Sondajul de opinie „Fenomenul discriminării în România – percepţii si atitudiniţ

Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării a lansat azi sondajul de opinie „Fenomenul discriminării în Romania – percepţii şi atitudini”,realizat de către Institutul Naţional pentru Studii de Opinie si Marketing (INSOMAR), in perioada august 2009. Exerciţiul este unul extrem de util, mai ales că CNCD a încercat să realizeze periodic astfel de studii ceea ce permite o analiză a evoluţiei tendinţelor discriminatorii din societate. Din păcate lipsa de publicitate şi absenţa unei serii de dezbateri, eventual în completarea absenţelor notabile din Raportul Comisiei prezidenţiale pentru analiza riscurilor sociale, face ca această evaluare comprehensivă să nu îşi găsească locul pe masa decidenţilor.

Sondajul a fost realizat pe un esantion de 1201 de persoane, în 44 de localitati urbane si 52 de localitati rurale, eroarea de esantionare fiind de 2,9%, la un nivel de incredere de 95%.

Concluziile sunt că:
+ grupurile considerate a fi cele mai discriminate în România sunt constituite din persoanele infectate cu HIV/ sau bolnave de SIDA, persoanele de orientare sexuală homosexuală și persoanele cu handicap (fizic sau psihic). În cazul acestor grupuri peste 50% dintre respondenți au considerat că sunt foarte sau destul de discriminate.
+ paradoxul este că deşi 55.9% dintre respondenţi consideră că homosexualii sunt discriminaţi sau foarte discriminaţi, doar 4.9% dintre români ar accepta un homosexual membru al familiei și doar 23% ca prieten apropiat iar 54% nu ar accepta pe aceeași postură un homosexual (grupul faţă de care se manifestă cea mai mare reticenţă). Peste 55% dintre români consideră că persoanele de orientare homosexuală ar trebui tratate de medic pentru acest lucru.
+ Grupurile față de care românii manifestă permeabilitatea cea mai mare de pătrundere în cercurile de proximitate cele mai intime (familia și cercul de prieteni apropiați) sunt persoanele de altă cetățenie, etnicii maghiari și persoanele de altă religie. Peste 64% dintre români ar accepta aceste grupuri să facă parte din familie, și peste 76% le-ar accepta ca prieten apropiat.
+ În ceea ce priveşte domeniul, 22% dintre respondenți au declarat că au fost discriminați cel puțin o dată când au încercat să obțină un loc de muncă, iar 13.4% au fost discriminați când au încercat să acceseze diverse servicii publice. Au existat 8% dintre respondenți care au declarat că s-au simțit discriminați atunci când au încercat să intre într-un magazin, restaurant sau spațiu public.
+ Tot la capitolul paradoxului prejudecăţii: în timp ce respondenții au considerat în proporție de peste 58% că etnicilor romi le este mai dificil să obțină un loc de muncă sau să fie promovați comparativ cu restul populației, 72% dintre români se declară de acord cu faptul că cei mai mulți romi încalcă legile, 48% consideră că romii sunt o rușine pentru România, 45% declară că se tem când întâlnesc un grup de romi pe stradă iar 20% declară că ar trebui să existe magazine unde romii să nu fie primiți

Concluzia studiului este că grupurile cele mai vulnerabile la marginalizare și discriminare în România sunt persoanele de orientare homosexuală, romii, persoanele infectate cu HIV și persoanele cu dizabilități. Din păcate Raportul Comisiei pe riscuri sociale şi edmografică ignoră unele dintre aceste grupuri total iar pe altele le tratează cu superficialitate.

Interesante şi datele referitoare la notorietate cu două organizaţii neguvernamentale Comitetul Helsinki- APADOR CH şi Centrul de Resurse Juridice care înregistrează procente de recunoaştere mai mari decât al multor instituţii guvernamentale.