Uniunea Europeană a ratificat Convenţia ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi

Dintr-un comunicat de presă de ieri aflu că UE a ratificat Convenţia ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi în baza Art. 13 din Tratatul de la Amsterdam. Este pentru prima dată când Uniunea devine parte a unui tratat de drepturile omului şi implicaţiile acestui act sunt uriaşe deoarece, în acest fel, regimul european al drepturilor omului practic intră în o nouă etapă.

Deşi România a semnat Convenţia în septembrie 2007, mare lucru nu s-a mai întâmplat pentru că statul român nu a ratificat Convenţia, în ciuda repetatelor apeluri ale organizaţiilor neguvernamentale (îmi amintesc de exemplu de un memoriu trimis de Coaliţia Anti-discriminare în 2008). Posibile explicaţii: 1. lipsa de interes pentru tematica drepturilor persoanelor cu dizabilităţi, 2. lipsa de interes pentru tematica drepturilor omului în general, 3. alte lipsuri majore.

O analiză interesantă a implicaţiilor ratificării Convenţiei de către UE este realizată de Lisa Waddington aici. Concluziile Lisei sunt aplicabile însă unui univers parcă paralel.

21 Martie - Ziua Internationala pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare rasiala

E 21 martie. Nu o sa dau o declaratie, au dat-o Agentia Drepturilor Fundamentale, ECRI si ODHIR inaintea mea si e buna. O sa aloc insa 5 minute pentru a compara concluziile Raportului Departamentului de Stat al Statelor Unite pe ultimii doi ani la capitolul discriminare. Concluzia: nici macar de stagnare nu poate fi vorba.

Apoi, pentru inca 5 minute, o sa compar discursul public in Moldova si in Romania: pare ca podul de flori poate fi inlocuit de un pod al rasismului biologic, boala grava care ar trebui sa tina mai degraba de istoria filosofiei (Gobineau si Rosenberg) decat de anul de gratie 2010. Kapuscinski are dreptate (si de data asta): 'xenofobia este o boala a oamenilor care sunt speriati si sufera de un complex de inferioritate, speriati fiind de cultura CELUILALT.'

Prefer sa inchei celebrand, in fond libertatea provoaca diversitate si diversitatea mentine libertatea. (Lord Acton, 1907)

CNA atentioneaza Radio Guerilla pentru rasisme

Din Comunicatul de presa al CNA:
Membri ai Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA) au decis, joi, să trimită o scrisoare de atenţionare postului Radio Guerilla, pentru o emisiune ce riscă 'posibile interpretări privind discriminarea'.
'Emisiunea şi-a propus să vorbească despre degradările de limbaj şi comportament în societate, care, însă, au fost asociate cu o aşa-zisă ţiganizare, ceea ce riscă posibile interpretări privind discriminarea şi rasismul', a declarat preşedintele CNA, Răsvan Popescu.
Potrivit acestuia, CNA atenţionează postul tocmai pentru ca, pe viitor, atunci când organizează o asemenea dezbatere, să evite unele accente care să permită asemenea interpretări.
Vicepreşedintele CNA, Ioan Onisei, este de părere că moderatorul, ce trebuie să dea dovadă de imparţialitate, 'este tezist'.
'Nu cred că el (Liviu Mihaiu n.r.) a urmărit în mod expres o chestiune de tip rasial. Chestiunea este nu cumva să se inducă aceste posibile interpretări', a afirmat Mihai Mălaimare, membru CNA.
Membrii CNA au analizat acest caz după ce au primit două reclamaţii.
Potrivit uneia dintre plângeri, 'Asta la revista presei, nene!', difuzată pe 2 şi 3 februarie, 'a încurajat rasismul, xenofobia, intoleranţa şi atitudinea discriminatorie împotriva romilor. Moderatorul a exprimat şi prezentat opinii rasiste'.
'Cele două emisiuni moderate şi realizate de Liviu Mihaiu au ca subiect 'Ţiganizarea României', aşa cum arată şi titlul ales. Deşi Liviu Mihaiu a precizat, în mai multe rânduri, pe parcursul celor două emisiuni, că nu are în vedere discriminarea ţiganilor şi nici nu face referire la ţigani, că discuţiile purtate cu persoanele care au intervenit telefonic în emisiune au fost purtate în jurul dezrobirii romilor, a 'mahalalelor locuite de ţigani', a limbajului împrumutat de la majoritari de la 'ţigani', iar dezbaterile au avut ca punct de plecare comparaţia dintre 'noi', reprezentând populaţia majoritară şi 'ei', reprezentând minoritatea romă', se arată în a doua reclamaţie.
Conform acesteia, Liviu Mihaiu a utilizat în mod peiorativ termenul de 'ţigani' pentru a desemna o minoritate etnică, care, potrivit opiniilor sale, 'reprezintă sursa deformării modului de viaţă, comportamentului şi limbii vorbite de către populaţia majoritară din România'.
În altă ordine de idei, Răsvan Popescu a spus că membri ai CNA şi reprezentanţi ai Asociaţiei Române pentru Măsurarea Audienţelor au, joi, 'o întâlnire prealabilă declanşării procedurii de licitaţie pentru stabilirea măsurătorului unic de audienţă tv'

Burse Rosalynn Carter pentru jurnalism pe probleme de sanatate mintala

Doi jurnalisti romani vor beneficia de aceste burse, care le vor
permite ca, timp de un an, sa realizeze un proiect mediatic cu scopul de
a explora si a aduce in atentia publicului aspecte legate de sanatatea
mintala sau de bolile mintale. Bursele pentru jurnalisti sunt parte a
efortului international lansat de Programul de Sanatate Mintala al
Centrului Carter pentru a reduce stigmatizarea si discriminarea
persoanelor care sufera de boli mintale, precum si pentru eliminarea
informatiei incorecte sau bazate pe stereotipuri.
Cei doi bursieri vor fi selectionati in baza unui concurs de proiecte
de catre un consiliu consultativ format din jurnalisti si specialisti in
domeniul sanatatii mintale. Bursele presupun participarea la doua
reuniuni ale bursierilor Rosalynn Carter (la inceputul si la sfarsitul
proiectului), asistenta tehnica din partea Centrului Carter si a CJI pe
parcursul realizarii proiectului si acces la resursele specifice
(inclusiv experti) ale celor doua organizatii. In plus, fiecare bursier
va primi un sprjin financiar in valoare de 2500 EURO pentru elaborarea
proiectului selectat.

Bursele sunt accesibile tuturor jurnalistilor, indiferent de tipul de
media pentru care lucreaza (presa scrisa, radio, TV, online), inclusiv
jurnalistilor freelance. Proiectele pot include serii de articole,
investigatii, reportaje, elaborarea unor filme documentare, scrierea
unor carti sau orice alta forma de produs editorial.

Candidatii trebuie sa demonstreze interes in domeniul sanatatii
mintale, solide abilitati jurnalistice si o buna cunoastere a limbii
engleze. Proiectele trebuie sa raspunda unor probleme bine definitie si
individualizate, sa descrie metodologia si instrumentele necesare
realizarii activitatilor propuse si sa detalieze modul in care vor
contribui la reducerea discriminarii si stigmatizarii persoanelor
suferind de afectiuni mintale.

Dosarele de inscriere trebuie sa contina:
- curriculum vitae (in limba engleza)
- o scrisoare de intentie (in limba engleza)
- o descriere detaliata a proiectului propus (formularul este
disponibil la http://www.cji.ro/articol.php?article=941)
- un rezumat al proiectului (obiective, activitati, mijloace, efectul
anti-stigma) (in limba engleza)
- un portofoliu de articole reprezentative ale candidatului (care pot
fi sau nu pe tema sanatatii mintale) (in limba romana)

Castigatorii vor fi anuntati in data de 9 iulie 2010, prin intermediul
web-siteului Centrului Carter (www.cartercenter.org (
http://www.cartercenter.org/ )). Ei trebuie sa fie disponibili pentru
deplasarea la Atlanta, in zilele de 13 - 15 septembrie 2010, pentru a
participa la reuniunea anuala a bursierilor. Decizia finala privind
selectarea candidatilor revine Centrului Carter si nu poate fi
contestata.

Termenul limita pentru depunerea proiectelor este 19 aprilie 2010,
orele 17:00. Candidatii care vor trece de prima faza a selectiei vor
sustine un interviu telefonic in limba engleza.

Dosarele de inscriere se depun la sediul Centrului pentru Jurnalism
Independent, Bdul. Regina Elisabeta nr. 32, etaj 1, sector 5, Bucuresti
sau prin e-mail, la bursecarter@cji.ro

Persoana de contact: Carmen Macavei, asistent executiv, tel: 021 311
1375, camen@cji.ro

Bursele Rosalynn Carter pentru Jurnalism pe probleme de sanatate
mintala 2010-2011 reprezinta a patra editie a programului pentru
Romania.

