Inalta Curte - inadvertențe terminologice și prejudiciul în cazul infectării cu HIV

La început a fost reacția de supărare că specialiștii de la juridice.ro nu sunt familiarizați cu terminologia corectă și vorbesc despre infestare cu virusul HIV :) în loc de infectare cu HIV. Am realizat însă că revolta mea terminologică este prost direcționată, colegii de la juridice.ro au preluat doar din rezumatul realizat de Înalta Curte la decizia nr. 289 din 20 ianuarie 2012 . Concluzia 1: pe rând Tribunalul București, Curtea de Apel București și Inalta Curte au folosit o terminologie incorectă gramatical (infectat/infestat) și tautologică pe deasupra (HIV reprezintă abrevierea pentru - Human Immunodeficiency Virus adică virusul uman imuno-deficitar). Concluzia 2 (legată de substanța deciziei) e însă mult mai îmbucurătoare pentru că Inalta Curte a decis că în cazul infectării cu HIV, dat fiind caracterul ireversibil și evolutiv al bolii, necesitatea permanentă de îngrijiri medicale, se pot solicita daune pentru prejudiciul succesiv. Astfel, Curtea a decis în favoarea reclamantului (persoană infectată cu HIV pe parcursul efectuării stagiului militar ca urmare a administrării unor vaccinări obligatorii)și a reținut că prescripţia dreptului la acţiune în răspundere civilă delictuală prin care se solicită daune materiale și morale, începe să curgă de la momente succesive diferite, pe măsură ce fiecare pagubă este cunoscută efectiv. Curtea a justificat această decizie prin faptul că reclamantul nu poate să cunoască la data stabilirii diagnosticului care va fi întinderea prejudiciului, în funcţie de evoluţia bolii, reacţia pacientului la tratament, nevoile sale materiale şi consecinţele pe plan moral. E îmbucurător faptul că în ciuda stângăciilor terminologice, Inalta Curte se înscrie în acest fel, pe linia de argumentare inițiată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Oyal c. Turciei în 2010. E de sperat că daotrită acestei decizii un număr din ce în ce mai mare de persoane infectate vor solicita și dobândi daune.

Incitarea la ură nu poate beneficia de protecţia garantată pentru libertatea de exprimare

Ieri, 9 februarie, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a publicat o decizie care clarifică poziţia Curţii în ceea ce priveşte echilibrul fragil dintre liberatetea de exprimare şi promovarea unui discurs care constituie o ofensă adusă unui grup.
In Vejdeland şi alţii c. Suediei, Camera a decis în unanimitate că sancţionarea penală a persoanelor care au distribuit materiale ofensatoare la adresa homosexualilor ca grup nu constituie o încălcare a Convenţiei consolidând practica sa în domeniul discursului urii.
Practic, Curtea a concluzionat că nu poate fi invocată protecţia garantată de Articolul 10 în cazul în care liberatea de exprimare este abuzată pentru a prezenta homosexualitatea ca "tendinţa sexuală deviantă" care are "un efect moral distructiv asubra substanţei societăţii." Curtea a concluzionat că aceste declaraţii au constituit afirmaţii serioase, care aduc prejudicii majore, chiar dacă nu includ şi indicaţii referitoare la eventuale acţiuni.
In contextul românesc, în care discursul urii este frecventat de politicieni şi simplii cetăţeni în egală măsură, şi este etalat nu numai împotriva homosexualilor ci şi împotriva romilor, a minorităţilor religioase, a persoanelor care trăiesc cu HIV, sau a celor care sunt percepuţi ca diferiţi, decizia Curţii pare a ţine de un alt univers al civilităţii. Jurisprudenţa CEDO este însă relevantă în interpretarea şi punerea în aplicare a legii române, asta implică şi că e de sperat ca în viitorul apropiat să vedem referiri la Vejdeland şi Alţii c. Suediei în instanţele naţionale şi în deciziile Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării.

Stagiu la Agenția Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene

De doua ori pe an, intre 16 ianuarie - 30 iunie si 1 iulie - 30 decembrie, Agentia UE pentru Drepturile Fundamentale (ADF) ofera stagii platite pentru perioade de sase luni pentru tinerii absolventi. Agentia doreste sa le ofere stagiarilor sansa de a acumula experienta in administrarea muncii de cooperare in domeniul drepturilor fundamentale la nivel european. In acest fel, stagiarii pot observa din interior care sunt obiectivele si activitatile si pot pune in practica cunostintele pe care le au.

