
-Material preluat din o poziţie a doamnei Mihaela Miroiu-

Ierarhizarea salarială propusă în proiectul Ministerului Finanțelor reflectă lipsa de criterii profesionale, înclinația către stat militar-polițienesc și, categoric, o discriminare evidentă a domeniilor feminizate. Ierarhizarea salarială încalcă atât Constituția României (Art. 16), cât și Legea 202/2002 privind egalitatea de șanse între femei și bărbați. Aceasta prevede la art 4 al. b) următoarele: prin discriminare indirecta se înțelege situația în care o dispoziție, un criteriu sau o practica, aparent neutra, ar dezavantaja în special persoanele de un anumit sex în raport cu persoanele de alt sex, cu excepția cazului în care aceasta dispoziție, acest criteriu sau aceasta practica este justificată obiectiv de un scop legitim, iar mijloacele de atingere a acestui scop sunt corespunzătoare si necesare; de asemenea, la art. 4 al. f se prevede că: prin munca de valoare egala se înțelege activitatea remunerată care, în urma comparării, pe baza acelorasi indicatori si a acelorasi unități de măsura, cu o alta activitate, reflecta folosirea unor cunostințe si deprinderi profesionale similare sau egale si depunerea unei cantități egale ori similare de efort intelectual si/sau fizic;

Discriminarea indirectă a femeilor este re-consacrată în calitate de politică de stat în formă și mai gravă decât până acum prin Proiectul legii salarizării unice. Toate creșterile salariale mari vizează domenii în care bărbații reprezintă în jur de 90% dintre angajați: armată (111%), poliție (41%), administrația penitenciarelor (30%). Nu sunt date publice pentru creșterile din celălalt domeniu masculinizat: serviciile secrete. Domeniile feminizate ca forță de muncă au cu totul altă soartă: învățământul preuniversitar și sănătatea (24%), învățământul universitar (5,3%). Magistrați (majoritar femei) vor avea salariile reduse în medie cu 23%). În consecință, acest proiect este neconstituțional.

Solicit următoarelor instituții să se pronunțe public în legătură cu neconstituționalitatea Proiectului legii salarizării: Comisiile pentru Egalitate de Șanse pentru femei și bărbați din Parlamentul României, Agenția Națională pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, Avocatul Poporului și Președintelui României în calitate de garant al Constituției.

Prof. univ. dr. Mihaela Miroiu

Facultatea de Științe Politice, SNSPA

Comitetul European pentru Drepturile Sociale condamna Croatia pentru continutul homofobic al manualelor scolare

2009-08-11T23:25:00.000-07:00

Institutia din cadrul Consiliului Europei abilitata cu monitorizarea aplicarii Cartei Drepturilor Sociale Europene a condamnat pe 10 august Croatia pentru încălcarea articolului 11 § 2 referitor la dreptul la protecţia sănătatii.

Cazul a fost initiat in 2007 de Interights, Center for Reproductive Rights si de Center for Education, Counseling and Research (CESI)si a fost construit ca reactie la un proiect referitor la sanatatea reproducerii sponsorizat de stat care propunea abstinenta sexuala ca unica metoda contraceptiva, condamna homosexualitatea ca devianta, afirma ca mamele care stau acasa determina fericirea familiilor lor. In ceea ce priveste elementele discriminatorii incluse in curricula referitoare la educatia sexuala, Comitetul a precizat ca statul are obligatia de a se asigura ca materialele educationale acreditate de stat nu determina perpetuarea stereotipurilor degradante si a prejudecatilor care contribuie la excluderea sociala si la negarea demnitatii umane. Comitetul pentru Drepturile Sociale a constatat ca afirmatiile incluse in unul dintre manualele acreditate 'stigmatizeaza homosexualii si au la baza stereotipuri negative, incorecte, condamnabile si degradante.'

Rationamentul juridic al Comitetului include elemente de noutate in ceea ce priveste condamnarea elementelor discriminatorii perpetuate de stat prin acreditarea unor manuale si promovarea unor programe educationale care includ informatii nestiintifice si discriminatorii. Extrem de interesant este si felul in care Comitetul pentru Drepturile Sociale al Consiliului Europei defineste obligatia autoritatilor de a pune in lua masuri pentru garantarea dreptului la sanatate, inclusiv dreptul la sanatatea reproducerii prin educatie sexuala.

European Anti-discrimination Law Review Nr. 8 online

2009-07-30T10:37:00.000-07:00

Revista

European Anti-discrimination Law Review

a fost postată online în engleză, germană şi franceză. Similar cu numerele precedente, revista include informaţii, analize şi ştiri în ceea ce priveşte aplicarea legislaţiei anti-discriminare în UE, inclusiv din România.
Numărul curent include şi o analiză a accesului la beneficii la locul de muncă în cazul cuplurilor de acelaşi sex ca urmare a deciziei Curţii Europene de Justiţie în cazul Maruko, informaţii relevante de la Comisie, Curtea Europeană de Justiţie, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Comitetul European privind Drepturile Sociale.