Respecting Diversity training, 3-6 March, Iasi
Call for participants!
Respecting Diversity training course, 3-6 March 2009, Iasi, Romania
British Council Romania is organising a training workshop under the Respecting Diversity project.
The aim of the Respecting Diversity project is to improve the awareness and quality of diversity work among Romanian youth:
1. by building the competence and capacity of non governmental organisations, working with young people, which are, or wish to become, active in the area of diversity;
1. and by increasing the know-how of these organisations in accessing European funds, principally Youth in Action programme funds, in order to develop international and domestic youth projects and initiatives.
Representatives of youth NGOs active or wishing to become active in the area of diversity from Romania , Bulgaria and the United Kingdom can apply now to register for this training course.
The participants should:
- have current or recent experience of working in youth projects
- be open to exploring inter-cultural awareness
- have an interest in personal and organisational development in the field of diversity
- be willing to experiment with different training approaches
- be able to understand written and spoken English and to communicate effectively in English
- have the support of their senior management to apply for European funds
- demonstrate the interpersonal skills appropriate to working with young people – for example motivation, enthusiasm, sensitivity, sense of humour, listening skills
British Council is covering the costs of accommodation and meals during the training, the travel costs have to be covered by the participants.
Please send your application to Andreea Stroica, andreea.stroica@ britishcouncil.ro by 18 February 2009.
vineri, 13 februarie 2009
joi, 5 februarie 2009
OSCE a publicat Raportul privind crimele urii
Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE)analizează anual ca parte a mandatului său referitoare la Dimensiunea Umană anumite tipuri de încălcări ale drepturilor omului şi ale minorităţilor care sunt considerate ca având potenţial de a constitui surse pentru conflicte sau insecuritate în zona OSCE. Una dintre temele majore de interes ale OSCE în ultimii ani este cea a infracţiunilor urii şi a felului în care statele membre (inclusiv România) au dezvoltat mecanisme pentru sancţionarea faptelor de discriminare sau cu intenţie discriminatorie care au caracter penal. Raportul publicat în octombrie de OSCE privind crimele urii- incidente şi răspunsuri în statele OSCE oferă o analiză comparativă a mecanismelor de sancţionare a crimelor urii prin instrumente penale în state cu tradiţii juridice diferite, care diferă din punct de vedere cultural (şi chiar şi ideologic).
În ceea ce priveşte România, datele incluse în raport sunt extrem de interesante nu numai pentru că oferă o radiografie a nivelului de intervenţie a autorităţilor române în combaterea rasismului, xenofobiei, anti-semitismului sau homofobiei, ci şi pentru că datele utilizate sunt puse la dispoziţie de autorităţi (Ministerul de Justiţie şi al Libertăţilor Cetăţeneşti fiind punctul de contact). Acestea sunt aşadar datele oficiale pentru România anului 2007:
1. IGPul nu a înregistrat niciun caz referitor la crimele urii; CSMul a identificat 9 cazuri de abuz în serviciu cu încălcarea unor drepturi, 2 persoane au fost condamnate la închisoare în timp ce în alte 7 cazuri executarea pedepsei a fost suspendată; OUG 31 din 2001 (interzicerea unor organizaţii şi simboluri cu caracter fascist, rasist, sau xenofob a fost folosită în 9 cazuri însă în 3 dintre acestea au fost înregistrate excepţii, în timp ce în celelalte 6 cazuri s-au dat soluţii de neînceperea urmăririi penale.
2.Raportul menţionează abuzul poliţienesc îndreptat împotriva comunităţilor de romi (cazul de la Zanea din iulie 2007 este citat) precum şi realizarea de percheziţii fără mandat şi utilizarea forţei în mod excesiv în cazul romilor
3. Raportul înregistrează şi actele de agresiune iniţiate de contestatarii Marşului Diversităţii şi menţionează cele 48 de amenzi aplicate tinerilor care au încercat să atace participanţii la pride. Cu această ocazie aflăm şi că 6 persoane au fost anchetate (4 pentru posesia şi utilizarea de petarde şi 2 pentru tulburarea ordinii publice) şi că în toate cele 6 cazuri procuratura a decis neînceperea urmăririi penale. Raportul nu menţionează însă nici eşecul autorităţilor în identificarea agresorilor fotografiaţi şi înregistraţi în metroul bucureştean în timp ce loveau 6 tineri care participaseră la marş şi nici lipsa de reacţie a autorităţilor în legătură cu parada de simboluri şi slogane legionare din timpul marşului normalităţii în organizarea Noii Drepte, fapte sancţionabile conform OUG 31 din 2001.