Agentia Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene ofera asistenta si expertiza Uniunii Europene si statelor membre pe probleme de drepturi fundamentale. Scopul este de a le oferi sprijin pentru ca acestea sa respecte drepturile fundamentale, in momentul in care iau masuri sau deruleaza actiuni.

Scopurile stagiilor sunt:
· sa le ofere oportunitatea stagiarilor de a intelege obiectivele si activitatile ADF
· sa le faciliteze stagiarilor sa acumuleze experienta practica si cunostinte despre munca de zi cu zi a departamentelor si serviciilor ADF
· sa le faciliteze stagiarilor sa puna in practica cunostintele acumulate pe parcursul studiilor sau a carierei lor profesionale
· sa contribuie la misiunea Agentiei

Criterii de eligibilitate:
· participantii sunt cetateni din statele membre UE, statele candidate sau potential candidate
· stagiarii trebuie sa aiba diploma universitara
· stagiarii trebuie sa fi terminat studiile de licenta si sa fi obtinut diploma sau echivalentul acesteia pana in momentul datei limita pentru candidatura
· candidatii trebuie sa cunoasca foarte bine cel putin doua limbi ale comunitatii europene, inclusiv engleza. Candidatii non-UE trebuie sa cunoasca bine engleza
· candidatii nu trebuie sa fi participat la alte stagii in cadrul institutiilor sau organismelor UE sau sa fi fost angajati in cadrul acestora.

Stagiarii primesc o bursa lunara de 1000 de Euro. Stagiarilor selectati li se vor deconta cheltuielile de calatorie la inceputul si la finalul stagiului. Stagiarii cu dizabilitati pot primi un supliment la bursa initiala de pana la 50% din valoarea acesteia.

Data limita: 17 februarie 2012, 13:00 CET
Documente

Traineeship periods at the Fundamental Rights Agency - FRA
http://fra.europa.eu/fraWebsite/about_fra/recruitment/traineeship/traineeship_en.htm

Rules governing traineeship periods at FRA
http://fra.europa.eu/fraWebsite/attachments/Rules-governing-internship-programme-at-the-FRA-2011.pdf
Contact

European Union Agency for Fundamental Rights (FRA)
Schwarzenbergplatz 11
1040 Vienna
Tel: +43 (1) 580 30 - 60
Email:
http://fra.europa.eu

Romani CRISS: "ACADEMIA DE DREPTURILE OMULUI"

Romani CRISS, in parteneriat cu Amnesty International si Centrul pentru
Sanatate si Drepturile Omului Francois-Xavier Bagnoud din cadrul
Universitatii Harvard realizeaza selectia a 30 de persoane, care vor fi
formate in domeniul drepturilor omului, in vederea crearii unei retele de
persoane - resursa pentru comunitatile de romi din Romania.

Activitatea se desfasoara in cadrul proiectului "I am Roma", finantat de
Comisia Europeana prin JUST/2009/FRAC/AG/1245 30 -CE- 0377094/00-17.
Obiectivele generale ale programului sunt dezvoltarea unei elite rome
capabila sa avanseze si sa protejeze interesele comunitatii rome din
Romania, precum si crearea unei retele de tineri rom si neromi, care sa
conlucreze si sa realizeze proiecte viabile impreuna si sa se sprijine
reciproc.

Grupul tinta caruia i se adreseaza programul este reprezentat de
studenti/absolventi romi si neromi, cu experienta si implicare civica in
comunitatile de romi. Inscrierea la acest curs este conditionata de
implicarea ulterioara in activitati de voluntariat in beneficiul
comunitatilor de romi, in functie de profilul, pregatirea si experienta
fiecarui participant (ex: juristii se vor implica prin acordarea de
asistenta legala gratuita persoanelor de etnie roma, asistentii sociali vor
desfasura activitati corespunzatoare, s.a.m.d.).

Cursul se va desfasura pe o perioada de 5 zile, in perioada 11 - 16
decembrie 2011, in preajma Zilei Internationale a Drepturilor Omului, in
Bucuresti.

Cursul va fi sustinut de formatori din cadrul Amnesty International, Centrul
pentru Sanatate si Drepturile Omului Francois-Xavier Bagnoud din cadrul
Universitatii Harvard, Universitatea Bucuresti, S.N.S.P.A., Consiliul
National pentru Combaterea Discriminarii.

