Un grup de opt organizatii neguvernamentale din Romania s-a adresat, marti, 17 februarie 2009, unor membri ai Parlamentului European, cerându-le sa intervina pentru a opri deteriorarea situatiei libertatii de exprimare si a libertatii de asociere in Republica Moldova.
Scrisoarea a fost adresata parlamentarilor europeni din Comisia parlamentara EU-Moldova si Directoratului General pentru Relatii Externe al Comisiei Europene. Scrisoarea vine ca reactie la recentele incidente petrecute in timpul unei manifestatii de protest de la Chisinau, când protestatarii au fost atacati cu gaze lacrimogene de catre indivizi mascati. Politia nu a luat nicio masura sa impiedice sau sa opreasca atacurile, petrecute chiar in fata cladirii procuraturii generale a Republicii Moldova.
Imagini ale incidentelor sunt disponibile la
http://www.youtube.com/watch?v=XUPG-9WekyE
http://www.jurnaltv.md/?article=1324
http://www.jurnaltv.md/?article=1419
http://www.jurnaltv.md/index.php?article=1387
http://www.jurnaltv.md/index.php?article=1361
http://www.jurnaltv.md/index.php?article=1358
marți, 17 februarie 2009
Comitetul pentru Drepturi Economice, Sociale şi Culturale a primit în mandat şi soluţionarea plângerilor individuale
Adunarea Generală ONU a adoptat cu unanimitate un nou protocol adiţional la Pactul privind Drepturile Economice, Sociale şi Culturale care introduce un mecanism de plângeri individuale în legatură cu drepturile economice, sociale şi culturale şi stabileşte un sistem de evaluare care va permite persoanelor şi grupurilor interesate să tragă la răspundere statele semnatare în cazul încălcării drepturilor prevăzute de Pactul privind Drepturile Economice, Sociale si Culturale. In felul acesta este remediată o carenţă a sistemului internaţional de protecţie a drepturilor omului în ceea ce priveşte punerea în aplicare a drepturilor economice şi sociale.
Ca urmare a adoptării acestui protocol, Comitetul pentru Drepturi Economice, Sociale şi Culturale va putea primi nu numai plângeri depuse de state ci şi plângeri trimise de persoane sau grupuri care se consideră lezate în drepturile lor sociale, economice sau culturale. Poziţiile exprimate de Comitetul pentru Drepturi Economice, Sociale şi Culturale, ca şi cele ale Comitetului pentru Drepturile Civile şi Politice (HRC) nu sunt obligatorii pentru statele semnatare are celor două documente şi nu creează efecte juridice obligatorii aşa cum o fac deciziile CEDO de exemplu. Poziţiile şi recomandările celor două instituţii sunt însă respectate datorită profesionalismului experţilor din cele două comisii şi a procedurilor utilizate.
Ca urmare a adoptării acestui protocol, Comitetul pentru Drepturi Economice, Sociale şi Culturale va putea primi nu numai plângeri depuse de state ci şi plângeri trimise de persoane sau grupuri care se consideră lezate în drepturile lor sociale, economice sau culturale. Poziţiile exprimate de Comitetul pentru Drepturi Economice, Sociale şi Culturale, ca şi cele ale Comitetului pentru Drepturile Civile şi Politice (HRC) nu sunt obligatorii pentru statele semnatare are celor două documente şi nu creează efecte juridice obligatorii aşa cum o fac deciziile CEDO de exemplu. Poziţiile şi recomandările celor două instituţii sunt însă respectate datorită profesionalismului experţilor din cele două comisii şi a procedurilor utilizate.
duminică, 15 februarie 2009
Putem contribui la Raportul anual OSCE privind crimele urii
În o postare anterioară analizam absenţa datelor româneşti referitoare la infracţiunile care au ca bază intenţii discriminatorii (pe criteriile rasă, etnie, naţionalitate, credinţă religioasă, orientare sexuală) pornind de la Raportul Anual al OSCE privind Crimele Urii. Iată că putem să ne asigurăm că în raportul viitor aceste date vor exista. Biroul pentru Instituţii Democratice şi Drepturile Omului (ODHIR) al OSCE, în pregătirea raportului pe 2008 a solicitat reprezentanţilor societăţii civile ca până pe 13 martie 2009 să trimită informaţii referitoare la incidente şi evenimente petrecute în 2008 care au avut ca obiect infracţiunile urii şi răspunsurile autorităţilor. Documentele pot fi trimise la adresa de email : tndinfo@odihr.pl.
vineri, 13 februarie 2009
Curs de formare in engleza organizat de British Council - respectarea diversitatii
Respecting Diversity training, 3-6 March, Iasi
Call for participants!