• Bursierii editiei 2007-2008 au fost Alexandru Ulmanu (jurnalist,
cadru universitar la Facultatea de Jurnalism si Stiintele Comunicarii a
Universitatii din Bucuresti) si Paul Radu (jurnalist, Centrul Roman
pentru Jurnalism de Investigatie).
• Bursierii editiei 2008-2009 au fost Emilia Chiscop (jurnalist, Ziarul
de Iasi) si Vlad Mixich (jurnalist, corespondent Deutsche Welle &
Hotnews).
• Bursierii editiei 2009-2010 au fost Georgiana Ilie (jurnalist
freelance) si Rãzvan Vintilescu (jurnalist freelance).

Succes al Asociaţiei Umaniste în privinţa portalului E-Romania

Asociaţia Umanistă Română a depus în iulie 2009 la Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării o petiţie privind conţinutul discriminatoriu din punct de vedere religios al portalului e-Romania pornind de la faptul că portalul, realizat din fonduri publice şi asumat de către Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale şi Guvernul României, privilegia, la secţiunea e-Culte, biserica majoritară în detrimentul celorlalte culte recunoscute în România.
La audierea care a avut loc la CNCD în 19 ianuarie 2010, AUR a făcut precizarea că dacă în 30 de zile, site-ul va fi schimbat în sensul acordării aceluiaşi statut fiecărui cult recunoscut în România, retragem solicitarea privind amendarea ministerului cu suma de 4000 RON.
Intr-un comunicat de presă, Asociaţia salută azi decizia Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale de a modifica site-ul e-Romania în sensul celor cerute de Asociaţia Umanistă Română, astfel încât, în acest moment secţiunea e-Culte este alocată tuturor celro 18 culte recunoscute după cum se poate vedea în meniul din stânga aici.

AUR salută şi modificarea Strategiei naționale eRomania 2010-2013 V2 - Ianuarie 2010 www.romania.gov.ro trecându-se de la acordarea unui statut privilegiat bisericii majoritare la un tratament egal, firesc şi conform legii, pentru toate cele 18 culte recunoscute în România după cum se poate vedea mai jos:

"IV 8. Domeniul e-Culte
Acest domeniu vizează, în principal, următoarele obiective:
Obiectivul 1 Realizarea de instrumente rapide, eficiente, moderne şi atractive (prin prezentare şi interactivitate) pentru publicul românesc şi străin ca suport în:
- Cunoaşterea Istoriei cultelor în România;
- Cunoaşterea Cadrului legislativ, a Statutului diverselor culte;
- accesarea directă a informaţiei geografice, religioase, culturale, educative, turistice şi sociale despre lăcaşurile de cult din România şi străinătate;

Obiectivul 2 Asigurarea prezenţei pe Internet a cunoştinţelor şi informaţiilor privind cultele din România, istoria, prezentul şi implicarea acestora în îmbunătăţirea calităţii vieţii cetăţeanului, prin ridicarea moralului şi a nivelului de cunoaştere.
Principalele beneficii pentru cetăţean şi administraţie sunt:
• Informarea cetăţeanului cu privire la cultele religioase;
• Informarea cetăţeanului în ce priveşte organizarea diverselor culte;
• Cunoaşterea posibilităţilor de acces direct sau virtual la lăcaşurile de cult;
• Cunoaşterea posibilităţilor de formare a tineretului prin accesarea directă a aspectelor culturale, turistice şi religioase ale bisericilor şi mănăstirilor;
• Realizarea unui punct de acces la informaţii publice pentru găsirea unui sprijin moral, social, cultural, turistic, educativ oferit de cultele religioase tuturor celor din ţară sau străinătate;
• Dezvoltarea unui sistem de turism ecumenic."

Si raspunsul diplomatic al MAE

Comunicat din Data: 16.02.2010

Ministrul Afacerilor Externe şi MAE resping ferm orice interpretare într-o notă rasistă sau etnicistă a formulei utilizate de şeful diplomaţiei române în declaraţia de presă din 11 februarie 2010.

Ministrul Baconschi a avut în vedere existenţa unei anumite rate de infracţionalitate, considerată ca fiind „naturală”, în interiorul oricărei comunităţi, dar formula utilizată nu a transmis în mod adecvat mesajul dorit de ministru. Nu există în comunităţile de români din străinătate o rată de infracţionalitate mai ridicată decât cea care se regăseşte în interiorul altor comunităţi de imigranţi.

Din punctul de vedere al MAE şi al ministrului Baconschi, infracţionalitatea este o chestiune ce ţine de comportamentul individual şi nu de etnie.

De altfel, formula a fost deja îndepărtată din declaraţia postată pe site-ul MAE.

Acţiunile Ministerului Afacerilor Externe s-au îndreptat întotdeauna spre cooperare strânsă cu membrii reprezentanţi ai etniei roma şi spre promovarea la nivel european a unei abordări pe problematica romilor. Nominalizarea unui consilier al ministrului pentru problematica roma şi sprijinirea şi promovarea constantă a tuturor iniţiativelor legate de acest subiect la nivel internaţional sunt dovezi în acest sens.

Concluzia zilei de azi: se poate.

Discurs diplomatic cu conţinut rasist

Organizaţiile din Coalitia Anti-discriminare protestează faţă de declaraţiile rasiste ale Ministrului român al Afacerilor Externe, Teodor Baconschi cu ocazia întrevederii cu Secretarul de Stat francez pentru Afaceri Europene, Pierre Lellouche din 11.02.2010, şi faţă de conţinutul comunicatului de presă al Guvernului României din 11.02.2010 ce e presupus a relata asupra discuţiilor din cadrul întrevederii dintre premierul Emil Boc şi Secretarul de Stat francez Pierre Lellouche.
Vorbind despre comunitatea română din Franţa, Ministrul Baconschi afirma, conform declaraţiei de presă de pe site-ul MAE „Avem nişte probleme fiziologice, naturale, de infracţionalitate în sânul unora dintre comunităţile româneşti, în special în rândul comunităţilor cetăţenilor români de etnie roma.” Ministrul asociază în mod direct infracţionalitatea cu etnia. Mai mult decât atât, într-o manieră de maximă gravitate, dă o explicaţie biologică asocierii în infracţionalitate, explicaţie caracteristică Germaniei naziste în motivarea Holocaustului.
Dl Baconschi nu este la curent cu faptul că asocierea infracţionalităţii cu etnia, acel „racial profiling” nu este nici în spiritul nici în litera legii europene a secolului XXI pe care o invocă, dimpotrivă.
Asocierea etniei cu infracţionalitatea lezează dreptul romilor la demnitate şi încalcă legislaţia românescă, europeană şi internaţională de drepturile omului. Mai mult decât atât, declaraţiile nu vin în premieră, asocierea infracţionalităţii cu etnia, întâmplându-se şi în cazul premierului Călin Popescu-Tăriceanu, sancţionate la momentul respectiv de către societatea civilă.
Acelaşi tip de discurs apare şi în comunicatul de presă al Guvernului României în urma întrevederii dintre premierul Boc şi Secretarul de Stat Lellouche: <> (s.n.).
Prin conţinutul său, şi comunicatul de presă emis de Guvernul României face trimitere explicită şi deliberată la existenţa unei legături directe între un grup etnic şi infracţionalitate.

Din cauza gravităţii afirmaţiilor Ministrului de Externe Baconschi, solicităm demisia de onoare a acestuia, sau demiterea sa. Considerăm că menţinerea D-lui Baconschi în fruntea Ministerului de Externe român, în urma afirmaţiilor făcute, lezează demnitatea cetăţenilor români şi că este inadmisibil ca purtătorul de imagine al României în plan extern să dea dovadă de rasism instituţionalizat cu explicaţii ştiinţifice tipice Evului Mediu. Solicităm, de asemenea, Guvernului României şi Ambasadei Republicii Franceze în România să-şi clarifice public poziţiile referitoare la asocierea etnicităţii rome cu infracţionalitatea.
Organizaţiile semnatare au trimis şi o scrisoare de protest (ataşată) instituţiilor vizate şi vor iniţia o petiţie împotriva D-lui Baconschi în faţa Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării.

“Tratati precum gunoaiele”: Coalitia Antidiscriminare se alatura semnalelor de alarma ale Amnesty International in ceea ce priveste locuirea romilor

Coaliţia Anti-discriminare susţine semnalul de alarmă transmis de Amnesty International în legătură cu condiţiile de locuire ale romilor

4.02.2010

Organizatiile semnatare, membre ale Coalitiei Antidiscriminare, solicita Guvernului Romaniei, alaturi de Amnesty International, actiuni ferme in vederea stoparii evacuarilor fortate ale romilor si asigurarea respectarii dreptului la o locuinta adecvata, in conformitate cu angajamentele internationale de respectare a drepturilor omului ratificate de Romania, inclusiv prin modificari legislative care sa aduca legislatia romaneasca din domeniu la standardele asumate.