TEMATICA pentru acest curs include urmatoarele:

. Istoria romilor;

. Perceptii, stereotipuri si prejudecati in Romania in ceea ce-i
priveste pe romi;

. Romii si discursul public in societatea romaneasca;

. Legislatie nationala si internationala in domeniul discriminarii;

. Organizarea si functionarea Curtii Europene a Drepturilor Omului;

. Segregarea scolara;

. Drepturile omului si accesul la serviciile de sanatate;

. Egalitatea de gen in comunitatile de romi din Romania;

. Desfasurarea campaniilor pentru promovarea si apararea drepturilor
omului

CERINTE

Persoanele interesate vor transmite, prin posta sau email, pana la data de
23 noiembrie 2011, dosarul de concurs, care va contine urmatoarele
documente:

. Scrisoare de intentie

Scrisoarea de intentie trebuie sa contina maximum 500 cuvinte. Candidatul
trebuie sa propuna modalitati prin care se poate implica in sustinerea
comunitatilor de romi, in cadrul activitatii de voluntariat pe care o va
derula dupa participarea la curs

. Curriculum vitae

CV-ul candidatului va fi redactat in format Europass si se va incadra in
limita de 3 pagini

. 2 recomandari

Recomandarile pot fi emise de catre persoane care cunosc activitatea
academica sau profesionala a candidatului (angajator; profesor; instructor
cursuri de formare/seminarii la care candidatul al luat parte; s.a.m.d).
Recomandarea va cuprinde maximum 300 de cuvinte, si va reda activitatea care
a facut posibila cunoasterea activitatii candidatului, abilitati care
recomanda candidatul pentru participarea la curs, precum si aportul pe care
candidatul il poate aduce in activitatea de voluntariat pe care o va derula
dupa participarea la curs. Recomandarea va include date de contact ale
persoanei care recomanda candidatul.

Toate documentele solicitate vor fi semnate de
persoana care le-a intocmit.

PROCEDURA DE SELECTIE

Dosarele de concurs vor fi supuse unei verificari tehnice. Nerespectarea
cerintelor enumerate va conduce la excluderea candidatului din procedura de
selectie.

In procesul de selectie a participantilor, vor fi luate in considerare
urmatoarele aspecte:

R Realizari autonome, prin forte proprii

R Implicarea dovedita in activitati civice

R Potentialul de implicare in proiecte comunitare

R Cunoasterea limbii romani constituie un avantaj

In data de 28 noiembrie 2011, candidatii selectati pentru interviu vor fi
anuntati de catre organizatori.

In perioada 28 noiembrie - 2 decembrie se vor realiza interviuri (la sediul
Romani CRISS sau prin Skype)

Participantilor selectati li se vor distribui, in data de 3 decembrie 2011,
texte pe care le vor parcurge inaintea desfasurarii cursului, in vederea
pregatirii acestuia.

Participantii selectati se angajeaza:

- sa se pregateasca inainte de desfasurarea cursului de formare,
prin parcurgerea si analizarea textelor puse la dispozitie de organizatori

- sa participe la intregul curs de formare desfasurat in perioada
11-16 decembrie 2011, finalizat cu un test grila

- sa participe la activitatile civice la care vor fi invitati de
catre organizatori, dupa absolvirea cursului

- sa deruleze activitati de voluntariat in beneficiul comunitatilor
de romi, in conformitate cu pregatirea si experienta lor

Costurile de participare la curs (transport, cazare, masa, materiale de
curs, formatori) sunt acoperite de catre organizatori.

Pentru detalii, va rugam contactati:

Oana Mihalache, Romani CRISS

E-mail: oana@romanicriss.org; tel. 021-310 70 70; 0768 061 428

Str. Raspantiilor, nr.11, sector 2, Bucuresti, cod 020547.

Interzicerea de a exercita munca de pilot la împlinirea a 60 de ani este discriminatorie

Un caz foarte relevant pentru România a fost decis ieri de Curte. Cum nu există încă o traducere oficială a Prigge şi alţii c. Deutsche Lufthansa AG, reiau pe scurt situaţia de fapt şi decizia foarte interesantă a Curţii.

Aplicanţii au fost angajaţi ai Deutsche Lufthansa foarte mult timp ca piloţi iar apoi căpitani de zbor. Când au ajuns la vârsta de 60 ani, contractele lor de muncă au încetat în mod automat, în conformitate cu acordul colectiv de muncă. Considerându-se victime ale discriminării pe motive de vârstă conform Directivei 78, cei trei foşti piloţi au iniţiat o acţiune în faţa instanţelor germane pentru a obţine o declaraţie că relaţiile lor de muncă cu Deutsche Lufthansa nu au încetat la vârsta de 60 de ani şi pentru constatarea obligaţiei de continuare a relaţiilor de muncă.