4.Raportul menţionează incidente în care poliţia a hărţuit, insultat sau reţinut ilegal persoane LGBT (lesbiene, homosexuali, bisexuali şi transgender) sau în care au fost organizate raiduri îm locuri de întâlnire ale acestor persoane.
5. În ceea ce priveşte derapaje ale personalităţilor publice sau discurs cu caracter discriminator, raportul menţionează numai momentul Ţigancă împuţită.
Concluziile care se pot trage din analiza acestor date oficiale (fie ele şi incomplete) sunt că este nevoie ca forţele de poliţie (şi de jandarmi) trebuie să participe la cursuri de formare pentru a putea identifica şi interveni în cazul infracţiunilor urii, pentru a putea relaţiona cu grupurile vulnerabile şi că implementarea legislaţiei privind combaterea discriminării şi a infracţiunilor bazate pe ură se poate realiza prin pregătirea autorităţilor responsabile (jandarmi, poliţişti, procurori, magistraţi, personal al CNCD), în vederea identificării faptelor care au la bază prejudecăţi şi intenţii discriminatorii, a iniţierii de investigaţii în astfel de cazuri şi a sancţionării acestora
În ceea ce priveşte România, datele incluse în raport sunt extrem de interesante nu numai pentru că oferă o radiografie a nivelului de intervenţie a autorităţilor române în combaterea rasismului, xenofobiei, anti-semitismului sau homofobiei, ci şi pentru că datele utilizate sunt puse la dispoziţie de autorităţi (Ministerul de Justiţie şi al Libertăţilor Cetăţeneşti fiind punctul de contact). Acestea sunt aşadar datele oficiale pentru România anului 2007:
1. IGPul nu a înregistrat niciun caz referitor la crimele urii; CSMul a identificat 9 cazuri de abuz în serviciu cu încălcarea unor drepturi, 2 persoane au fost condamnate la închisoare în timp ce în alte 7 cazuri executarea pedepsei a fost suspendată; OUG 31 din 2001 (interzicerea unor organizaţii şi simboluri cu caracter fascist, rasist, sau xenofob a fost folosită în 9 cazuri însă în 3 dintre acestea au fost înregistrate excepţii, în timp ce în celelalte 6 cazuri s-au dat soluţii de neînceperea urmăririi penale.
2.Raportul menţionează abuzul poliţienesc îndreptat împotriva comunităţilor de romi (cazul de la Zanea din iulie 2007 este citat) precum şi realizarea de percheziţii fără mandat şi utilizarea forţei în mod excesiv în cazul romilor
3. Raportul înregistrează şi actele de agresiune iniţiate de contestatarii Marşului Diversităţii şi menţionează cele 48 de amenzi aplicate tinerilor care au încercat să atace participanţii la pride. Cu această ocazie aflăm şi că 6 persoane au fost anchetate (4 pentru posesia şi utilizarea de petarde şi 2 pentru tulburarea ordinii publice) şi că în toate cele 6 cazuri procuratura a decis neînceperea urmăririi penale. Raportul nu menţionează însă nici eşecul autorităţilor în identificarea agresorilor fotografiaţi şi înregistraţi în metroul bucureştean în timp ce loveau 6 tineri care participaseră la marş şi nici lipsa de reacţie a autorităţilor în legătură cu parada de simboluri şi slogane legionare din timpul marşului normalităţii în organizarea Noii Drepte, fapte sancţionabile conform OUG 31 din 2001.
4.Raportul menţionează incidente în care poliţia a hărţuit, insultat sau reţinut ilegal persoane LGBT (lesbiene, homosexuali, bisexuali şi transgender) sau în care au fost organizate raiduri îm locuri de întâlnire ale acestor persoane.
5. În ceea ce priveşte derapaje ale personalităţilor publice sau discurs cu caracter discriminator, raportul menţionează numai momentul Ţigancă împuţită.
Concluziile care se pot trage din analiza acestor date oficiale (fie ele şi incomplete) sunt că este nevoie ca forţele de poliţie (şi de jandarmi) trebuie să participe la cursuri de formare pentru a putea identifica şi interveni în cazul infracţiunilor urii, pentru a putea relaţiona cu grupurile vulnerabile şi că implementarea legislaţiei privind combaterea discriminării şi a infracţiunilor bazate pe ură se poate realiza prin pregătirea autorităţilor responsabile (jandarmi, poliţişti, procurori, magistraţi, personal al CNCD), în vederea identificării faptelor care au la bază prejudecăţi şi intenţii discriminatorii, a iniţierii de investigaţii în astfel de cazuri şi a sancţionării acestora
miercuri, 14 ianuarie 2009
Raportul privind situaţia drepturilor fundamentale în UE a fost adoptat
Parlamentul European a adoptat astăzi Raportul său privind situaţia drepturilor fundamentale în Uniunea Europeană 2004-2008. Raportul Catania a fost criticat încă înainte de prezentarea sa spre dezbatere de grupurile neo-conservatoare pentru asumarea curajoasă a unor teme sensibile ca discriminarea, egalitatea de gen, migraţia.
