Pe 9 noiembrie, Comisia a publicat rezultatele unui studiu periodic de analiză a discriminării în cadrul statelor membre.
Rezultatul Eurobarometrului: unul din şase cetăţeni ai UE susţin că au fost discriminaţi pe parcursul ultimului an, 64% dintre europeni se tem că recesiunea va duce la discriminări pe piaţa muncii, cu excluderea persoanelor vârstnice. 16% dintre europeni s-au confruntat cu discriminarea datorită rasei, religiei, vârstei, dizabilităţii sau orientării lor sexuale, discriminarea pe criteriul vârstei fiind cea mai îngrijorătoare (58% dintre cei chestionaţi)comparativ cu rezultatele Eurobarometrului din 2008.
luni, 9 noiembrie 2009
vineri, 6 noiembrie 2009
Discuţiile referitoare la prezenţa simbolurilor religioase în spaţiul public continuă
Aşa cum prevedeam în postul trecut, cazul Lautsi v. Italia (între timp parţial tradus în română pe juridice.ro) a generat discuţii care merg până la analiza esenţei echilibrului care trebuie găsit între libertatea religioasă şi alte drepturi sau chiar în cadrul libertăţii religioase. De exemplu, (El Pais are concluzii interesante referitoare la inutilitatea argumentului italian referitor la desacralizarea simbolului crucifixului şi promovarea acestuia ca eventual simbol naţional iar Corriere della Serra, cheamă la calm în faţa vocilor ce incita la secesiune....europeană. Iată un dialog al principiilor şi valorilor care chiar dacă sunt în conflict rămân civilizate, o alternativă intelectuală de evadare din meandrele concretului.
joi, 5 noiembrie 2009
Mituri si realitati despre starea de sanatate a romilor
Organizaţia Romani CRISS lanseaza primul raport de cercetare privind starea de sanatate a comunitatii de romi, bazat exclusiv pe autoperceptia intervievatilor si pe informatiile acestora despre bolile cronice, consumul de medicamente, accesul si utilizarea serviciilor medicale, actiunile de prevenire, stilul de viata.
Din Comunicatul de presă al Romani CRISS:
Rezultatele obtinute in Romania demonstreaza ca nu exista o patologie specifica populatiei rome, dar se remarca o distributie inegala a simptomelor in functie de gen, astfel: la femei - dureri de oase, coloana vertebrala sau articulatii; dureri in piept, iar la barbati - probleme respiratorii; nervozitate, depresie sau tulburari de somn. Factorul de risc pentru aparitia bolilor este, in principal, nutritia neechilibrata (deficit de proteine animale, acizi grasi saturati si fosfor).
Suprinzator, romii intervievati declara ca accesul si utilizarea serviciilor medicale sunt bune: numai 2,8 % din populatie nu au fost niciodata la medic, timpul mediu de acces la o unitate medicala este de jumatate de ora si doar 6,7 % dintre cei care nu au beneficiat de ingrijire medicala au declarat ca nu au putut obtine programare. Reiese o preocupare importanta a populatiei de etnie roma fata de starea proprie de sanatate, insa este ingrijoratoare rata mare de auto-administrare a medicamentelor: 62.7% din adulti au consumat medicamente in ultimele doua saptamani anterioare cercetarii, dar 1 din 2 a facut-o fara prescriptie medicala.
Barierele economice reprezinta un alt aspect important care iese in evidenta in cadrul cercetarii: unul din 5 subiecti care a avut nevoie de ingrijire medicala si nu a primit a invocat motive de ordin material si alti 47% nu au mers la doctor pentru ca nu aveau asigurare sau asigurarea nu acoperea serviciul necesar.
Prevalenta interpretarii optimiste a starii de sanatate de catre populatiile rome din spatii geografice si culturale diferite sugereaza o constructie culturala diferita a sanatatii si a bolii. Multi romi, in special femeile rome percep sanatatea ca pe absenta bolii, iar boala ca pe un fenomen dezabilitant asociat cu moartea.
Un mit confirmat de rezultatele cercetarii este acela al vaccinarii copiilor din comunitatile de romi, ca 1 din 2 copii de etnie roma nu este vaccinat. Pe langa vaccinarea copiilor, un alt aspect ingrijorator confirmat de cercetare este acela legat de frecventa ingrijirilor ginecologice ale femeilor rome. Rezultatele ne arata ca 46,3% din femeile rome nu au fost niciodata la ginecolog sau au fost numai legat de sarcina sau nastere. Alarmant este procentul mare al femeilor cu varsta intre 16 – 29 ani ce se incadreaza in categoria de mai sus, ajungand la 58,4%.