Din informaţiile de clarificare ale cazului reiese că legislaţia internaţională şi cea germană prevede că, între vârstele de 60 şi 64 de ani, un pilot de avion nu poate continua să lucreze ca pilot, cu excepţia cazului în el este un membru al unui echipaj multi-pilot şi restul pilotilor sunt sub 60 de ani. Acordul colectiv de muncă aplicabil echipajului german al companiei aeriene Deutsche Lufthansa - care este recunoscut de legea germană ca norma aplicabilă - interzice piloţilor să lucreze ca pilot după vârsta de 60 de ani.

Bundesarbeitsgericht )Curtea Federală Germană) a solicitat clarificări din partea Curţii de Justiţie în ceea ce priveşte concordanţa acestei interdicţii cu prevederile Directivei 78 referitoare la două excepţii aparent aplicabile cazului şi anume: justificarea discriminării în cazul unor cerinţe ocupaţionale relevante (starea fizică necesară pentru anumite profesii) sau posibilitatea de a lua măsuri pentru protecţia siguranţei naţionale.


Curtea precizează că limitarea posibilităţii pentru piloti de a lucra ca piloţi după vârsta de 60 de ani urmăreşte obiectivul de a garanta siguranţa pasagerilor,precum şi siguranţa şi sănătatea piloţilor în sine - aceste motive pot justifica o diferenţă de tratament şi această limitare poate fi prevăzută într-un contract colectiv de muncă sau o lege. Curtea a considerat însă că practica şi legislaţia internaţională arată că nu a fost necessar să se interzică pilotilor calitatea de pilot după vârsta de 60, ci că pur şi simplu a fost suficient să fie restricţionate aceste activităţi. În consecinţă, Curtea constată că interdicţia de pilotare după această vârstă, prevăzută de convenţia colectivă, nu este o măsură necesară pentru protecţia sănătăţii publice şi a securităţii şi constituie o încălcare a Directivei 78.

Curtea a discutat şi aplicabilitatea conceptului de cerinţe profesionale determinante - condiţionarea relaţiilor de muncă de certificarea faptului că persoana respectivă posedă capacităţi speciale din punct de vedere fizic şi a arătat că deţinerea de astfel de capacităţi este legată de vârstă. Întrucât această cerinţă vizează garantarea siguranţei traficului aerian, Curtea a considerat că teoretic aceasta urmăreşte un obiectiv legitim care poate justifica o diferenţă de tratament pe motive de vârstă. Cu toate acestea, Curtea a subliniat că o astfel de excepţie poate fi aplicată numai în circumstanţe foarte limitate. Deoarece autorităţile internaţionale şi germane consideră că, până la vârsta de 65 de ani, piloţii au capacităţile fizice de a lucra ca pilot, chiar dacă, între 60 şi 65 doar în calitate de membru al un echipaj în care ceilalţi piloţi sunt mai tineri .

În final, Curtea a decis că limita de vârstă de 60 de ani pentru a putea pilota un avion, impusă de partenerii sociali în cadrul acordului colectiv de muncă pe ramură, constituie o cerinţă disproporţionată în raport cu legislaţia internaţională şi germană, care fixează limita de vârstă pentru această profesie la 65 de ani.

Este prima dată când analiza de conformitate cu directivele este realizată inclusiv în raport cu contractele colective de ramură. Extrem de interesantă este însă şi analiza justificării cerinţelor ocupaţionale determinante, o analiză care dacă ar fi aplicată normelor de pensionare din legislaţia românească în câteva domenii cheie, ne-ar indica faptul că raţionamentul nu a fost complet.

Inadmisibilitate decisă de CJUE în legătură cu prima cerere de pronunţare românească privind directivele anti-discriminare

Pe 7 iulie 2011 Curtea de Justiţie a Uniunii Europene s-a pronunţat în cauza C-310/10, Agafiţei ş.a., declarând inadmisibile întrebările preliminare formulate în temeiul articolului 267 TFUE de Curtea de Apel Bacău din România.

Întrebările preliminare formulate de Curtea de Apel în contextul disputelor salariale dintre magistraţi şi Ministerul de Justiţie solicitau ca CJUE să stabilească dacă art. 15 din Directiva 2000/43 şi a art. 17 din Directiva 2000/78 obligă la o interpretare opusă celei din legislaţia naţională şi din anumite decizii ale Curţii Constituţionale din România prin care se interzice instanţelor judecătoreşti naţionale să acorde drepturi salariale unor persoane care se consideră discriminate în ceea ce priveşte drepturile lor salariale şi alte drepturi conexe, în funcţie de categoria socio-profesională sau locul de muncă, prin raportare la drepturi salariale prevăzute de lege şi acordate unei alte categorii socio-profesionale decât cea din care fac parte respectivele persoane, în scopul reparării prejudiciului produs.