Respecting Diversity training course, 3-6 March 2009, Iasi, Romania
British Council Romania is organising a training workshop under the Respecting Diversity project.
The aim of the Respecting Diversity project is to improve the awareness and quality of diversity work among Romanian youth:
1. by building the competence and capacity of non governmental organisations, working with young people, which are, or wish to become, active in the area of diversity;
1. and by increasing the know-how of these organisations in accessing European funds, principally Youth in Action programme funds, in order to develop international and domestic youth projects and initiatives.
Representatives of youth NGOs active or wishing to become active in the area of diversity from Romania , Bulgaria and the United Kingdom can apply now to register for this training course.
The participants should:
- have current or recent experience of working in youth projects
- be open to exploring inter-cultural awareness
- have an interest in personal and organisational development in the field of diversity
- be willing to experiment with different training approaches
- be able to understand written and spoken English and to communicate effectively in English
- have the support of their senior management to apply for European funds
- demonstrate the interpersonal skills appropriate to working with young people – for example motivation, enthusiasm, sensitivity, sense of humour, listening skills
British Council is covering the costs of accommodation and meals during the training, the travel costs have to be covered by the participants.
Please send your application to Andreea Stroica, andreea.stroica@ britishcouncil.ro by 18 February 2009.
Call for participants!
Respecting Diversity training course, 3-6 March 2009, Iasi, Romania
British Council Romania is organising a training workshop under the Respecting Diversity project.
The aim of the Respecting Diversity project is to improve the awareness and quality of diversity work among Romanian youth:
1. by building the competence and capacity of non governmental organisations, working with young people, which are, or wish to become, active in the area of diversity;
1. and by increasing the know-how of these organisations in accessing European funds, principally Youth in Action programme funds, in order to develop international and domestic youth projects and initiatives.
Representatives of youth NGOs active or wishing to become active in the area of diversity from Romania , Bulgaria and the United Kingdom can apply now to register for this training course.
The participants should:
- have current or recent experience of working in youth projects
- be open to exploring inter-cultural awareness
- have an interest in personal and organisational development in the field of diversity
- be willing to experiment with different training approaches
- be able to understand written and spoken English and to communicate effectively in English
- have the support of their senior management to apply for European funds
- demonstrate the interpersonal skills appropriate to working with young people – for example motivation, enthusiasm, sensitivity, sense of humour, listening skills
British Council is covering the costs of accommodation and meals during the training, the travel costs have to be covered by the participants.
Please send your application to Andreea Stroica, andreea.stroica@ britishcouncil.ro by 18 February 2009.
joi, 5 februarie 2009
OSCE a publicat Raportul privind crimele urii
Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE)analizează anual ca parte a mandatului său referitoare la Dimensiunea Umană anumite tipuri de încălcări ale drepturilor omului şi ale minorităţilor care sunt considerate ca având potenţial de a constitui surse pentru conflicte sau insecuritate în zona OSCE. Una dintre temele majore de interes ale OSCE în ultimii ani este cea a infracţiunilor urii şi a felului în care statele membre (inclusiv România) au dezvoltat mecanisme pentru sancţionarea faptelor de discriminare sau cu intenţie discriminatorie care au caracter penal. Raportul publicat în octombrie de OSCE privind crimele urii- incidente şi răspunsuri în statele OSCE oferă o analiză comparativă a mecanismelor de sancţionare a crimelor urii prin instrumente penale în state cu tradiţii juridice diferite, care diferă din punct de vedere cultural (şi chiar şi ideologic).
În ceea ce priveşte România, datele incluse în raport sunt extrem de interesante nu numai pentru că oferă o radiografie a nivelului de intervenţie a autorităţilor române în combaterea rasismului, xenofobiei, anti-semitismului sau homofobiei, ci şi pentru că datele utilizate sunt puse la dispoziţie de autorităţi (Ministerul de Justiţie şi al Libertăţilor Cetăţeneşti fiind punctul de contact). Acestea sunt aşadar datele oficiale pentru România anului 2007:
1. IGPul nu a înregistrat niciun caz referitor la crimele urii; CSMul a identificat 9 cazuri de abuz în serviciu cu încălcarea unor drepturi, 2 persoane au fost condamnate la închisoare în timp ce în alte 7 cazuri executarea pedepsei a fost suspendată; OUG 31 din 2001 (interzicerea unor organizaţii şi simboluri cu caracter fascist, rasist, sau xenofob a fost folosită în 9 cazuri însă în 3 dintre acestea au fost înregistrate excepţii, în timp ce în celelalte 6 cazuri s-au dat soluţii de neînceperea urmăririi penale.