Raportul analizează în premieră starea de sănătate a romilor, mit cu mit, realitate cu realitate şi oferă recomandări pertinente.
Din Comunicatul de presă al Romani CRISS:
Rezultatele obtinute in Romania demonstreaza ca nu exista o patologie specifica populatiei rome, dar se remarca o distributie inegala a simptomelor in functie de gen, astfel: la femei - dureri de oase, coloana vertebrala sau articulatii; dureri in piept, iar la barbati - probleme respiratorii; nervozitate, depresie sau tulburari de somn. Factorul de risc pentru aparitia bolilor este, in principal, nutritia neechilibrata (deficit de proteine animale, acizi grasi saturati si fosfor).
Suprinzator, romii intervievati declara ca accesul si utilizarea serviciilor medicale sunt bune: numai 2,8 % din populatie nu au fost niciodata la medic, timpul mediu de acces la o unitate medicala este de jumatate de ora si doar 6,7 % dintre cei care nu au beneficiat de ingrijire medicala au declarat ca nu au putut obtine programare. Reiese o preocupare importanta a populatiei de etnie roma fata de starea proprie de sanatate, insa este ingrijoratoare rata mare de auto-administrare a medicamentelor: 62.7% din adulti au consumat medicamente in ultimele doua saptamani anterioare cercetarii, dar 1 din 2 a facut-o fara prescriptie medicala.
Barierele economice reprezinta un alt aspect important care iese in evidenta in cadrul cercetarii: unul din 5 subiecti care a avut nevoie de ingrijire medicala si nu a primit a invocat motive de ordin material si alti 47% nu au mers la doctor pentru ca nu aveau asigurare sau asigurarea nu acoperea serviciul necesar.
Prevalenta interpretarii optimiste a starii de sanatate de catre populatiile rome din spatii geografice si culturale diferite sugereaza o constructie culturala diferita a sanatatii si a bolii. Multi romi, in special femeile rome percep sanatatea ca pe absenta bolii, iar boala ca pe un fenomen dezabilitant asociat cu moartea.
Un mit confirmat de rezultatele cercetarii este acela al vaccinarii copiilor din comunitatile de romi, ca 1 din 2 copii de etnie roma nu este vaccinat. Pe langa vaccinarea copiilor, un alt aspect ingrijorator confirmat de cercetare este acela legat de frecventa ingrijirilor ginecologice ale femeilor rome. Rezultatele ne arata ca 46,3% din femeile rome nu au fost niciodata la ginecolog sau au fost numai legat de sarcina sau nastere. Alarmant este procentul mare al femeilor cu varsta intre 16 – 29 ani ce se incadreaza in categoria de mai sus, ajungand la 58,4%.
Raportul analizează în premieră starea de sănătate a romilor, mit cu mit, realitate cu realitate şi oferă recomandări pertinente.
miercuri, 4 noiembrie 2009
Decizia CEDO referitoare la prezenţa crucifixului în şcolile publice
Prezenţa icoanelor şi a altor însemne religioase în spaţiul public e un subiect sensibil care a adus notorietate Consiliului Naţional petnru Combaterea Discriminării în urmă cu un an. După înfierbântatele campanii pro şi contra generate de hotărârea dată de CNCD în cazul plângerii depuse de Emil Moise în legătură cu prezenţa icoanelor în sala de curs a fiicei sale, subiectul nu a mai ţinut prima pagină a ziarelor. Decizia curajoasă a CNCD a fost atacată în instanţă şi demontată,raţionamentul juridic al instanţei fiind neconvingător. Cazul e acum la Strasbourg, în faţa CEDO şi un prim semnal în legătură cu decizia pe care o va lua Curtea e dat de un caz decis ieri în legătură cu o plângere similară venită din Italia.
In Lautsi v. Italia (Appl.no. 30814/06), o mamă ai cărei copii în vârstă de 11 şi 13 ani invata la o scoala publica unde in toate clasele exista cate un crucifix a reclamat ca prezenta crucifixului este contrara principiului laicitatii. Similar cu raspunsul MEC din cazul Moise, ministerul italian al educatiei a elaborat un ordin prin care recomanda mentinerea crucifixelor iar in instanta, guvernul a sustinut ca prezenta crucifixului
este normala, acesta fiind nu doar un simbol religios, ci si un simbol al
statului. Ca si justitia romana, justitia italiana a respins reclamatia doamnei Lautsi, argumentand ca crucifixul este "un simbol al istoriei si al culturii italiene si, pe cale de consecinta, al identitatii nationale". Acelasi argument a fost invocat de agentul guvernamental italian si in fata CEDO.