Prin întrebarea de clarificare se solicita ca, în cazul unui răspuns pozitiv, să se stabilească dacă o instanţă naţională este obligată să înlăture aplicarea unei astfel de dispoziţii de drept intern sau jurisprudenţa constituţională fără să aştepte ca dispoziţia respectivă să facă obiectul unei modificări pe cale legislativă sau al unei noi interpretări din partea Curţii Constituţionale.

Cu privire la admisibilitatea cererii, CJUE a arătat că poate refuza să se pronunţe asupra unei cereri preliminare adresate de o instanţă naţională dacă este evident că, ţinând seama de împrejurările speţei, dreptul Uniunii nu poate fi aplicat nici direct, nici indirect situaţiei care face obiectul cauzei cu care a fost sesizată instanţa naţională.

In acest scop, Curtea a arătat că situaţia din cauza de pe rolul instanţei române excede câmpul de aplicare a directivelor UE dat fiind specificul actului de discriminare pus în discuţie. Cauza românească are ca obiect un act care nu este întemeiat pe vreunul dintre criteriile enumerate de Directivele 2000/43 şi 2000/78, ci pe criteriul categoriei socio-profesionale din care fac parte persoanele interesate sau de locul de muncă al acestora (criteriu nemenţionat în directive dar protejat în legea românească dat fiind caracterul nelimitativ al listei de criterii protejate din Ordonanţa 137).


In trecut, Curtea s‑a declarat competentă să se pronunţe asupra unor cereri de pronunțare a unor hotărâri preliminare referitoare la dispoziții ale dreptului Uniunii în cazuri în care situația de fapt din cauza principală se situa în afara domeniului de aplicare al acestuia, atunci când exista un interes cert ca, pentru evitarea unor viitoare divergențe de interpretare, dispozițiile sau noțiunile preluate din dreptul Uniunii să primească o interpretare uniformă, indiferent care ar fi condițiile în care acestea urmează să fie aplicate, în acest caz, CJUE a decis că în decizia de trimitere nu a fost demonstrat un astfel de interes.

Culegere de jurisprudență privind nediscriminarea publicată de CEDO și ADF

Pentru că azi este Ziua Internațională pentru Eliminarea Tuturor Formelor de Discriminare Rasială, Curtea Europeană a Drepturilor Omului și Agenția Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene au publicat o foarte interesantă culegere de jurisprudență a CEDO și a CEJ.

Deocamdată culegerea este disponibilă în engleză, în curând va fi publicată și varianta sa în română.

Iată comunicatul de presă al Agenției Drepturilor Fundamentale:
Primul ghid complet de drept european privind nediscriminarea se lansează la Curtea Europeană a Drepturilor Omului astăzi, 21 martie, Ziua internaţională pentru eliminarea discriminării rasiale.
Manualul de drept european privind nediscriminarea, publicat de Agenţia pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA) în colaborare cu Curtea Europeană a Drepturilor Omului este primul ghid complet de drept european privind nediscriminarea. Manualul se bazează pe jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Curţii Europene de Justiţie. Sunt tratate următoarele subiecte: contextul şi introducerea în dreptul european privind nediscriminarea (inclusiv tratatele ONU în domeniul drepturilor omului), categoriile discriminate şi mecanismele de protecţie împotriva discriminării, domeniul de aplicare al legii (inclusiv cine este protejat) şi criteriile de protecţie, precum gen, dizabilitate, vârstă, rasă şi naţionalitate.
Manualul se adresează profesioniştilor în drept la nivel naţional şi european, inclusiv judecători, procurori, avocaţi, autorităţi de aplicare a legii, precum şi altor categorii implicate în acordarea de consultanţă juridică, cum sunt instituţiile naţionale pentru drepturile omului, organismele de promovare a egalităţii şi centrele de consultanţă juridică, în rândul cărora va fi distribuit manualul.
Lucrarea poate fi consultată, de asemenea, on-line sau descărcată (www.fra.europa.eu) şi este însoţită de un CD-Rom care conţine legislaţia pertinentă, literatură de specialitate, studii de caz şi rezumate ale cauzelor.
Aceasta este disponibilă deja în limbile engleză, franceză şi germană. Vor urma în curând versiunile în limbile bulgară, cehă, maghiară, italiană, română, spaniolă şi greacă, iar în final materialul va fi disponibil în aproape toate limbile UE şi în croată.