2.Raportul menţionează abuzul poliţienesc îndreptat împotriva comunităţilor de romi (cazul de la Zanea din iulie 2007 este citat) precum şi realizarea de percheziţii fără mandat şi utilizarea forţei în mod excesiv în cazul romilor
3. Raportul înregistrează şi actele de agresiune iniţiate de contestatarii Marşului Diversităţii şi menţionează cele 48 de amenzi aplicate tinerilor care au încercat să atace participanţii la pride. Cu această ocazie aflăm şi că 6 persoane au fost anchetate (4 pentru posesia şi utilizarea de petarde şi 2 pentru tulburarea ordinii publice) şi că în toate cele 6 cazuri procuratura a decis neînceperea urmăririi penale. Raportul nu menţionează însă nici eşecul autorităţilor în identificarea agresorilor fotografiaţi şi înregistraţi în metroul bucureştean în timp ce loveau 6 tineri care participaseră la marş şi nici lipsa de reacţie a autorităţilor în legătură cu parada de simboluri şi slogane legionare din timpul marşului normalităţii în organizarea Noii Drepte, fapte sancţionabile conform OUG 31 din 2001.
4.Raportul menţionează incidente în care poliţia a hărţuit, insultat sau reţinut ilegal persoane LGBT (lesbiene, homosexuali, bisexuali şi transgender) sau în care au fost organizate raiduri îm locuri de întâlnire ale acestor persoane.
5. În ceea ce priveşte derapaje ale personalităţilor publice sau discurs cu caracter discriminator, raportul menţionează numai momentul Ţigancă împuţită.
Concluziile care se pot trage din analiza acestor date oficiale (fie ele şi incomplete) sunt că este nevoie ca forţele de poliţie (şi de jandarmi) trebuie să participe la cursuri de formare pentru a putea identifica şi interveni în cazul infracţiunilor urii, pentru a putea relaţiona cu grupurile vulnerabile şi că implementarea legislaţiei privind combaterea discriminării şi a infracţiunilor bazate pe ură se poate realiza prin pregătirea autorităţilor responsabile (jandarmi, poliţişti, procurori, magistraţi, personal al CNCD), în vederea identificării faptelor care au la bază prejudecăţi şi intenţii discriminatorii, a iniţierii de investigaţii în astfel de cazuri şi a sancţionării acestora
În ceea ce priveşte România, datele incluse în raport sunt extrem de interesante nu numai pentru că oferă o radiografie a nivelului de intervenţie a autorităţilor române în combaterea rasismului, xenofobiei, anti-semitismului sau homofobiei, ci şi pentru că datele utilizate sunt puse la dispoziţie de autorităţi (Ministerul de Justiţie şi al Libertăţilor Cetăţeneşti fiind punctul de contact). Acestea sunt aşadar datele oficiale pentru România anului 2007:
1. IGPul nu a înregistrat niciun caz referitor la crimele urii; CSMul a identificat 9 cazuri de abuz în serviciu cu încălcarea unor drepturi, 2 persoane au fost condamnate la închisoare în timp ce în alte 7 cazuri executarea pedepsei a fost suspendată; OUG 31 din 2001 (interzicerea unor organizaţii şi simboluri cu caracter fascist, rasist, sau xenofob a fost folosită în 9 cazuri însă în 3 dintre acestea au fost înregistrate excepţii, în timp ce în celelalte 6 cazuri s-au dat soluţii de neînceperea urmăririi penale.