Judecatorii de la Strasbourg au considerat insa ca un crucifix poate fi
interpretat de elevi drept un simbol religios, care poate fi deranjant
pentru copiii de alta religie sau pentru atei.
Curtea a decis in unanimitate ca practica prezentării în şcolile publice a unor simboluri religioase constituie o încălcare a libertăţii religioase (Art. 9 CEDO) precum şi a dreptului la educaţie (Art. 2 din Protocolul 1) şi a decis ca reclamanta trebuie sa primeasca despagubiri de 5.000 de euro ca daune morale.
Iată cele 2 paragrafe cheie ale deciziei:
55. La présence du crucifix peut aisément être interprétée par des élèves de tous âges comme un signe religieux et ils se sentiront éduqués dans un environnement scolaire marqué par une religion donnée. Ce qui peut être encourageant pour certains élèves religieux, peut être perturbant émotionnellement pour des élèves d'autres religions ou ceux qui ne professent aucune religion. Ce risque est particulièrement présent chez les élèves appartenant à des minorités religieuses. La liberté négative n'est pas limitée à l'absence de services religieux ou d'enseignement religieux. Elle s'étend aux pratiques et aux symboles exprimant, en particulier ou en général, une croyance, une religion ou l'athéisme. Ce droit négatif mérite une protection particulière si c'est l'Etat qui exprime une croyance et si la personne est placée dans une situation dont elle ne peut se dégager ou seulement en consentant des efforts et un sacrifice disproportionnés.
56. L'exposition d'un ou plusieurs symboles religieux ne peut se justifier ni par la demande d'autres parents qui souhaitent une éducation religieuse conforme à leurs convictions, ni, comme le Gouvernement le soutient, par la nécessité d'un compromis nécessaire avec les partis politiques d'inspiration chrétienne. Le respect des convictions de parents en matière d'éducation doit prendre en compte le respect des convictions des autres parents. L'Etat est tenu à la neutralité confessionnelle dans le cadre de l'éducation publique obligatoire où la présence aux cours est requise sans considération de religion et qui doit chercher à inculquer aux élèves une pensée critique.
La Cour ne voit pas comment l'exposition, dans des salles de classe des écoles publiques, d'un symbole qu'il est raisonnable d'associer au catholicisme (la religion majoritaire en Italie) pourrait servir le pluralisme éducatif qui est essentiel à la préservation d'une « société démocratique » telle que la conçoit la Convention, pluralisme qui a été reconnu par la Cour constitutionnelle en droit interne.
Italia a anunţat deja că solicită reluarea cauzei în faţa Marii Camere, ziarele italiene şi internaţionale remarcând o efervescenţa reacţiilor pe această temă. Dat fiind faptul că decizia a fost una unanimă în mod normal cererea de reconsiderare nu va fi admisă, subiectul este însă unul sensibil pentru multe state şi extrem de ideologic. Dacă recursul nu este admis în următoarele trei luni, decizia va fi definitivă.
Acestea fiind spuse, cum se poate ajunge la o soluţionare amiabilă în cazul plângerii depuse la CEDO de Emil Moise? Soluţii ar fi: de exemplu recent adoptatul Cod al Educaţiei din Bulgaria care interzice expres prezenta simbolurilor religioase în afara orelor de religie sau normele adoptate în comunitatea flamandă luna trecută. On va voir...
In Lautsi v. Italia (Appl.no. 30814/06), o mamă ai cărei copii în vârstă de 11 şi 13 ani invata la o scoala publica unde in toate clasele exista cate un crucifix a reclamat ca prezenta crucifixului este contrara principiului laicitatii. Similar cu raspunsul MEC din cazul Moise, ministerul italian al educatiei a elaborat un ordin prin care recomanda mentinerea crucifixelor iar in instanta, guvernul a sustinut ca prezenta crucifixului
este normala, acesta fiind nu doar un simbol religios, ci si un simbol al
statului. Ca si justitia romana, justitia italiana a respins reclamatia doamnei Lautsi, argumentand ca crucifixul este "un simbol al istoriei si al culturii italiene si, pe cale de consecinta, al identitatii nationale". Acelasi argument a fost invocat de agentul guvernamental italian si in fata CEDO.
Judecatorii de la Strasbourg au considerat insa ca un crucifix poate fi
interpretat de elevi drept un simbol religios, care poate fi deranjant
pentru copiii de alta religie sau pentru atei.
Curtea a decis in unanimitate ca practica prezentării în şcolile publice a unor simboluri religioase constituie o încălcare a libertăţii religioase (Art. 9 CEDO) precum şi a dreptului la educaţie (Art. 2 din Protocolul 1) şi a decis ca reclamanta trebuie sa primeasca despagubiri de 5.000 de euro ca daune morale.