Raportul dedică un întreg capitol discriminării în general, abordează tema măsurilor afirmative, include un sub-capitol privind minorităţile şi un altul privind comunitatea romă ca grup care necesită măsuri speciale de protecţie, un sub-capitol referitor la egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi (discutând inclusiv dreptul la sănătatea reproducerii atât de contestat de promotorii interzicerii avortului, inclusiv în contextul românesc) şi un altul referitor la orientarea sexuală (solicitând statelor care nu au adoptat încă legi privind recunoaşterea parteneriatului sau a căsătoriei între persoanele de acelaşi sex să respecte principiul egalităţii în drepturi şi să elaboreze legislaţie în acest sens). Tot la acest capitol, raportul solicită elaborarea de politici în ceea ce priveşte tinerii, persoanele în vârstă şi persoanele cu dizabilităţi. Un capitol distinct tratează problemele specifice ale migranţilor şi refugiaţiilor (protecţia copiilor de refugiaţi, azilanţi sau migranţi, tema integrării, impactul acordurilor de readmisie).
Capitolul referitor la drepturile copilului analizează şi oferă recomandări în ceea ce priveşte violenţa, sărăcia, munca forţată, discriminarea la care sunt supuşi copiii, delincvenţa juvenilă.
Raportul are ca focus inclusiv protecţia împotriva sărăciei şi incluziunea socială (dreptul la locuire, la sănătate, dreptul la muncă).
Intre elementele de noutate propuse de raport se numără: numirea unui Comisar european pentru drepturile omului,includerea unui studiu de impact din perspectiva drepturilor fundamentale la realizarea tuturor noilor politici, propuneri legislative sau programe ale Comisiei, înfiinţarea de către Comisie a unui Forum al ONGurilor de drepturile omului, propunerea de adoptare a unei definiţii comune la nivel european a apartenenţei la o minoritate naţională
Un amendament propus de Sophie in 't Veld care a fost adoptat de Parlamentul European a condamnat limbajul homofobic şi incitarea la ură de către liderii politici şi sociali (religioşi).
Raportul menţionează cu îngrijorare numărul mare de cazuri şi de decizii ale CEDO împotriva unora dintre Statele Membre (România?) şi rezistenţa acestora în a adopta soluţii comprehensive pentru remedierea unor probleme sistemice (oare e vorba de regimul proprietăţii la români?).
Raportul dedică un întreg capitol discriminării în general, abordează tema măsurilor afirmative, include un sub-capitol privind minorităţile şi un altul privind comunitatea romă ca grup care necesită măsuri speciale de protecţie, un sub-capitol referitor la egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi (discutând inclusiv dreptul la sănătatea reproducerii atât de contestat de promotorii interzicerii avortului, inclusiv în contextul românesc) şi un altul referitor la orientarea sexuală (solicitând statelor care nu au adoptat încă legi privind recunoaşterea parteneriatului sau a căsătoriei între persoanele de acelaşi sex să respecte principiul egalităţii în drepturi şi să elaboreze legislaţie în acest sens). Tot la acest capitol, raportul solicită elaborarea de politici în ceea ce priveşte tinerii, persoanele în vârstă şi persoanele cu dizabilităţi. Un capitol distinct tratează problemele specifice ale migranţilor şi refugiaţiilor (protecţia copiilor de refugiaţi, azilanţi sau migranţi, tema integrării, impactul acordurilor de readmisie).
Capitolul referitor la drepturile copilului analizează şi oferă recomandări în ceea ce priveşte violenţa, sărăcia, munca forţată, discriminarea la care sunt supuşi copiii, delincvenţa juvenilă.
Raportul are ca focus inclusiv protecţia împotriva sărăciei şi incluziunea socială (dreptul la locuire, la sănătate, dreptul la muncă).