2.Raportul menţionează abuzul poliţienesc îndreptat împotriva comunităţilor de romi (cazul de la Zanea din iulie 2007 este citat) precum şi realizarea de percheziţii fără mandat şi utilizarea forţei în mod excesiv în cazul romilor
3. Raportul înregistrează şi actele de agresiune iniţiate de contestatarii Marşului Diversităţii şi menţionează cele 48 de amenzi aplicate tinerilor care au încercat să atace participanţii la pride. Cu această ocazie aflăm şi că 6 persoane au fost anchetate (4 pentru posesia şi utilizarea de petarde şi 2 pentru tulburarea ordinii publice) şi că în toate cele 6 cazuri procuratura a decis neînceperea urmăririi penale. Raportul nu menţionează însă nici eşecul autorităţilor în identificarea agresorilor fotografiaţi şi înregistraţi în metroul bucureştean în timp ce loveau 6 tineri care participaseră la marş şi nici lipsa de reacţie a autorităţilor în legătură cu parada de simboluri şi slogane legionare din timpul marşului normalităţii în organizarea Noii Drepte, fapte sancţionabile conform OUG 31 din 2001.
4.Raportul menţionează incidente în care poliţia a hărţuit, insultat sau reţinut ilegal persoane LGBT (lesbiene, homosexuali, bisexuali şi transgender) sau în care au fost organizate raiduri îm locuri de întâlnire ale acestor persoane.
5. În ceea ce priveşte derapaje ale personalităţilor publice sau discurs cu caracter discriminator, raportul menţionează numai momentul Ţigancă împuţită.
Concluziile care se pot trage din analiza acestor date oficiale (fie ele şi incomplete) sunt că este nevoie ca forţele de poliţie (şi de jandarmi) trebuie să participe la cursuri de formare pentru a putea identifica şi interveni în cazul infracţiunilor urii, pentru a putea relaţiona cu grupurile vulnerabile şi că implementarea legislaţiei privind combaterea discriminării şi a infracţiunilor bazate pe ură se poate realiza prin pregătirea autorităţilor responsabile (jandarmi, poliţişti, procurori, magistraţi, personal al CNCD), în vederea identificării faptelor care au la bază prejudecăţi şi intenţii discriminatorii, a iniţierii de investigaţii în astfel de cazuri şi a sancţionării acestora
miercuri, 14 ianuarie 2009
Raportul privind situaţia drepturilor fundamentale în UE a fost adoptat
Parlamentul European a adoptat astăzi Raportul său privind situaţia drepturilor fundamentale în Uniunea Europeană 2004-2008. Raportul Catania a fost criticat încă înainte de prezentarea sa spre dezbatere de grupurile neo-conservatoare pentru asumarea curajoasă a unor teme sensibile ca discriminarea, egalitatea de gen, migraţia.
Raportul dedică un întreg capitol discriminării în general, abordează tema măsurilor afirmative, include un sub-capitol privind minorităţile şi un altul privind comunitatea romă ca grup care necesită măsuri speciale de protecţie, un sub-capitol referitor la egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi (discutând inclusiv dreptul la sănătatea reproducerii atât de contestat de promotorii interzicerii avortului, inclusiv în contextul românesc) şi un altul referitor la orientarea sexuală (solicitând statelor care nu au adoptat încă legi privind recunoaşterea parteneriatului sau a căsătoriei între persoanele de acelaşi sex să respecte principiul egalităţii în drepturi şi să elaboreze legislaţie în acest sens). Tot la acest capitol, raportul solicită elaborarea de politici în ceea ce priveşte tinerii, persoanele în vârstă şi persoanele cu dizabilităţi. Un capitol distinct tratează problemele specifice ale migranţilor şi refugiaţiilor (protecţia copiilor de refugiaţi, azilanţi sau migranţi, tema integrării, impactul acordurilor de readmisie).
Capitolul referitor la drepturile copilului analizează şi oferă recomandări în ceea ce priveşte violenţa, sărăcia, munca forţată, discriminarea la care sunt supuşi copiii, delincvenţa juvenilă.
Raportul are ca focus inclusiv protecţia împotriva sărăciei şi incluziunea socială (dreptul la locuire, la sănătate, dreptul la muncă).
Intre elementele de noutate propuse de raport se numără: numirea unui Comisar european pentru drepturile omului,includerea unui studiu de impact din perspectiva drepturilor fundamentale la realizarea tuturor noilor politici, propuneri legislative sau programe ale Comisiei, înfiinţarea de către Comisie a unui Forum al ONGurilor de drepturile omului, propunerea de adoptare a unei definiţii comune la nivel european a apartenenţei la o minoritate naţională
Un amendament propus de Sophie in 't Veld care a fost adoptat de Parlamentul European a condamnat limbajul homofobic şi incitarea la ură de către liderii politici şi sociali (religioşi).
