Departamentul de Stat al SUA a publicat "International Religious Freedom Report 2010"

Departamentul de Stat al SUA a publicat "International Religious Freedom Report 2010" raportul anual realizat în baza International Religious Freedom Act. Raportul referitor la Romania nu înregistrează îmbunătăţiri semnificative faţă de anii trecuţi: tratamentul diferenţiat al cultelor, asociaţiilor religioase, grupurilor religioase, situaţia neretrocedării bunurilor Bisericii Greco-Catolice, actele de violenţă împotriva misionarilor unor minorităţi religioase, nesancţionarea actelor de anti-semitism, rîmân teme de îngrijorare. Raportul rămâne o bună analiză actualizată a stării naţiunii din punctul de vedere al libertăţii religioase (sau al limitării sale).

Premiul Fundatiei ERSTE pentru Integrare Sociala - sesiune de informare Bucuresti

Cu speranța că vor exista cât mai multe aplicații de bună calitate, adică proiecte cu sens și cu succes reiau anunțul colegilor de la ERSTE și invitația la sesiunea de orientare:


Fundația ERSTE are onoarea de a vă invita la prima Sesiune de Informare cu privire la lansarea Premiului Fundației ERSTE pentru Integrare Socială – 2011 (http://erstestiftung.org/integration-award/), ce va avea loc luni, 04 octombrie a.c., ora 10.00, la Centrul Naţional al Dansului București din Bd. Nicolae Bălcescu nr. 1 (clădirea Teatrului Naţional Bucureşti), Sala Rondă, etaj 4.

Premiul Fundației ERSTE pentru Integrare Socială a fost lansat în 2007 și are ca scop oferirea de recunoaştere şi încurajare pentru crearea unei societăţi inclusive și echitabile. Premiul se dezvoltă de la o ediţie la alta – din patru ţări incluse în primul apel, suntem prezenți în douăsprezece ţări pentru anul 2011.

Din dorința de a continua să aducem recunoaştere publică şi să recompensăm proiectele creative de integrare socială care produc o schimbare în bine în cele 12 ţări din Europa Centrală şi de Sud-Est, printre care şi România, în aceasta ediție, sub motto-ul:
„Tu ce ai schimba?”
oferim premii în bani în valoare de 610.000 euro.

În vederea promovării inițiativei către cât mai mulți promotori ai integrarii sociale, Sesiunile de Informare vor fi sustinute în orasele: Bacău, Brașov, București, Cluj, Iași, Oradea, Satu-Mare, Târgu-Mureș și Timișoara.
La Sesiune vor participa reprezentanți ai organizațiilor nonguvernamentale, instituțiilor și autorităților publice, mass mediei, precum și reprezentanții Fundaţiei ERSTE: Dejan Petrovic, Manager de proiect pentru Premiul Fundaţiei ERSTE pentru Integrare Socială şi Crina Marina Morteanu, Coordonatoare regională Moldova și România.

Evenimentul are în vedere prezentarea detaliată a etapelor şi informaţiilor esenţiale despre ediţia 2011 a Premiului. Totodată, acesta va oferi oportunitatea de a răspunde eventualelor întrebări din partea participanților cu privire la inițiativa Fundației ERSTE.

În speranța că vă veti alatura, vă rugăm pentru confirmarea participării, să contactați: Crina Marina Morteanu, e-mail: crina.morteanu@socialintegration.org.


Toate cele bune,

Crina Marina Morteanu
Coordonator regional – Moldova și România

Proiect de modificare a Legii privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap în dezbatere publică

Ministerul Muncii, Familiei si Protecţiei Sociale a iniţiat pe 31 august 2010, procedura pentru dezbaterea publică a proiectului de OUG pentru modificarea si completarea Legii nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicata.

Proiectul (cu greşelile de rigoare) şi nota de fundamentare sunt disponibile pe site-ul Ministerului Muncii. Termenul pentru trimiterea de opinii este 9.09.2010. Modificări în bine nu sunt la prima lectură, între modificările menţionate:

- reglementarea procesului de reevaluare a persoanelor cu handicap ca urmare a recomandarilor cuprinse in documentele intocmite in urma actiunilor de control efectuate in baza ordinelor ministrului muncii, familiei si protectiei sociale

- introducerea actiunii de suspendare a dreptului la asistenta sociala sub forma de prestatii sociale in bani, pana la incheierea procesului de reevaluare, ca urmare a recomandarilor cuprinse in documentele intocmite in urma unor actiuni de control

- anularea incadrarii in grad si tip de handicap pentru persoanele adulte cu handicap, daca in urma reevaluarii nu se mentine incadrarea in grad de handicap

- introducerea de sanctiuni in cazurile in care certificatele de incadrare in grad de handicap au fost acordate nejustificat.

Concluziile Comitetului ONU pentru Eliminarea Tuturor Formelor de Discriminare Rasială pentru România au fost publicate

Pe 27 august, Comitetul ONU pentru Eliminarea Tuturor Formelor de Discriminare Rasială a publicat Observaţiile sale referitoare la Romănia.