Cazul documentat de Amnesty International, in care 100 de romi din Miercurea Ciuc au fost evacuati si mutati fortat in 2004, langa o statie de epurare la periferia orasului, apare si in raportul comparat al Agentiei pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene - FRA Conditii de locuire pentru romi si calatori. In cazul Miercurea Ciuc, in lipsa de orice alternativa, romii continua si astazi sa locuiasca langa statia de epurare, in containere, fara acces la utilitati, intr-o zona in care legea interzice locuirea din ratiuni de sanatate publica si unde deja au decedat doi copii mici. Cazul, tipic pentru o practica a ultimilor ani a unor autoritati locale, reprezinta un caz de rasism de mediu. Cu sprijinul Romani CRISS, victimele au formulat plangere penala in fata instantelor de judecata din Romania si, in urma solutionarii nefavorabile, a fost sesizata Curtea Europeana a Drepturilor Omului, cazul fiind pe rol.

Miercurea Ciuc nu este insa un caz singular. Cazurile aduse in instanta de organizatiile Romani CRISS, LIGA PRO EUROPA sau APADOR-CH arata ca evacuari fortate si demolari, uneori in toiul iernii la -15 C, fara respectarea prevederilor legii, se intampla frecvent cand este vorba despre comunitati rome. Mai mult decat atat, comunitatile rome sunt evacuate la marginea oraselor, deseori in apropiere de statia de epurare sau de/pe groapa de gunoi a orasului in incercarea de a segrega comunitatea de romi de restul comunitatii.

Raportul FRA Conditii de locuire pentru romi si calatori pentru Romania inventariaza o serie de tipologii de locuire in saracie extrema ale romilor aratand ca, in ciuda angajamentelor de imbunatatire a situatiei romilor ale Guvernului Romaniei, aceste tipologii s-au pastrat de-a lungul timpului, ba chiar au aparut unele noi datorita practicilor unor autoritati locale de a muta comunitatile de romi in afara oraselor/comunitatilor. Acelasi raport arata ca legislatia in domeniul locuirii din Romania discrimineaza in mod indirect comunitatile de romi, netinand cont de specificitatile comunitatii care, din ratiuni istorice, a avut mai putin acces la proprietate decat comunitatile majoritare, si expunandu-le astfel in mod disproportionat evacuarilor fortate si demolarilor.

Alaturi de recomandarile Amnesty International, Coalitia Antidiscriminare solicita autoritatilor nationale si locale competente ale statului roman o serie de masuri si modificari legislative in materia locuirii si, in mod particular, referitor la situatia locuirii romilor:

• Sa adopte masuri politice si juridice pentru legalizarea asezarilor informale de romi.

• Sa asigure o protectie legala impotriva segregarii etnice si stoparea separarii fizice a comunitatilor de romi de asezarile populatiei majoritare prin orice fel de masuri.

• Sa defineasca si sa includa in lege concepte precum: rasism de mediu, segregare rezidentiala, evacuari fortate, precum si masurile de combatere a acestora etc.

• Sa ratifice Carta Sociala Europeana in intregimea ei, in special articolele 30 – dreptul la protectie impotriva saraciei si excluziunii sociale si 31 – dreptul la locuire, precum si Protocolul Optional la Carta din 1995 ce permite procedura plangerilor colective.


Semnatari din partea Coalitiei Anti-Discriminare:

Active Watch - Agentia de Monitorizare a Presei
Alianta Civica a Romilor din Romania
Asociatia Accept
Centrul de Dezvoltare Curriculara si Studii de Gen : FILIA
Centrul de Resurse Juridice
Centrul Euroregional pentru Initiative Publice
Centrul Parteneriat pentru Egalitate
Institutul pentru Politici Publice
LIGA PRO EUROPA
Romani CRISS

Persoane de contact:
Monica Vasile, Romani CRISS, anamonica[@]romanicriss.org, 0721296029
David Mark, Alianta Civica a Romilor din Romania, david.mark[@]acrr.ro, 0752 07 27 17

CNA interzice reclama sexistă a celor de la Lays

O veste bună preluată via Hotnews: CNA a interzis, marti, difuzarea spotului publicitar "Fii pe faza - Lay's" pe televiziuni, pana la refacerea acestuia intr-o formula care sa fie in acord cu legea audiovizualului, potrivit unui comunicat al institutiei. Decizia forului vine ca urmare a mai multor sesizari, potrivit carora clipul ar apela la "stereotipuri sexiste la adresa femeilor", promovand, in acelasi timp, frumusetea prin chirurgie plastica.

Cum decizia CNA nu a fost încă postată pe site-ul instituţiei, reiau doar comunicatul de presă:
Decizie de somare cu intrare în legalitate pentru posturile de televiziune care difuzează spotul publicitar „Lay’s”. Consiliul a constatat că au fost încălcate dispoziţiile art. 29 alin. 1, lit. c din Legea Audiovizualului. Comunicările comerciale audiovizuale difuzate de furnizorii de servicii media audiovizuale nu trebuie să prejudicieze demnitatea umană, iar conform alin. 2 lit. a „să nu provoace nicio daună morală, fizică sau mentală minorilor şi, în special: a) să nu instige în mod direct minorii să cumpere un produs sau serviciu, prin exploatarea lipsei de experienţă ori a credulităţii acestora”. În spot nu s-au respectat nici prevederile art. 107 şi ale art. 114 alin. 2 din Codul CNA [„Art. 107 - Publicitatea şi teleshoppingul trebuie să servească interesul public prin respectarea regulilor informării şi ale unei competiţii corecte. Art. 114 alin. 2 - „Orice informaţie sau avertizare difuzată sub formă de videotext va fi prezentată static, lizibil şi pe o durată suficientă, astfel încât să fie clar percepută de telespectatori.” ”].

Printre reclamanti se numara deputatul PNL Cristina Ancuta Pocora, presedinta Comisei pentru egalitate de sanse pentru femei si barbati din Parlament, si Agentia Nationala pentru Egalitatea de Sanse intre femei si barbati (ANES).

Daca deputatul PNL reclama faptul ca in reclama la chipsurile Lay's femeia este definita "exclusiv prin atributele sale fizice", ANES atentioneaza asupra faptului ca spotul "infantilizeaza si deresponsabilizeaza barbatii in ceea ce priveste relatiile cu femeile".


"Este unul dintre cele mai urate lucruri pe care le-am vazut", a spus Cristina Trepcea, membru CNA, citata de Mediafax. "Ce stimuleaza la nivelul comportamentului adolescentilor genul asta de comunicare pe mine ma sperie", a adaugat ea.

Potrivit Mediafax, Gabriel Cosoreanu, de la Star Foods, a precizat in sedinta publica a CNA ca reclama se vrea o poveste si nu incalca legislatia audiovizuala:

* "Reclama noastra se vrea a fi o poveste ce vrea sa comunice un mesaj, ce face parte dintr-o campanie (...) Povestea in sine are un rol amuzant, acesta fiind si motivul pentru care s-a mers pe ideea din spot. Subiectul este temerea tinerilor cum ca atentia lor poate fi acaparata de altcineva".

Membrii Consiliului au decis ca spotul incalca normele in vigoare care spun ca:

* "Comunicarile comerciale audiovizuale difuzate de furnizorii de servicii media audiovizuale trebuie sa nu provoace nicio dauna morala, fizica sau mentala minorilor si, in special, sa nu instige in mod direct minorii sa cumpere un produs sau serviciu, prin exploatarea lipsei de experienta ori a credulitatii acestora".
* "Publicitatea si teleshoppingul trebuie sa serveasca interesul public prin respectarea regulilor informarii si ale unei competitii corecte".
* "Orice informatie sau avertizare difuzata sub forma de videotext va fi prezentata static, lizibil si pe o durata suficienta, astfel incat sa fie clar perceputa de telespectatori".

Scrisoare deschisă către ANPH

In continuarea comentariilor din cadrul postului de ieri referitoare la necesitatea modificării Legii 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap pentru a răspunde obligațiilor asumate prin Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu diyabilități, iată o scrisoare deschisă trimisă de Fundația Pentru Voi și IPP Autorității Naționale pentru Persoanele cu Handicap în legătură cu elaboararea unor standarde de cost pentru serviciile sociale în absența consultărilor cu părțile interesate.

Comunicatul Pentru Voi și IPP

Scrisoare deschisa

20 ianuarie 2010. Fundatia "Pentru Voi" si Institutul pentru Politici
Publice, au trimis o scrisoare deschisa ANPH si Ministerului Muncii prin
care isi arata nemultumirea fata de decizia Guvernului Romaniei de a
elabora HG nr. 23/2010 privind aprobarea standardelor de cost pentru
serviciile sociale, fara consultarea partenerilor sociali.