Intre elementele de noutate propuse de raport se numără: numirea unui Comisar european pentru drepturile omului,includerea unui studiu de impact din perspectiva drepturilor fundamentale la realizarea tuturor noilor politici, propuneri legislative sau programe ale Comisiei, înfiinţarea de către Comisie a unui Forum al ONGurilor de drepturile omului, propunerea de adoptare a unei definiţii comune la nivel european a apartenenţei la o minoritate naţională
Un amendament propus de Sophie in 't Veld care a fost adoptat de Parlamentul European a condamnat limbajul homofobic şi incitarea la ură de către liderii politici şi sociali (religioşi).
Raportul menţionează cu îngrijorare numărul mare de cazuri şi de decizii ale CEDO împotriva unora dintre Statele Membre (România?) şi rezistenţa acestora în a adopta soluţii comprehensive pentru remedierea unor probleme sistemice (oare e vorba de regimul proprietăţii la români?).
duminică, 4 ianuarie 2009
Nou studiu privind discriminarea indirecta
Reţeaua CE de experîi privind anti-discriminarea a publicat un studiu intitulat
Limits and Potential of the Concept of Indirect Discrimination
realizat de Christa Tobler. Raportul analizează evoluţia conceptului de discriminare indirectă în dreptul internaţional al drepturilor omului şi în sistemul de drept comunitar, cu referire la felul în care discriminarea indirectă a fost definită sau interpretată în jurisprudenţa statelor membre UE prin transpunerea directivelor privind discriminarea rasială şi egalitatea în domeniul muncii.
Atât capitolul 3 al studiului care analizează elementele definitorii ale discriminării indirecte, cât şi studiile de caz propuse în capitolul 6 sunt extrem de utile practicienilor deoarece deşi legislaţia anti-discriminare română sancţionează discriminarea indirectă practica CNCD şi cea a instanţelor arată că există încă neclarităţi în aplicarea acestui concept.
Limits and Potential of the Concept of Indirect Discrimination
realizat de Christa Tobler. Raportul analizează evoluţia conceptului de discriminare indirectă în dreptul internaţional al drepturilor omului şi în sistemul de drept comunitar, cu referire la felul în care discriminarea indirectă a fost definită sau interpretată în jurisprudenţa statelor membre UE prin transpunerea directivelor privind discriminarea rasială şi egalitatea în domeniul muncii.
Atât capitolul 3 al studiului care analizează elementele definitorii ale discriminării indirecte, cât şi studiile de caz propuse în capitolul 6 sunt extrem de utile practicienilor deoarece deşi legislaţia anti-discriminare română sancţionează discriminarea indirectă practica CNCD şi cea a instanţelor arată că există încă neclarităţi în aplicarea acestui concept.
duminică, 14 decembrie 2008
Un nou numar din European Anti-discrimination Law Review
Noul numar al European Anti-discrimination Law Review produs de reteaua de experti independenti pe tematica anti-discriminarii a Comisiei Europene include pe langa noutatile din legislatia si jurisprudenta statelor membre (si a Romaniei), stiri privind procesul de adoptare al noii directive orizontale care ar trebui sa raspunda standardelor stabilite in Art. 13 TEU si date recente din cazuistica Curtii Europene de Justitie, a CEDO si a Comitetului European pentru Drepturile Sociale, precum si patru articole extrem de utile pentru cei interesati de evolutia teoretica si practica a Dreptului anti-discriminarii.
Articolul lui Colm O'Cinneide discuta criteriul varstei in contextul stabilirii unei varste obligatorii pentru pensionare; Beatrice Vizkelety ofera un tablou minutios al dezvoltarii Dreptului anti-discriminarii in Canada, un articol util nu numai din perspectiva comparata ci si ca instrument de lucru pentru practicieni; Olivier de Schutter discuta responsabilitatea persoanelor juridice in Dreptul anti-discriminarii iar Sandra Fredman analizeaza impactul masurilor afirmative in domeniul combaterii discriminarii.
Articolul lui Colm O'Cinneide discuta criteriul varstei in contextul stabilirii unei varste obligatorii pentru pensionare; Beatrice Vizkelety ofera un tablou minutios al dezvoltarii Dreptului anti-discriminarii in Canada, un articol util nu numai din perspectiva comparata ci si ca instrument de lucru pentru practicieni; Olivier de Schutter discuta responsabilitatea persoanelor juridice in Dreptul anti-discriminarii iar Sandra Fredman analizeaza impactul masurilor afirmative in domeniul combaterii discriminarii.
luni, 1 decembrie 2008
Consiliul UE adopta Decizia-cadru privind combaterea rasismului si a xenofobiei
La exact 7 ani de la momentul formularii sale, pe 28 noiembrie 2008, Consiliul JHA al Uniunii Europene a adoptat Decizia-cadru privind combaterea rasismului si a xenofobiei (Framework decision on combating racism and xenophobia)ca reactie comuna la nivelul Uniunii fata de problema violentei rasiste si a crimelor cu caracter rasist si xenofob. Adoptarea Deciziei-cadru a implicat un proces indelungat de negocieri si pertractari, inclusiv un inghet de doi ani al dosarului si constituie doar un prim pas in recunoasterea necesitatii unor standarde comune de combatere a crimelor care au ca victime anumite grupuri sociale vulnerabile.