După aproape 11 ani şi câteva cicluri de raportare lipsă, România şi-a îndeplinit în acest an obligaţiile, lucru salutat în Observaţii. Comitetul a salutat prevederile anti-discriminare din Constituţia din 2003, adoptarea Ordonanţei 137 sau a Ordonanţei 31 din 2002 (inaplicabila), a articolelor 317 si 247 din Codul Penal, a altor norme relevante pentru combaterea discriminării.

In acelaşi timp, Comitetul îşi exprimă îngrijorarea în legătură cu colectarea de date statistice, în special în ceea ce priveşte recensământul stabilit pentru 2011, recomandă autorităţilor să ia măsuri pentru ca Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării să îndeplinească recomandările Principiilor de la Paris (de ce nu şi Avocatul Poporului care nu e instituţie acreditată conform acestor Principii ONU?). Nevoia de coordonare între diferitele instituţii, de aplicare a legislaţiei şi de adoptare a unor noi măsuri pentru interzicerea discriminării romilor, sunt alte teme subliniate de Comitetul ONU.

Restricţia introdusă de Curtea Constituţională în aplicarea legislaţiei anti-discriminare în faşa Curţii Europene de Justiţie

Aşa cum era de aşteptat şi cum am menţionat în raportul de ţară pentru Comisia Europeană, limitarea stabilită în Decizia 1325 de Curtea Constituţională în ceea ce priveşte aplicarea Ordonanţei 137 de către instanţe în cazurile în care anumite acte normative generează un tratament diferenţiat în exercitarea drepturilor salariale în sistemul bugetar a generat deja controverse.

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 28 august 2010 a publicat cererea de pronunţare a unei hotărâri preliminare formulată de către Curtea de Apel Bacău.

Iată aspectele asupra cărora Curtea de Justiţie a UE se va pronunţa la solicitarea Curţii de Apel Bacau:

“Dacă art. 15 din Directiva Consiliului nr. 2000/43/CE cu privire la implementarea tratamentului egal între persoane indiferent de origine rasială sau etnică şi art. 17 din Directiva [...] 2000/78/CE [a Consiliului din 27 noiembrie 2000] de creare a unui cadru general în favoarea egalităţii de tratament în ceea ce priveşte încadrarea în muncă şi ocuparea forţei de muncă – ambele transpuse în dreptul intern prin O.G. nr. 137/2000 republicată si modificată, se opun unei reglementări naţionale sau unei hotărâri a Curţii Constituţionale care interzice instanţelor judecătoreşti naţionale să acorde reclamanţilor discriminaţi despăgubiri materiale şi/sau morale pe care le consideră adecvate în situaţiile în care repararea prejudiciului produs prin fapta de discriminare vizează drepturi salariale prevăzute de lege şi acordate unei alte categorii socio-profesionale decât cea din care fac parte reclamanţii. În acest sens a se vedea deciziile Curţii Constituţionale nr. 1325/04.12.2008 şi nr. 146/25.02.2010.

În cazul în care răspunsul la prima întrebare este afirmativ, să se precizeze dacă judecătorul naţional trebuie să aştepte abrogarea sau modificarea normelor legale interne şi/sau schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, care sunt prin ipoteză în contradicţie cu normele comunitare sau acesta este obligat să aplice în mod direct şi imediat în cauza în curs de soluţionare normele comunitare astfel cum au fost eventual interpretate de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, lăsând neaplicată orice dispoziţie legală naţională sau orice hotărâre a Curţii Constituţionale care sunt contrare normelor comunitare.”

Din păcate Curtea de Apel şi-a construit argumentele în baza Directivei 43 şi a amestecat criteriul rasei şi etniei, protejat prin Directivă cu cel al apartenenţei la diferite categorii socio-profesionale (în speţă diferitele tipuri de magistraţi). Clarificările CJCE vor fi realizate strict din perspectiva dreptului comunitar (Directiva 43, poate şi Directiva 78=, astfel, răspunsul aşteptat de Curtea de Apel şi de practicienii dreptului anti-discriminării nu va veni de la Luxemburg. În schimb, o soluţie coerentă ţine de un nou proiect de revizuire a mecanismului constituţional care să recunoască atât rolul CNCD cât şi pe cel al instanţelor în ridicarea unor eventuale excepţii de neconstituţionalitate în cazuri de discriminare generate de acte normative.

România sub lupa Comitetului ONU pentru Eliminarea Discriminării Rasiale

Două rapoarte alternative au fost depuse la Comitetul ONU pentru Eliminarea Discriminării Rasiale care analizează situația din România în a 77 sesiune a sa.
Unul este raportul depus de Pro Regio Siculorum Association, Bolyai Initiative Committee, Hungarian National Council Of Transylvania care este focusat pe teme de îngrijorare ale minorității maghiare din România. Celălalt raport, a fost pregătit de Romani CRISS, împreună cu
rețeaua de monitori locali de drepturile omului pe care a înființat-o și de Alianța Civică a Romilor din Romania. Din acest din urmă raport, pe lângă cazurile și recomandările interesante, reiau un fragment de analiză instituțională a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării:

Although it was the sole institution committing to actively combat discrimination, including against Roma people, few remarks need to be marked down.