Asa cum e formulata, HG 23/2009 incalca principiile Conventiei ONU
privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilitati si ale Legii 448/2006
privind promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilitati. Aceasta
deoarece, standardele de cost prevazute pentru serviciile sociale in
comunitate: locuinte protejate, centre respiro si centre de zi sunt mult
mai mici decat cele prevazute pentru fostele camine spital devenite
Centre de Recuperare si Reabilitare Neuropsihica - CRRN. De exemplu
standardul de cost pentru CRRN este aproape dublu fata de cel pentru
locuinte protejate: 26.163,37 lei/beneficiar/an fata de 14.796
lei/beneficiar/an.

Faptul ca pentru locuinte protejate se prevede un singur standard de
cost indiferent de tipul locuintei protejate: cu protectie maxima, medie
sau minima, denota diletantism si lipsa de cunoastere a acestor tipuri
de servicii sociale.

Prin aceste standarde, furnizorii de servicii sunt incurajati sa
dezvolte in continuare institutii de tip CRRN, in detrimentul promovarii
serviciilor comunitare. Si aceasta in ciuda criticilor permanente la
care a fost supusa Romania in ultimii 20 de ani, din partea presei si
organizatiilor internationale, pentru tratamentul inuman pe care il
ofera persoanelor cu dizabilitati din institutii.

In multe CRRN, calitatea vietii persoanelor cu dizabilitati este foarte
scazuta: beneficiarii locuiesc in dormitoare uneori de 10 persoane,
conditiile igienice sunt deficitare, structura personalului este total
neadecvata: la nivel national media este de 1 educator la 14
beneficiari, ceea ce duce la lipsa de implicare a beneficiarilor in
activitati. Practic, statul roman condamna in continuare persoanele cu
dizabilitati la excluziune sociala, in instituitii in care vegeteaza,
lipsiti de activitati zilnice, de orice posibilitate de dezvoltare
personala, de invatare a unei meserii, de dobandire a unei slujbe.

O alta problema o constituie lipsa de normative care sa defineasca
fiecare tip de serviciu social pentru care se definesc standarde de cost
si sa stabileasca criteriile de eligibilitate: de exemplu ce inseamna
Centru pilot de Recuperare si reabilitare si de ce standardul de cost in
centrul pilot e mai mare decat in Centrul de recuperare si reabilitare
neuropsihiatrica?

O alta deficienta majora a HG 23/2010 este stabilirea de standarde de
cost pe tip de serviciu si nu stabilirea unui buget personal pentru
persoana cu dizabilitati, care sa tina cont de nevoile individuale, asa
cum se practica la nivelul Uniunii Europene. Conform HG 23/2010,
indiferent daca beneficiarul are dizabilitate usoara, medie, grava sau
profunda, standardul de cost este acelasi. Evident nevoile acestor
persoane sunt mult diferite indeosebi in ceea ce priveste personalul de
ingrijire: costurile vor fi mult mai mari in cazul beneficiarilor cu
dizabilitati severe si asociate. Efectul HG 23 va fi accentuarea
discriminarii persoanelor cu dizabilitati severe carora li se refuza
accesul la servicii comunitare. Aceasta abordare contravine
prevederilor rezolutiei Parlamentului European din 14 martie 2007
privind serviciile sociale de interes general in Uniunea Europeana, care
prevede dreptul la servicii sociale flexibile, centrate pe persoana si
adaptate nevoilor individuale.

Cu tristete constatam ca primii sacrificati in contextul crizei
economice sunt persoanele cu dizabilitati mentale, indeosebi cele
severe. In calitate de tara membra a UE, Romania are obligatia de a
respecta conventiile internationale si legislatia europeana. Solicitam
Guvernului convocarea unei intalniri cu partenerii sociali: ONG-urile
persoanelor cu dizabilitati si principalii furnizori de servicii sociale
comunitare din tara pentru analizarea HG 23/2010 si amendarea ei in asa
fel incat sa permita accesul la servicii comunitare pentru persoanele cu
dizabilitati intelectuale.

Va stam la dispozitie pentru orice alte detalii tel: 0256.228.062,
e-mail: pentruvoi@pentruvoi.ro sau tel: 021 212 3126, e-mail:
office@ipp.ro .

Cu consideratie,

Laila Onu
Violeta Alexandru

Director general executiv
Director

Fundatia "Pentru Voi"
Institutul pentru Politici Publice

MinorityFEST by youth - Festivalul National al Minoritatilor din Romania

Asociaţia “Reţeaua Naţională a Tinerilor Romi” (RNTR), în parteneriat cu Uniunea Naţională a Studenţilor din România (UNSR), are deosebita plăcere de a vă invita să luaţi parte la Festivalul National al Minoritatilor din Romania „MinorityFEST by Youth”.
Proiectul Festivalul National al Minoritatilor din Romania „MinorityFEST by Youth” este o initiativa finantata de Ministerul Tineretului si Sportului (Directia Generala de Programe pentru Studenti), prin Casa de Cultura a Studentilor Bucuresti, desfasurandu-se in perioada 12 noiembrie – 6 decembrie 2009.
Astfel, in cursul zilei de vineri 4 decembrie, organizatorii si ceilalti parteneri ai evenimentului - Asociatia Studentilor si Elevilor Basarabeni (ASEB) si Asociatia Studentilor Tatari din Romania (ASTR), vor incerca sa incante auditoriul cu traditiile si obiceiurile minoritatiilor din care provin promovand interculturalitatea si coeziunea sociala.
In acest sens, fiecare minoritate participanta va avea cate un stand de prezentare in care isi va promova vestimentatiile si obiectele traditionale, vor sta de vorba cu trecatorii pentru a le prezenta obiceiurile, cutumele, traditiile etc.Totodata, pe scena festivalului vor evolua o serie de ansambluri de dansuri traditionale si artisti provenind din fiecare minoritate.
Participantii la acest eveniment vor putea degusta din mancarurile traditionale (gulas, suberek, baklava, tochitura tiganeasca), obiceiurile si traditiile fiecarei minoritati in parte.
Festivalul minoritatilor se va desfasura începand cu orele 16:00, locatia fiind Clubul Princess situat in campus Regie, Bulevardul Orhideelor nr.3-5, sector 6, Bucuresti.(punct de reper : zona Carrefour Orhideea.
In acelasi timp, proiectul isi propune sa initieze si sa dezvolte o retea sociala (egroup de discutii) a studentilor apartinand principalelor minoritati din Romania (roma ,maghiara, tatara, machedoneana, s.a.) prin intermediul careia sa se realizeze un schimb de informatii privind traditiile, obiceiurile, cutumele fiecarei minoritati.Aceasta retea sociala va reprezenta un exemplu de buna practica pentru ceilalti studenti din tara si va fi un prim demers in ceea ce priveste socializarea si buna intelegere intre aceste minoritati.
Pentru informaţii suplimentare ne puteţi contact la :
Tel: 0762.459.531
E-mail: alin@rntr.ro sau office@rntr.ro
Persoana de contact: Voicu Alin , coordonator eveniment.

Pentru Voi si IPP solicită Parlamentului ratificarea Convenţiei ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi

In continuarea postarii de ieri, Pentru Voi şi IPP au sărbătorit Ziua Internaţională a Persoanelor cu Dizabilităţi printr-un mesaj trimis Parlamentului:

COMUNICAT DE PRESA

De Ziua Internationala a Persoanelor cu Dizabilitati,

Fundatia "Pentru Voi" si Institutul pentru Politici Publice (IPP)

šcer Parlamentului Romaniei sa ratifice Conventia ONU cu privire la drepturile persoanelor cu dizabilitati

la inceputul viitoarei sesiuni parlamentare

Bucuresti/Timisoara, 3 decembrie 2009 ” Fundatia "Pentru Voi" si Institutul pentru Politici Publice (IPP) solicita autoritatilor romane sa aplice principiile asumate prin semnarea, de catre Romania, a Conventiei ONU pentru drepturile persoanelor cu dizabilitati, recent ratificata de Comunitatea Europeana.

"Dupa 20 de ani de reforme succesive, mai putin de 2% din persoanele cu dizabilitati intelectuale au acces la servicii sociale comunitare si mai putin de 1% sunt angajate in munca. In spatele statisticilor sunt destine condamnate la izolare, sunt familii sacrificate. Facem un apel la viitorul Guvern si la Parlamentul Romaniei sa actioneze pentru a curma drama persoanelor cu dizabilitati intelectuale si a familiilor lor. Dupa o viata de sacrificiu, parintii persoanelor cu dizabilitati cer statului roman dreptul la demnitate si la o viata decenta pentru copiii lor. Un prim pas necesar este ratificarea Conventiei Natiunilor Unite", a declarat Laila Onu, director general executiv al Fundatiei "Pentru Voi".