Textul Deciziei protejeaza impotriva discriminarii pe criterii de rasa, culoare, religie, origine nationala sau etnica insa nu acopera si minoritatile sexuale sau persoanele cu dizabilitati, un document comprehensiv care sa asigure protectia tuturor grupurilor vulnerabile fiind necesar pentru a asigura coerenta intre dreptul comunitar si principiul universalitatii drepturilor omului, in caz contrar creandu-se falsa aparenta a unei ierarhii a discriminarilor.
Documentul probabil va genera reactii de contestare din partea grupurilor care considera libertatea de exprimare ca un drept absolut care nu comporta limitari deoarece introduce standarde minimale comune la nivel european de raspundere penala in ceea ce priveste diseminarea de afirmatii cu caracter rasist si xebofob, incitarea publica la violenta si ura, negarea sau trivializarea genocidului determinat de motive rasiste sau xenofobe.
Prevederile Deciziei-cadru nu sunt direct aplicabile, statele membre fiind obligate sa adopte legislatie in asa fel incat sa raspunda standardelor stabilite. Legea romana raspunde deja in mare masura acestor standarde, aplicarea sa in practica lasand insa de dorit.
Interesanta pentru practicantul roman este definirea rasismului si a xenofobiei in Art.3 din Decizia-cadru, definitie care acopera o lacuna in legea romana.
Textul Deciziei protejeaza impotriva discriminarii pe criterii de rasa, culoare, religie, origine nationala sau etnica insa nu acopera si minoritatile sexuale sau persoanele cu dizabilitati, un document comprehensiv care sa asigure protectia tuturor grupurilor vulnerabile fiind necesar pentru a asigura coerenta intre dreptul comunitar si principiul universalitatii drepturilor omului, in caz contrar creandu-se falsa aparenta a unei ierarhii a discriminarilor.
Documentul probabil va genera reactii de contestare din partea grupurilor care considera libertatea de exprimare ca un drept absolut care nu comporta limitari deoarece introduce standarde minimale comune la nivel european de raspundere penala in ceea ce priveste diseminarea de afirmatii cu caracter rasist si xebofob, incitarea publica la violenta si ura, negarea sau trivializarea genocidului determinat de motive rasiste sau xenofobe.
Prevederile Deciziei-cadru nu sunt direct aplicabile, statele membre fiind obligate sa adopte legislatie in asa fel incat sa raspunda standardelor stabilite. Legea romana raspunde deja in mare masura acestor standarde, aplicarea sa in practica lasand insa de dorit.
Interesanta pentru practicantul roman este definirea rasismului si a xenofobiei in Art.3 din Decizia-cadru, definitie care acopera o lacuna in legea romana.
vineri, 7 noiembrie 2008
9 noiembrie -Memorialul Holocaustului- mars de solidaritate
Duminică 9 noiembrie, la iniţiativa unui grup de organizaţii neguvernamentale va avea loc o acţiune pentru combaterea tuturor formelor de discriminare prin promovarea
egalităţii şi respectului între oameni, indiferent de rasă, statut socio-economic, etnie, orientare sexuală, sex etc.Iniţiatorul este Asociaţia Centrul pentru Arta Media.
Coordonate:
Data: 9.11.2008 (duminică)
Orele de desfăşurare: 14.00 – 17.00
Locaţie: monumentul Memorialul Holocaustului (intersecţia Splaiul Independenţei cu str. Mihai Voda şi str. Anghel Saligny)
egalităţii şi respectului între oameni, indiferent de rasă, statut socio-economic, etnie, orientare sexuală, sex etc.Iniţiatorul este Asociaţia Centrul pentru Arta Media.
Coordonate:
Data: 9.11.2008 (duminică)
Orele de desfăşurare: 14.00 – 17.00
Locaţie: monumentul Memorialul Holocaustului (intersecţia Splaiul Independenţei cu str. Mihai Voda şi str. Anghel Saligny)
Abonați-vă la:
Postări (Atom)