There were a high number of NCCD decisions, in the field of employment, education, access to services and public places, which ascertained acts of discrimination against Roma. On the other hand, the NCCD is not using the mechanism to monitor its decisions, as provided by law, in order to make an evaluation of the impact of different measures (warnings, recommendations, fines), nor the way this decision are implemented or if the fines are being paid.

The relative large percentage of NCCD complaints involving discrimination based on ethnicity is not an indicator of an increased awareness of the Roma population on available remedies and protection against forms of discrimination. As the NCCD reports indicate, most of the complaints regarding Roma were submitted by non-governmental organizations or by Roma persons hired in institutions, facing discrimination in the field of employment. Both specialized NGOs and Roma human resources are aware of the forms of protection against discrimination due to their specialized activity. Random members of Roma communities are not fully aware of the existence of the National Council for Combating Discrimination, or of the legal options if they face discrimination.

As a result of the Constitutional Court Decision in 2008, the mandate of the NCCD was limitated: at the moment, the NCCD is able only to ascertain discriminatory normative acts and drafting recommendations, without mandatory decisions which could stop the juridical effects of such acts. This means that discriminatory normative acts are not changed, but continue to produce their legal effects, in spite of their discriminatory content. This practice is against community law, violating the provisions of 2000/43/EC and 2000/78/EC.

There are also certain procedural issues regarding the functioning of NCCD. There is lack of transparency and predictability of the decisional process, regarding the complaints addressed to the NCCD. Moreover, in most of the cases instrumented by Romani CRISS, there were significant delays in making decisions for the complaints lodged.

Between August 2009-January 2010, 6 positions out of 9, within the Steering Board e of the National Council for Combating Discrimination became vacant.
Starting with November 2009, the Steering Board wasn’t functional, since it couldn’t solve the complaints on discrimination cases. This situation was due to the lack of quorum – minimum 5 out of 9 members have to participate to the meeting when complaints are being debated and solved, and the final decisions are taken with minimum 5 votes out of 9.
The Parliamentary political groups were the ones which presented lists with proposed candidates, in front of the reunited Parliament commissions: juridical commission (Senate and Deputy Chamber) and human rights and national minorities commission (Deputy Chamber).
Unfortunately, the political groups didn’t take into consideration, with very few exceptions, the proposals made by the civil society.
Taking into consideration that most of the candidates didn’t fulfill the necessary conditions regarding the relevant activity in the field of human rights, the NGOs, members of the Anti-discrimination Coalition, have appealed these nominations.
The 6 nominated persons were choices of the political parties, according to their interests, and not with the purpose of creating a strong, professional body, which could efficiently solve the discrimination cases in Romania.
Unfortunately, the nomination of some political parties’ members as members of the NCCD Steering Board violates the principle of independency of the institution from any political interference. The lack of expertise in the field of human rights of these persons proves the inexistent interest of the state authorities regarding human rights and the appointment represents only some kind of reward for parties’ members.
These practices only diminish the people’s trust in the activity of this institution. The quality of the expected expertise the NCCD’s Steering Board decreases and the activity of the whole institution will be influenced by different political parties.
For example, in the past years the public discourse of politicians, members of different parties included racist comments targeting Roma. It is hard to believe that the decisions of the NCCD solving the complaints against politicians won’t be influenced by the political membership of the Steering Board members.

Parteneriatele între persoanele de același sex

După ce în iunie în Schalk and Kopf v. Austria, CEDO a respins, petiția prin care era solicitată recunoașterea dreptului la căsătorie între persoane de același sex aratând că aceasta rămâne o opțiune a Statelor semnatare dar a menționat în mod expres faptul că viața în cuplu homosexual constituie viață de familie, săptămâna trecută Curtea a decis un alt caz împotriva Austriei, clarificând de această dată în P.B. and J.S. v. Austria că relațiile de tip partenerial între persoanele de același sex constituie viață de familie.

Curtea a decis că tratamentul diferențiat practicat în Austria în ceea ce privește acoperirea garantată pentru asigurările medicale a încălcat Art. 14 CEDO (prohibiția discriminării) coroborat cu Art. 8 (dreptul la viață privată și de familie).

In fapt, cei doi reclamanți, un cuplu homosexual, au criticat imposibilitatea de a utiliza asigurarea medicală a unuia dintre parteneri, funcționar public, și în cazul celuilalt partener. Această posibilitate era expres menționată de Civil Servants Sickness and Accidents Insurance Act pentru cuplurile heterosexuale, lege modificată în 2007 pentru a permite aplicarea asigurării și cuplurilor de același sex. Curtea a decis cu o majoritate de cinci la două voturi că până în 2007 (data modificării legii prin introducerea unor termeni neutrii), Austria s-a făcut vinovată de încălcarea Art. 14 și 8.