Militand activ pentru apararea drepturilor persoanelor adulte cu dizabilitati intelectuale din Romania, Fundatia "Pentru Voi" si Institutul pentru Politici Publice (IPP) apreciaza ca ratificarea, in perioada urmatoare, a Conventiei reprezinta un angajament al societatii romanesti cu privire la drepturile persoanelor cu dizabilitati.

"De aproape 2 ani asteptam ca Guvernul si Parlamentul Romaniei sa consfinteasca ceea ce comunitatea internationala a decis intr-un timp record - promovarea activa a drepturilor persoanelor cu dizabilitati. Astazi, in prag de alegeri prezidentiale, consideram ca autoritatile statului - puterea legislativa si cea executiva - au atat o datorie legala, cat si una morala de a pune in practica principiile Conventiei", sustine Violeta Alexandru, Directorul IPP.

Conventia ONU este primul document oficial referitor la drepturile omului ratificat de un numar impresionant de tari din toata lumea - 143 de tari au semnat Conventia si 74 au ratificat-o deja de la intrarea in vigoare in mai 2008. In calitate de tara semnatara, Romania are datoria de a finaliza acest proces pentru a determina cu adevarat o reforma in ceea ce priveste crearea unui mediu de viata adecvat pentru persoanele cu dizabilitati, prin ratificarea de catre Parlament cu prioritare a Conventiei la inceputul sesiunii legislative viitoare.

NDI- BARIERELE PARTICIPĂRII POLITICE A ROMILOR DIN ROMÂNIA

Comunicat de presă al Institutului Naţional Democrat în legătură cu lansarea unui studiu referitor la participarea politică a romilor din România cu nişte concluzii interesante pentru politicienii doritori de înregimentare a voturilor rome şi, chiar mai interesante, pentru câteva instituţii ale statului.

BUCUREȘTI – România a înregistrat un progres în ce privește integrarea romilor în viața politică, însă există în continuare bariere majore care necesită atenție, înainte ca romii să fie considerați pe deplin participanți activi în viața politică românească, este concluzia noului raportul al National Democratic Institute (NDI), dat publicității astăzi.

Pentru romi – cea mai numerosă minoritate etnică din România – atitudinile societăţii faţă de aceştia prezintă cele mai mari bariere în privinţa implicării civice, implicării în viaţa partidelor politice şi în dezbaterile politice, menţionează raportul. „Aceste bariere motivaţionale şi atitudinale vor necesita un agajament pe termen lung pentru a aborda aceste probleme şi a le rezolva”, se mai precizează în raport.

Alte bariere sunt de natură structurală, legate de alegeri, reprezentare parlamentară şi de eficienţa diferitelor instituții ale administrației publice centrale, cum ar fi Agenția Națională pentru Romi sau Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării. „Acestea se pot aborda în mare parte printr-o bugetare adecvată sau reforme legislative, în măsura în care există voință politică”, afirmă NDI.

Raportul, unul dintre cele mai mari şi complete studii de acest gen, se bazează pe rezultatele unei evaluări derulate în România în perioada martie-iulie 2009. Studiul a fost finanţat de National Endowment for Democracy şi Open Society Institute. Evaluarea s-a bazat pe cercetare, un sondaj de opinie, focus grupuri, interviuri şi evaluare în teren, derulate în România. Studiul de anul acesta este o continuare a misiunilor de evaluare desfăşurate de NDI în 2003 în Bulgaria, România şi Slovacia, pentru a determina modul în care minoritatea romă poate poate folosi procesele politice în mod mai eficient pentru a aborda problemele de durată ale excluziunii sociale şi economice.

Pe baza rezultatelor şi recomandărilor misiunii din 2003, NDI a condus programe în regiune menite să îmbunătăţească angajarea romilor în viaţa politică şi civică. Cea mai recentă evaluare va fi folositoare pentru planificarea viitoare a Institutului şi ca sprijin pentru alţi actori relevanţi, cum ar fi activiştii romi civici şi politici, oficialii guvernamentali şi organizaţii care derulează programe, întrucât aceştia vor aborda problematica de durată a deprivării de drepturi civile a minoritarilor romi și pe cea a îmbunătățirii situației celei mai sărace și vulnerabile comunități etnice din Europa.

Pe baza rezultatelor, NDI a formulat un set de recomandări care evidenţiază importanţa includerii problematicii romilor pe agenda politică la toate nivelurile şi nevoia de a aloca resurse financiare şi umane sporite acestei problematici. Recomandările specifice includ:

· Partidele politice parlamentare trebuie să abordeze în discursul public şi într-un registru important situaţia extrem de dificilă în care se află minoritatea romă şi să dezvolte strategii eficiente de ţintire a acestui grup de alegători, cu reprezentanţii proprii desemnaţi de comunităţi şi organizaţiile neguvernamentale.

· Finanţarea societăţii civile de către guvernul român, precum şi de către comunitatea internaţională trebuie sporită pentru proiecte menite să contribuie la participarea politică, să consolideze activismul şi educaţia civice şi să promoveze iniţiativele de advocacy pe teme de interes.

· Guvernul și Parlamentul României trebuie să consolideze mandatul, neutralitatea și resursele Agenției Naționale pentru Romi, pentru îmbunătățirea coordonării dintre diversele ministere și alte instituții publice centrale cu atribuții în politicile publice pentru romi.

· Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării trebuie să promoveze mai larg rolul său de instituție jurisdicțională în domeniul egalităţii de tratament, în beneficiul romilor și al celorlalte grupuri vulnerable afectate de discriminare.

· Partida Romilor trebuie să încerce să-şi recâştige votanţii romi pierduţi, printr-o reevaluare a strategiei si platformei politice ale sale și să-și revigoreze structurile politice cu o nouă generație de suporteri, candidați și lideri, care vor demostra angajament în serviciul public.

· Societatea civilă trebuie să joace un rol mai larg în spargerea barierelor în calea integrarii politice a romilor, prin ilustrarea unor abordări care includ formarea și cultivarea de noi tineri lideri romi, proiecte de educație civică vizând comunitățile rome și nerome, proiecte de organizare comunitară menite să creeaze punţi de comunicare între etnii, precum şi un angajament constructiv cu parlamentul şi guvernul pentru promovarea unei agende legislative clar definite în beneficiul cetăţeanului, care să se bucure de un larg sprijin, în urma consultării publice, într-un proces participativ.

· Nu în cele din urmă, instituţiile Uniunii Europene şi comunitatea internaţională trebuie să continue să ţină România responsabilă pentru obligaţiile legale ce-i revin în materia drepturilor omului şi al aplicării principiului egalității de tratament, al promovării diversităţii culturale în Statele Membre şi să finanţeze programe care să aibă ca obiectiv creșterea incluziunii politice a romilor.

O copie în format electronic a raportului este disponibilă în limba engleză pe site-ul web al NDI: www.ndi.org.

Două noi studii: Premise pentru politici performante de incluziune socială a romilor

Fundaţia Soros România a lansat luni, 28 septembrie 2009, două studii sociologice care vizează comunitățile roma: „Femeile roma – ce știm și ce nu știm despre ele” și „Incluziunea romilor pe piața muncii – percepții ale factorilor implicați”. Studiile readuc în discuție probleme de incluziune socială la nivelul comunităților cu romi şi pot fi descărcate de aici.
De citit, comentat, aplicat.

Centrul de Resurse Juridice comdamnă derapajele rasiale recente

Uniforma nazista, Legile rasiale si Romania anului 2009
Comunicat de presă al CRJ:



Centrul de Resurse Jurdice condamna lipsa de reactie a organelor statului roman si a partidelor politice la derapajele discriminatorii si rasiste din Romania anului
2009, ce amintesc si chiar repeta experiente pe care le credeam rezervate unui
trecut negru din istoria omenirii. Dupa lipsa de reactie din partea PSD sau
reactia nefericita a Presedintelui Romaniei si in general pasivitatea
condamnabila a autoritatilor statului roman la gestul iresponsabil si de natura
penala al primarului Constantei, Radu Mazare, care a purtat uniforma
Wermacht-ului cu simboluri naziste, acompaniat si de fiul sau imbracat in
uniforma nazista, un alt incident, mai putin mediatizat, aminteste din nou de
Germania hitlerista. Ne referim la un asa-zis «Protocol » ce a fost impus
exclusiv romilor din localitatea Sanmartin, judetul Harghita, in urma unui
conflict interetnic intre maghiarii majoritari si romii minoritari din
localitate. Protocolul, elaborat si impus pe criterii de rasa, aminteste
izbitor de mult de legile rasiale importiva evreilor. CRJ atentioneaza de
asemenea asupra faptului ca, mai ales in context de criza economica,
nesanctionarea adecvata a rasismului poate duce la consecinte nefaste in
cautarea de tapi ispasitori.