Iată cele 2 paragrafe cheie ale deciziei:
55. La présence du crucifix peut aisément être interprétée par des élèves de tous âges comme un signe religieux et ils se sentiront éduqués dans un environnement scolaire marqué par une religion donnée. Ce qui peut être encourageant pour certains élèves religieux, peut être perturbant émotionnellement pour des élèves d'autres religions ou ceux qui ne professent aucune religion. Ce risque est particulièrement présent chez les élèves appartenant à des minorités religieuses. La liberté négative n'est pas limitée à l'absence de services religieux ou d'enseignement religieux. Elle s'étend aux pratiques et aux symboles exprimant, en particulier ou en général, une croyance, une religion ou l'athéisme. Ce droit négatif mérite une protection particulière si c'est l'Etat qui exprime une croyance et si la personne est placée dans une situation dont elle ne peut se dégager ou seulement en consentant des efforts et un sacrifice disproportionnés.
56. L'exposition d'un ou plusieurs symboles religieux ne peut se justifier ni par la demande d'autres parents qui souhaitent une éducation religieuse conforme à leurs convictions, ni, comme le Gouvernement le soutient, par la nécessité d'un compromis nécessaire avec les partis politiques d'inspiration chrétienne. Le respect des convictions de parents en matière d'éducation doit prendre en compte le respect des convictions des autres parents. L'Etat est tenu à la neutralité confessionnelle dans le cadre de l'éducation publique obligatoire où la présence aux cours est requise sans considération de religion et qui doit chercher à inculquer aux élèves une pensée critique.
La Cour ne voit pas comment l'exposition, dans des salles de classe des écoles publiques, d'un symbole qu'il est raisonnable d'associer au catholicisme (la religion majoritaire en Italie) pourrait servir le pluralisme éducatif qui est essentiel à la préservation d'une « société démocratique » telle que la conçoit la Convention, pluralisme qui a été reconnu par la Cour constitutionnelle en droit interne.
Italia a anunţat deja că solicită reluarea cauzei în faţa Marii Camere, ziarele italiene şi internaţionale remarcând o efervescenţa reacţiilor pe această temă. Dat fiind faptul că decizia a fost una unanimă în mod normal cererea de reconsiderare nu va fi admisă, subiectul este însă unul sensibil pentru multe state şi extrem de ideologic. Dacă recursul nu este admis în următoarele trei luni, decizia va fi definitivă.
Acestea fiind spuse, cum se poate ajunge la o soluţionare amiabilă în cazul plângerii depuse la CEDO de Emil Moise? Soluţii ar fi: de exemplu recent adoptatul Cod al Educaţiei din Bulgaria care interzice expres prezenta simbolurilor religioase în afara orelor de religie sau normele adoptate în comunitatea flamandă luna trecută. On va voir...
luni, 2 noiembrie 2009
Deconstruirea sociologică a inegalităţii
Inegalităţile sunt diferenţe ierarhice evitabile, nejustificabile din punct de vedere moral.
Acesta este un citat din Göran Therborn care într-un articol intitulat The Killing Field of Inequality jonglează cu conceptele diferenţei şi inegalităţii şi nuanţează diferitele tipuri de inegalităţi pentru a concluziona că modelul nordic de dezvoltare economică îmbinată cu o politică socială a statului este cea mai concludentă dovadă că promovarea egalităţii prin politici sociale au ca efect nu numai scăderea conflictelor sociale ci şi profitul economic şi o mai bună poziţionare pe piaţă din punctul de vedere al competitivităţii - datele comparative referitoare la investiţiile în proiecte sociale şi poziţionarea în Davos World Economic Forum Global Competitiveness Reports a unor state ca Danemarca, Suedia, Marea Britanică sunt surprinzătoare.
Studiul analizează diferitele forme de manifestare a inegalităţii din punct de vedere sociologic: distanţare, excludere (bariere care apar şi fac aproape imposibil accesul la o viaţă mai bună pentru anumite grupuri), ierarhizare (treptele sociale structurate ierarhic) şi în cele din urmă exploatare.
O bună lectură pentru studenţii la sociologie şi pentru scepticii care gândesc că intervenţia pe plan social a statului ar putea duce la sărăcire...deşi nu sunt mulţi pe aici, din contră.