Raportul menţionează cu îngrijorare numărul mare de cazuri şi de decizii ale CEDO împotriva unora dintre Statele Membre (România?) şi rezistenţa acestora în a adopta soluţii comprehensive pentru remedierea unor probleme sistemice (oare e vorba de regimul proprietăţii la români?).
Raportul dedică un întreg capitol discriminării în general, abordează tema măsurilor afirmative, include un sub-capitol privind minorităţile şi un altul privind comunitatea romă ca grup care necesită măsuri speciale de protecţie, un sub-capitol referitor la egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi (discutând inclusiv dreptul la sănătatea reproducerii atât de contestat de promotorii interzicerii avortului, inclusiv în contextul românesc) şi un altul referitor la orientarea sexuală (solicitând statelor care nu au adoptat încă legi privind recunoaşterea parteneriatului sau a căsătoriei între persoanele de acelaşi sex să respecte principiul egalităţii în drepturi şi să elaboreze legislaţie în acest sens). Tot la acest capitol, raportul solicită elaborarea de politici în ceea ce priveşte tinerii, persoanele în vârstă şi persoanele cu dizabilităţi. Un capitol distinct tratează problemele specifice ale migranţilor şi refugiaţiilor (protecţia copiilor de refugiaţi, azilanţi sau migranţi, tema integrării, impactul acordurilor de readmisie).
Capitolul referitor la drepturile copilului analizează şi oferă recomandări în ceea ce priveşte violenţa, sărăcia, munca forţată, discriminarea la care sunt supuşi copiii, delincvenţa juvenilă.
Raportul are ca focus inclusiv protecţia împotriva sărăciei şi incluziunea socială (dreptul la locuire, la sănătate, dreptul la muncă).
Intre elementele de noutate propuse de raport se numără: numirea unui Comisar european pentru drepturile omului,includerea unui studiu de impact din perspectiva drepturilor fundamentale la realizarea tuturor noilor politici, propuneri legislative sau programe ale Comisiei, înfiinţarea de către Comisie a unui Forum al ONGurilor de drepturile omului, propunerea de adoptare a unei definiţii comune la nivel european a apartenenţei la o minoritate naţională
Un amendament propus de Sophie in 't Veld care a fost adoptat de Parlamentul European a condamnat limbajul homofobic şi incitarea la ură de către liderii politici şi sociali (religioşi).
Raportul menţionează cu îngrijorare numărul mare de cazuri şi de decizii ale CEDO împotriva unora dintre Statele Membre (România?) şi rezistenţa acestora în a adopta soluţii comprehensive pentru remedierea unor probleme sistemice (oare e vorba de regimul proprietăţii la români?).
duminică, 4 ianuarie 2009
Nou studiu privind discriminarea indirecta
Reţeaua CE de experîi privind anti-discriminarea a publicat un studiu intitulat
Limits and Potential of the Concept of Indirect Discrimination
realizat de Christa Tobler. Raportul analizează evoluţia conceptului de discriminare indirectă în dreptul internaţional al drepturilor omului şi în sistemul de drept comunitar, cu referire la felul în care discriminarea indirectă a fost definită sau interpretată în jurisprudenţa statelor membre UE prin transpunerea directivelor privind discriminarea rasială şi egalitatea în domeniul muncii.
Atât capitolul 3 al studiului care analizează elementele definitorii ale discriminării indirecte, cât şi studiile de caz propuse în capitolul 6 sunt extrem de utile practicienilor deoarece deşi legislaţia anti-discriminare română sancţionează discriminarea indirectă practica CNCD şi cea a instanţelor arată că există încă neclarităţi în aplicarea acestui concept.
Limits and Potential of the Concept of Indirect Discrimination
realizat de Christa Tobler. Raportul analizează evoluţia conceptului de discriminare indirectă în dreptul internaţional al drepturilor omului şi în sistemul de drept comunitar, cu referire la felul în care discriminarea indirectă a fost definită sau interpretată în jurisprudenţa statelor membre UE prin transpunerea directivelor privind discriminarea rasială şi egalitatea în domeniul muncii.
Atât capitolul 3 al studiului care analizează elementele definitorii ale discriminării indirecte, cât şi studiile de caz propuse în capitolul 6 sunt extrem de utile practicienilor deoarece deşi legislaţia anti-discriminare română sancţionează discriminarea indirectă practica CNCD şi cea a instanţelor arată că există încă neclarităţi în aplicarea acestui concept.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)