Pornind de la un conflict intre cativa etnici romi si maghiari, si pe fondul tensiunilor acumulate in localitatea Sanmartin, au avut loc, incepand cu 31 mai 2009,
atacuri violente, sistematice si repetate din partea maghiarilor asupra
bunurilor tuturor romilor, inclusiv incendierea unei case. Etnicii romi si-au
parasit casele refugiindu-se in padure, si inca nu s-au intors cu totii,
inclusiv copii, datorita amenintarilor continue si intimidarii din partea
comunitatii de maghiari, inclusiv in prezenta politiei. Intr-una dintre
intalnirile de reconciliere organizate de autoritatile locale, a fost adoptat
un protocol in 11 puncte, ce a fost impus exclusiv romilor, drept conditie
pentru a putea reveni in localitate.

Un astfel de protocol,destinat unei parti a comunitatii pe criterii etnice, incheiat sub tutela autoritatilor locale si implementat de acestea cu ajutorul maghiarilor
majoritari, tradeaza principiul legilor rasiale ale Germaniei naziste.
Legiferarea discriminariii a fost pasul necesar pentru a
« justifica » Holocaustul.

In plus, prevederi ale Protocolului de la Sanmartin de genul « Cine nu detine
teren agricol de cel putin 0,50 ha nu are voie sa mearga la camp si sa detina
cai. Termen : permanent » sau «Clarificarea proprietatii private atat
la terenuri cat si la constructii - Termen, 15 zile », pe langa faptul ca sunt
ilegale, abuzive si discriminatorii, redefinesc regimul proprietatii in afara
Constitutiei Romaniei. Atat faptul ca romii in general nu detin teren agricol,
cat si situatia neclara a terenurilor si constructiilor romilor, - o problema
frecventa in randurile romilor, desi nu exclusiv o problema a etniei - tin de
responsabilitatea statului roman. Faptul ca autoritatile de stat accepta
reglementari in sfera proprietatii de tipul celor impuse romilor releva
abdicarea statului de la atributiile sale de reglementare si aplicare a legii.

Alte prevederi ale protocolului cum ar fi «Comportament civilizat de zi cu zi -
PERMANENT » sau « Folosirea strandului in conditii igienico-sanitare » evidentiaza argumentarea rasista a protocolului presupunand ca romii nu respecta standardele de civilizatie (nu se stie ale cui) si nu se spala, aducand astfel atingere demnitatii romilor in general si desfiintand intreaga legislatie internationala cu privire la drepturile omului, nediscriminare si protectia minoritatilor, la care Romania este parte.

Este condamnabil faptul ca UDMR, declina orice responsabilitate pentru ceea ce se
intampla in Sanmartin, avand in vedere faptul ca primarul localitatii face
parte din UDMR. In acest fel, UDMR, pana acum campion al drepturilor
minoritatilor, se face complice, alaturi de autoritatile statului roman, la
implementarea unui protocol ilegal si rasist.

Aceasta lipsa de reactie generalizata arata cat de mult cunosc si inteleg decidentii Romaniei semnificatiile teribile ale unei istorii pe care omenirea a promis sa nu o mai repete niciodata, cat de pregatiti sunt sa recunoasca si sa sanctioneze
aranjamentele si actiunile rasiste atunci cand acestea apar, si mai ales cand
sunt implementate de, sau cu complicitatea autoritatilor si-a fortelor de
ordine, si cat de capabili sunt sa influenteze discursul si comportamentul
public spre respectul pentru demnitatea umana.

CRJ atrage atentia si asupra faptului ca s-au inmultit
situatiile tensionate, ca un alt conflict a avut loc in localitatea
Sancraieni, judetul Harghita in luna iulie, si ca in alte tari europene au avut
deja loc crime cu motivatie rasista impotriva romilor. Pe fondul crizei
economice si-a campaniei anti-romi sustinuta de-a lungul ultimilor ani in
paralel cu cea din Italia, lipsa de reactie adecvata si in conformitate cu
legea din partea organelor statului roman cat si lipsa de condamnare publica a
blamarii colective a romilor si a actelor de justitie populara, pot duce la
extinderea fenomenului, cu consecinte incalculabile atat pe plan intern, cat si
pe plan extern pentru Romania, deja condamnata la CEDO in cazul unor conflicte
interetnice din anii `90.

Reacția Departamentului pentru Relații Interetnice față de incidentele de la Sâncrăieni

În sfârșit o reacție a autorităților în legăturâ cu incidentele de la Sâncrăieni, Sânmartin.

Comunicat

Departamentul pentru Relaţii Interetnice îşi exprimă îngrijorarea faţă de confruntările violente între localnici care au avut loc în ultima perioadă în diferite localităţi, culminând cu cele din comuna Sâncrăieni, judeţul Harghita, având ca victime persoane aparţinând diferitelor etnii.
România a beneficiat în ultimii ani de o perioadă calmă – după ce în perioada 1990 – 1996 s-au petrecut peste 30 de incidente violente între comunităţi de romi şi neromi, soldate cu 13 victime şi cu peste 300 de case incendiate .
Departamentul pentru Relaţii Interetnice a condamnat întotdeauna faptul că în diferite comunităţi locale anumite persoane încearcă „să-si facă singuri dreptate”. Ca şi în cazurile Apaţa şi Racoş, jud. Braşov, sau Sânmartin şi Sâncrăieni, jud. Harghita, DRI consideră că autorităţile locale, Poliţia rurală şi comunitară, Parchetul nu au fost prezente în suficientă măsură pentru a preveni şi aplana astfel de manifestări.
Deşi în urma evenimentelor din Sâncrăieni, jud. Harghita a fost încheiat un protocol, credem că acesta nu poate fi decât o soluţie de moment, astfel de documente nefiind un substitut pentru politicile publice de incluziune socială şi cele de promovare ale dialogului interetnic.
Suntem convinşi de asemenea că aceste cazuri nu sunt izolate ci pot fi prezente sau pot apărea în viitorul apropiat şi în alte localităţi.
Considerăm că este necesară o analiză mult mai profundă a situaţiei, identificarea problemelor reale izvorâte în situaţia socială precară. De asemenea credem că este necesară o constantă comunicare între reprezentanţii comunităţilor de romi şi cei ai autorităţilor locale. Apelăm totodată la implicarea mult mai serioasă şi mai eficientă a autorităţilor abilitate (primari, consilii locale, poliţie, parchet) pentru prompta aplicare a legii faţă de persoanele care o încalcă.
În consecinţă, Departamentul pentru Relaţii Interetnice doreşte să iniţieze un dialog între reprezentanţii comunităţilor de romi şi cei ai administraţiei centrale şi locale, în vederea creării unui sistem de mediere permanentă precum şi în vederea identificării unor soluţii durabile, bazate pe programe eficiente de dezvoltare locală şi comunitară.

ATTILA MARKÓ
Secretar de stat

20 Martie - ziua internaţională pentru combaterea discriminării rasiale

Intr-un comunicat de presă comun al Agenţiei Drepturilor Fundamentale, ODHIR şi ECRI cu ocazia zilei de 20 martie, cele trei organizaţii îşi exprimă îngrijorarea în legătură cu creşterea numărului de atacuri violente care au ca victime azilanţi, migranţi sau romi ( Ziua internaţională pentru combaterea rasismului comemorează omorârea a 69 de persoane de către poliţia regimului de apartheid în 1960 precum şi ratificarea Convenţiei ONU pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială. Cum asistăm deja la evenimente deja previzibile în timp de criză şi anume transformarea minorităţilor în pretexte pentru linşajul mediatic promovat de politicienii populişti şi resuscitarea limbaului urii, este binevenit mesajul celor trei instituţii şi solicitarea lor adresată personalităţilor publice de a evita derapajele care pot determina tensiuni etnice, rasiale sau religioase.

Cele trei organizaţii fac câteva propuneri guvernelor europene dintre care unele sunt aplicabile şi în contextul românesc: asigurarea de cursuri de pregătire pentru poliţişti, jandarmi, procurori, judecători pentru a creşte gradul de eficienţă al acestora în soluţionarea cazurilor de infracţiuni ale urii, monitorizarea şi colectarea de date statistice în legătură cu crimele urii (rasiale, xenofobe sau anti-semite), independenţă şi resurse pentru ca instituţiile naţionale care au ca mandat protejarea drepturilor omului să funcţioneze în mod eficient.

Poziţie publică a unor personalităţi din lumea academică faţă de propunerea de iniţiativă legislativă referitoare la folosire a etnonimului ţigan

Iată textul unui document, semnat de persoane din mediu universitar, mobilizate într-un demers exemplar de Gelu Duminică de la Agenţia Împreună.