Acesta este un citat din Göran Therborn care într-un articol intitulat The Killing Field of Inequality jonglează cu conceptele diferenţei şi inegalităţii şi nuanţează diferitele tipuri de inegalităţi pentru a concluziona că modelul nordic de dezvoltare economică îmbinată cu o politică socială a statului este cea mai concludentă dovadă că promovarea egalităţii prin politici sociale au ca efect nu numai scăderea conflictelor sociale ci şi profitul economic şi o mai bună poziţionare pe piaţă din punctul de vedere al competitivităţii - datele comparative referitoare la investiţiile în proiecte sociale şi poziţionarea în Davos World Economic Forum Global Competitiveness Reports a unor state ca Danemarca, Suedia, Marea Britanică sunt surprinzătoare.
Studiul analizează diferitele forme de manifestare a inegalităţii din punct de vedere sociologic: distanţare, excludere (bariere care apar şi fac aproape imposibil accesul la o viaţă mai bună pentru anumite grupuri), ierarhizare (treptele sociale structurate ierarhic) şi în cele din urmă exploatare.
O bună lectură pentru studenţii la sociologie şi pentru scepticii care gândesc că intervenţia pe plan social a statului ar putea duce la sărăcire...deşi nu sunt mulţi pe aici, din contră.
vineri, 30 octombrie 2009
Statele Unite adoptă legislaţie referitoare la crimele urii
Matthew Shepard and James Byrd Jr. Hate Crimes Prevention Act adoptată de Senatul american pe 23 octombrie şi promulgată de preşedintele Obama pe 28 octombrie extinde protecţia împotriva crimelor urii de la cei care erau victime ale unor infracţiuni datorită rasei, culorii, religiei sau naţionalităţii aşa cum prevedea legea din 1968, la cei care sunt victime ale infracţiunilor urii datorită genului lor, a orientării sexuale sau identităţii de gen sau datorită dizabilităţii. Legislaţia se referă la totalitatea drepturilor civile.
Pentru aplicarea acestor norme, Departamentul de Justiţie are un buget anual de 5 milioane de dolari pentru a asista agenţiile locale în eforturile lor de anchetare şi sancţionare a crimelor urii.
Legea este prima de acest fel în SUA care protejează persoanele transgender. Matthew Shepard a fost omorât în 1998 în Laramie datorită suspiciunii că ar fi gay iar ucigaşii săi nu au putut fi sancţionaţi pentru intenţiile discriminatorii care au stat la baza crimei deoarece legislaţia din acel moment nu recunoştea minorităţile sexuale ca pe un grup vulnerabil.James Byrd a fost un tânăr care a fost legat de o camionetă şi târât iar apoi decapitat în Texas tot în 1998, ucigaţii săi motivându-şi crima prin faptul că era de culoare.
Am mai precizat deja, crimele urii deşi ar trebui să fie sancţionate şi în România conform Codului Penal rămân în practică nesancţionate.
Pentru cei care doresc să citească textul - nu vă speriaţi, legea e uriaşă dar textul relevant începe la pagina 1471.
Pentru aplicarea acestor norme, Departamentul de Justiţie are un buget anual de 5 milioane de dolari pentru a asista agenţiile locale în eforturile lor de anchetare şi sancţionare a crimelor urii.
Legea este prima de acest fel în SUA care protejează persoanele transgender. Matthew Shepard a fost omorât în 1998 în Laramie datorită suspiciunii că ar fi gay iar ucigaşii săi nu au putut fi sancţionaţi pentru intenţiile discriminatorii care au stat la baza crimei deoarece legislaţia din acel moment nu recunoştea minorităţile sexuale ca pe un grup vulnerabil.James Byrd a fost un tânăr care a fost legat de o camionetă şi târât iar apoi decapitat în Texas tot în 1998, ucigaţii săi motivându-şi crima prin faptul că era de culoare.
Am mai precizat deja, crimele urii deşi ar trebui să fie sancţionate şi în România conform Codului Penal rămân în practică nesancţionate.
Pentru cei care doresc să citească textul - nu vă speriaţi, legea e uriaşă dar textul relevant începe la pagina 1471.
Strategia nationala pentru egalitate de sanse intre femei si barbati pentru 2010-2012 – in dezbatere publica
Ministerul Muncii Familiei si Protectiei Sociale a supus dezbaterii Proiectul de Hotarare privind aprobarea Strategiei Nationale pentru Egalitate de Sanse intre femei si barbate pentru perioada 2010-2012 precum si Planul general de actiuni pentru implementarea Strategiei Nationale pentru Egalitate de Sanse intre femei si barbate pentru perioada 2010-2012.
Propunerile si sugestiile se pot trimite pana la data de 30 noiembrie 2009.
Propunerile si sugestiile se pot trimite pana la data de 30 noiembrie 2009.
Abonaţi-vă la:
Postări (Atom)