Având in vedere dezbaterea publică existentă în România în această perioada vizavi de necesitatea folosirii etnonimul „tigan" în locul celui de „rom", considerăm că este necesar să exprimam urmatoarea poziţie publică:

Nu există şi nu poate exista în România o lege care să stabilească denumirea unei etnii. Propunerea de identificare obligatorie a unei comunităţi printr-un cuvânt şi interzicerea unui etnonim ignoră principiile statului de drept în care drepturile şi libertăţile fundamentale sunt garantate constituţional pentru toţi cetăţenii, indiferent de apartenenţa lor etnică .

Atragem atentia asupra efectelor adverse pe care un astfel de demers îl poate genera. Istoria acestor meleaguri a facut din comunitatea romilor o minoritate extrem de vulnerabilă, victimă a legării de glie, a robiei si a Holocaustului. Recent, la începutul anilor 1990, comunitătile de romi au fost ţinta unor atacuri colective.

Instigarea la stigmatizare etnică, mai ales în contextul crizei economice prezente, este un act iresponsabil ce poate împinge şi România pe calea violenţelor interetnice.

Această stigmatizare a romilor din România este perfect simetrică stigmatizării românilor din Italia, prin generalizările părtinitoare pe care se bazează.

Semnatari:

1.Prof. univ. dr. Maria Voinea, prorector, Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala, Universitatea din Bucuresti
2.Prof. univ. dr. Marian Preda, decan Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala, Universitatea din Bucuresti
3.Prof. univ. dr. Cristian Preda, decan Facultatea de Stiinte Politice, Universitatea din Bucuresti
4.Prof. univ.dr. Nicu Gavriluta, decan Facultatea de Filosofie si Stiinte Social-Politice, Universitatea "A. I. Cuza" Iasi
5.Prof. univ.dr. Floare Chipea, decan Facultatea de Stiinte Socio-Umane, Universitatea din Oradea
6.Conf. univ. dr. Cristian Pirvulescu, decan Facultatea de Stiinte Politice, SNSPA, Bucuresti
7.Prof. univ. dr. Lazar Vlasceanu, sef de catedra, Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala, Universitatea din Bucuresti
8.Prof. univ. dr. Dumitru Sandu, Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala, Universitatea din Bucuresti
9.Prof. univ. dr. Mihaela Miroiu, Facultatea de Stiinte Politice, SNSPA, Bucuresti
10.Prof. univ.dr. Iulia Motoc, Facultatea de Stiinte Politice, Universitatea din Bucuresti
11.Prof. univ .dr. Alexandru Florian, Universitatea Crestina “Dimitrie Cantemir”, director executiv Institutul National pentru Studierea Holocaustului din Romania Elie Wiesel
12.Prof. univ. dr. Eniko Magyari-Vincze, Universitatea Babes-Bolyai
13.Prof. univ. dr. Maria Larionescu, Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala, Universitatea din Bucuresti
14.Prof.univ.dr. Liviu Rotman, Facultatea de Stiinte Politice SNSPA, Bucuresti
15.Prof. univ. dr. Maria Bucur, Facultatea de Istorie, Indiana University, Bloomington, USA
16.Profesor universitar asociat dr. Liliana Popescu Birlan, Facultatea de Stiinte Politice, SNSPA, Bucuresti
17.Conf. univ. dr. Adrian Hatos, prodecan Facultatea de Stiinte Socio-Umane, Universitatea din Oradea
18.Conf. univ. dr. Doru Buzducea, prodecan Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala, Universitatea din Bucuresti
19.Conf.univ. dr. Cosima Rughinis, Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala, Universitatea din Bucuresti
20.Conf. univ. dr. Florica Stefanescu, Facultatea de Stiinte Socio-Umane, Universitatea din Oradea
21.Conf. univ. dr. Serban Olah, Facultatea de Stiinte Socio-Umane, Universitatea din Oradea
22.Conf. univ. dr. Gabriel Andreescu, Facultatea de Stiinte Politice, SNSPA, Bucuresti
23.Conf. dr. univ. Alin Ciupala, Facultatea de Istorie, Universitatea din Bucuresti
24.Conf. univ. dr. Maria-Sabina Draga Alexandru, Facultatea de Limbi si Literaturi Straine, Univesitatea din Bucuresti
25.Conf. univ. dr. Vasile Burtea, Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala, Universitatea din Bucuresti
26.Conf. univ. dr. Ana Radulescu, Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala, Universitatea din Bucuresti
27.Conf. univ. dr. Botezatu Cezar, Universitatea Romano-Americana
28.Conf. univ. dr. Gheorghe Sarau, Universitatea Bucuresti, Facultatea de Limbi si Literaturi Straine
29.Lect. univ. dr. Delia Grigore, Universitatea Bucuresti, Facultatea de Limbi si Literaturi Straine
30.Lect. univ. dr. Valentina Rujoiu Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala, Universitatea din Bucuresti
31.Lect. univ. dr. Liviu Andreescu, Facultatea de Limbi Straine, Universitatea “Spiru Haret”
32.Lector. univ. dr. Valentina Rujoiu, Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala, Universitatea din Bucuresti
33.Lector. univ. dr. Adrian Dusa, Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala, Universitatea din Bucuresti
34.Lector univ. dr. Mihaela Lambru, Facultatea de Sociologie si Asistenta sociala, Universitatea din Bucuresti
35.Asist. univ. Marina Tataram, Facultatea de Stiinte Politice, Universitatea din Bucuresti
36.Asist. univ. dr. Monica Vasile, Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala, Universitatea din Bucuresti
37.Asist. univ. Botezatu Elena, Universitatea Romano-Americana

Scrisoare de protest referitoare la iniţiativa Jurnalului Naţional de a reglementa folosirea termenilor "rom"/"tigan"

Colegii de la Alianţa Civică a Romilor din România au iniţiat o primă acţiune de protest faţă de proiectul Jurnalului Naţional de a strânge semnături pentru o iniţiativă legislativă de 'reglementare' a utilizării termenilor "rom," respectiv "ţigan." Se anunţă vremuri grele atât pentru drepturile minorităţilor cât şi pentru libertatea de exprimare.

Iată textul scrisorii deschise adresate Jurnalului National:


3 martie 2009

Către: Cotidianul Jurnalul Naţional

În atenţia: Dl. Marius Tucă, Redactor Şef

Ref: Solicitare drept la replică


Stimate Domnule Redactor-Şef,

Am luat cunostinţă din ediţia de ieri, 2 martie a.c., despre o iniţiativă legislativă a cotidianulului Jurnalul Naţional (Propunere Jurnalul Naţional: "Ţigan" în loc de "rom", de Gabriela Antoniu - http://www.jurnalul.ro/articole/145427/propunere-jurnalul-national:-tigan-in-loc-de-rom). Este lăudabil faptul că mass media se implică în campanii publice menite să îmbunătăţească lacunele existente în societatea noastră. Este o dovadă de implicare totală atunci când un cotidian iniţiază un proiect legislativ care va îmbunătăţi, bunăoară, viaţa a aproximativ 21 de milioane de cetăţeni români, cu naţionalităţi dintre cele mai diverse, 19 mai exact, câte sunt recunoscute prin Constituţia României.

Profităm de acest prilej să precizăm că, în conformitate cu prevederile Constituţiei României (art. 6) şi ale Convenţiei Cadru privind protecţia minorităţilor naţionale a Consiliului Europei (art.3), România recunoaşte dreptul la identitate al persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, ca şi multe alte tratate internaţionale la care România este parte.

Practica monitorizării aplicării Convenţiei cadru de către Comitetul Consultativ arată fără echivoc faptul că minorităţile beneficiază de dreptul de a solicita autorităţilor să le fie recunoscută denumirea pe care o doresc.

Inutil să menţionăm că prevederile unei legi nu pot “bate”, ca forţă juridică, prevederile constituţionale sau pe cele ale unor tratate internaţionale la care un stat este semnatar. Ori să amintim faptul ca, într-un regim democratic autentic, un astfel de proiect legislativ nu ar primi aviz de constituţionalitate din partea Consiliului Legislativ, în eventualitatea în care s-ar strecura printre culoarele Parlamentului.

Pentru susţinerea denominaţiei “rom” ca fiind cea corectă, există numeroase argumente de ordin ştiinţific, istoric şi lingvistic. În limba romani, cuvântul “ţigan” nu există. Termenul „ţigan” nu a reprezentat niciodata autoidentificarea în limba romani a etniei romilor, ci este un exonim profund peiorativ folosit de neromi, cu scop de insultă. Termenul “ţigan” este, din perspectiva romilor, echivalentul unor termeni dispreţuitori, cum ar fi “bozgor”, “jidan”, “broscar”, “poponar”, “muiere/fătucă/păsărică” ş.a., folosiţi de publicul larg, însă nu la fel de vocal. Este comun acceptat că minoritarii maghiari, evrei, italieni, gay ori femeile nu se identifică cu denominaţiile profund jignitoare folosite de anumiţi cetăţeni. Termenul „ţigan” este uneori folosit, din nefericire şi de unii romi, în special de cei nevorbitori de limbă romani, din necunoaştere, dar şi de unii romi vorbitori de romani, ca o formă de captatio benevolentiae, spre a mulţumi (citiţi a nu deranja) interlocutorul nerom.

Memoria colectivă a generaţiilor adulte de romi (atrocităţile Holocaustului, deportările în Transnistria şi pogromurile îndreptate împotriva romilor în perioada Celui de-al Doilea Război Mondial, cuplate cu stigmatul social şi marginalizarea, adâncite în perioada comunistă), i-a făcut pe aceştia, în lupta pentru supravieţuire, să internalizeze stigma şi să accepte resemnaţi un etnonim impus de populaţia majoritară.

Faptul că autoarea articolului nu s-a documentat îndeajuns atunci când a redactat materialul, necăutând şi argumente lingvistice – atât de dragi oricărui om de litere –, mărginindu-se la asamblarea unor citate, nu îi este imputabil în totalitate. O astfel de abordare reprezintă rezultatul cel mai durabil al politicii asimilaţioniste forţate puse în aplicare de regimul comunist în aproape jumătate de secol, prin care minorităţii rome i-a fost interzisă folosirea limbii şi i s-a negat existenţa (prin simplă ignorare sau “diluarea” în sintagma “minorităţile conlocuitoare”).

E de la sine înţeles de ce în mentalul colectiv al populaţiei României – şi, implicit, şi al jurnalistei –, s-a înrădăcinat adânc şi “natural” faptul că ţiganul nu are cum să se numească altfel decât ţigan. Acest fapt este rezultatul lipsei de expunere la diversitate a populaţiei şi a fost alimentat ideologic în mod constant de eficienta maşină de propagandă comunistă, şi ne referim aici la o populaţie care “cunoaşte” doar o faţetă a realităţii în care trăieşte, atunci când se raportează la alteritate. Este, de altfel, şi “rodul” politicii de “promovare” a diversităţii culturale şi a multiculturalismului din ţara noastră în aproape 20 de ani de ucenicie în ale democraţiei.

Iniţiativa legislativă promovată de Jurnalul Naţional nu poate fi interpretată decât prin prisma unui demers jurnalistic de o calitate îndoielnică, fiind redactată cel mai probabil în grabă, pentru a prinde închiderea ediţiei, pentru ca refuzăm cu tărie să credem că Jurnalul Naţional şi trustul de presă “Intact” au abdicat de la principiile deontologiei profesionale, lăsându-se pradă partizanatului politic, ori încercând, în goana după audienţă/tiraj, cu falsa premisă că oferă unor anumiţi cetăţeni ceea ce ar dori să audă – asocierea etniei cu fenomenul infracţional, folosită cu apetenţă de mass media în ultimii ani. Drept mărturie stau comentariile rasiste şi homofobe şi idolatrizarea criminalilor de razboi care se înmulţesc ceas de ceas pe forumul www.jurnalul.ro, de la publicarea “propunerii” Jurnalului Naţional.

Refuzăm să-i credem pe cei care afirmă că jurnaliştii profesionişti pot cădea în capcana politicienilor interesaţi de alimentarea în spaţiul public a unor atitudini intolerante împotriva minorităţilor de orice fel şi de promovarea principiului inegalităţii.

Organizaţiile membre ale Coaliţiei Anti-Discriminare şi cele care susţin acest demers, invită instituţiile mass media la responsabilitate şi profesionalism în reflectarea subiectelor de presă care pot amplifica fenomenele de intoleranţă în societatea noastră.

De asemenea, organizaţiile semnatare încurajează instituţiile mass media să deruleze campanii de promovare a multiculturalismului şi recuperarea istoriei recente, în beneficiul întregii societăţi.

În speranţa că dreptul la replică al nostru va fi luat în considerare, vă trimitem, mai jos, lista semnatarilor acestei scrisori.

Cu deosebita consideraţie,


Iulian Stoian, LL.M.
Director executiv
Alianţa Civică a Romilor din România


Lista susţinătorilor acestei scrisori

Din partea Coaliţiei Anti-Discriminare:
Centrul Euroregional pentru Initiative Publice, Florin Buhuceanu, Preşedinte executiv
Centrul de Resurse Juridice, Georgiana Iorgulescu, Directoare executivă
Asociatia Accept, Florentina Bocioc, Directoare executivă
Romani CRISS – Centrul Romilor pentru Intervenţie Socială şi Studii, Magda Matache, Directoare executivă
Reţeaua Alianţa Civică a Romilor din Romania, Iulian Stoian, Director executiv

Susţinători ai acestui demers:
Fundatia Soros Romania, Gabriel Petrescu, Director executiv
ActiveWatch - Agenţia de Monitorizare a Presei, Mircea Toma, Preşedinte
Dragoş Bucurenci, Activist civic
Centrul de Resurse pentru Comunitatile de Romi, Florin Moisă, Presedinte Executiv
Asociatia DIVERS, Marian Chiriac, Director executiv
European Roma Grassroots Organisation, Valeriu Nicolae, Preşedinte
Agenţia de Dezvoltare Comunitară “Împreună”, Gelu Duminică, Director executiv
Fundaţia Ruhama, Marian Daragiu, Preşedinte
Centrul de Studii Rome al Universităţii Bucureşti, Florin Manole, Coordonator
Asociaţia Democratică a Romilor Liberi - Petroşani, Toader Burtea, Director Executiv
Asociatia Romilor Fratia-Campina, Gavris Lingurar, Preşedinte
Fundatia pentru Tineret-Gorj, Pavel Nelu, Preşedinte
Studenţi pentru Societate Cluj, Dudaş Florina-Iulia, Vicepreşedintă
Emilian Niculae (Canada), Activist pentru drepturile omului
Asociatia Salvati Dunarea si Delta, Costel Popa, Director executiv
Asociatia Umanista Romana, Remus Cernea, Presedinte

Lista organizaţiilor membre ale reţelei de advocacy Alianţa Civică a Romilor din România:
Alianta pentru Unitatea Romilor din Romania – filiala Braila, Jud. Braila;
Asociatia Romii Romascani Roman, Jud. Neamt;
Asociatia Centrul Rromilor Amare Rromentza Bucuresti;
Asociatia Roma Access Tomis Constanta, Jud. Constanta;
Asociatia Sanse Egale pentru Femei si Copii Zalau, Jud. Salaj;
Asociatia Sanse Egale Zalau, Jud. Salaj;
Asociatia Sanse Egale for Roma/Sinti ADOSERS Zalau, Jud. Salaj;
Asociatia Divano-Romano Stefanesti, Jud. Botosani;
Asociatia Centrul Cultural al Rromilor „O Del Amenca” Fetesti, Jud. Ialomita;
Asociatia Centrul Tinerilor Romi Amaro Suno Craiova, Jud. Dolj;
Romani CRISS – Centrul Romilor pentru Interventie Sociala si Studii Bucuresti;
Fundatia Ruhama Oradea, Jud. Bihor;
Asociatia Thumende Valea Jiului Petrosani, Jud. Hunedoara;
Asociatia Parudimos Timisoara, Jud. Timis;
Asociatia Romilor Ursari Dagata, Jud. Iasi;
Agentia Dezvoltare Comunitara Inter-Activa Botosani, Jud. Botosani

Protest fata de deteriorarea situatiei drepturilor omului in Republica Moldova

Un grup de opt organizatii neguvernamentale din Romania s-a adresat, marti, 17 februarie 2009, unor membri ai Parlamentului European, cerându-le sa intervina pentru a opri deteriorarea situatiei libertatii de exprimare si a libertatii de asociere in Republica Moldova.

Scrisoarea a fost adresata parlamentarilor europeni din Comisia parlamentara EU-Moldova si Directoratului General pentru Relatii Externe al Comisiei Europene. Scrisoarea vine ca reactie la recentele incidente petrecute in timpul unei manifestatii de protest de la Chisinau, când protestatarii au fost atacati cu gaze lacrimogene de catre indivizi mascati. Politia nu a luat nicio masura sa impiedice sau sa opreasca atacurile, petrecute chiar in fata cladirii procuraturii generale a Republicii Moldova.

Imagini ale incidentelor sunt disponibile la
http://www.youtube.com/watch?v=XUPG-9WekyE

http://www.jurnaltv.md/?article=1324

http://www.jurnaltv.md/?article=1419

http://www.jurnaltv.md/index.php?article=1387

http://www.jurnaltv.md/index.php?article=1361

http://www.jurnaltv.md/index.php?article=1358