Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene a decis ieri în cauza Age Concern England vs. /Secretary of State for Business, Enterprise and Regulatory Reform condiţiile in care Statele Membre pot autoriza concedierea lucrătorilor pe motive de pensionare în interpretarea Directivei 78 din 2000.
Comunicatul Curţii arată că O legislatie nationala poate prevedea, in mod general, ca acest tip de diferenta de tratament pe motive de varsta este justificata daca reprezinta un mijloc proportional de a atinge un obiectiv legitim de politica sociala in legatura cu politica ocuparii fortei de munca, a pietei muncii sau a formarii profesionale.
Directiva 2000/78 (Directiva 2000/78/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general in favoarea egalitatii de tratament in ceea ce priveste incadrarea in munca si ocuparea fortei de munca (JO L 303, p. 16, Editie speciala, 05/vol. 6, p. 7) interzice discriminarile pe motive de varsta in ceea ce priveste incadrarea in munca si ocuparea fortei de munca. Cu titlu de exceptie, aceasta directiva prevede ca anumite diferente de tratament pe motive de varsta nu constituie discriminare atunci cand sunt justificate in mod obiectiv si rezonabil de obiective legitime, precum cele in legatura cu politica ocuparii fortei de munca, a pietei muncii sau a formarii profesionale. In plus, mijloacele de realizare a acestui obiectiv trebuie sa fie corespunzatoare si necesare. Directiva enumera cateva diferente de tratament care pot fi justificate.
Legea britanica de transpunere a directivei prevede ca angajatii care au implinit varsta normala de pensionare aplicabila in intreprinderea unde lucreaza sau, daca nu exista o astfel de varsta speciala, varsta de 65 de ani pot fi concediati pe motive de pensionare, fara ca un asemenea tratament sa fie considerat discriminatoriu. Legea prevede anumite criterii destinate verificarii daca motivul concedierii este intr-adevar pensionarea si impune respectarea unei proceduri determinate. in privinta angajatilor care nu au implinit 65 de ani, legea nu contine dispozitii specifice si se limiteaza sa prevada principiul potrivit caruia orice discriminare pe motive de varsta este ilegala, cu exceptia cazului in care angajatorul poate demonstra ca este vorba despre „un mijloc proportional pentru a realiza un obiectiv legitim”.
The National Council on Ageing (Age Concern England), o asociatie caritativa care promoveaza bunastarea persoanelor in varsta, a contestat legalitatea acestei legislatii pentru motivul ca nu reprezinta o transpunere corecta a directivei. Aceasta asociatie sustine ca posibilitatea de concediere, pe motive de pensionare, a unui angajat in varsta de 65 de ani sau mai mult este contrara directivei.
High Court a solicitat Curtii de Justitie sa stabileasca daca directiva impune statelor membre sa defineasca sub forma unei liste diferitele tipuri de tratamente care pot fi justificate si daca aceasta directiva se opune unei legislatii care se limiteaza sa prevada, in mod general, ca o diferenta de tratament pe motive de varsta nu constituie o discriminare daca reprezinta un mijloc proportional pentru atingerea unui scop legitim.
Curtea aminteste ca transpunerea unei directive nu impune intotdeauna o reluare formala a dispozitiilor acesteia intr-o dispozitie legala expresa si specifica. In speta, directiva nu impune statelor membre sa stabileasca o lista specifica a diferentelor de tratament care pot fi justificate printr-un obiectiv legitim.
In lipsa unei astfel de precizii, este totusi important ca alte elemente, deduse din contextul general al masurii respective, sa permita identificarea obiectivului pe care se intemeiaza aceasta masura in scopul exercitarii unui control judiciar cu privire la legitimitatea sa, precum si cu privire la caracterul corespunzator si necesar al mijloacelor utilizate pentru realizarea acestui obiectiv. Curtea arata ca obiectivele care pot fi considerate „legitime” de catre directiva si, in consecinta, de natura sa justifice o derogare de la principiul interzicerii discriminarilor pe motive de varsta, sunt obiective de politica sociala, precum cele legate de politica ocuparii fortei de munca, a pietei muncii sau a formarii profesionale. Prin interesul general pe care il prezinta, aceste obiective legitime se disting de motivele pur individuale care sunt specifice situatiei angajatorului, precum reducerea costurilor sau imbunatatirea competitivitatii.
CJCE considera ca este de competenta instantei nationale sa verifice, pe de o parte, daca reglementarea britanica corespunde unui astfel de obiectiv legitim si, pe de alta parte, daca mijloacele alese erau corespunzatoare si necesare pentru realizarea acestui obiectiv si retrimite in acest fel speta instantelor britanice.
Dispozitivul Deciziei:
1) O reglementare națională precum cea prevăzută la articolul 3, la articolul 7 alineatele (4) și (5), precum și la articolul (30) din Regulamentul din 2006 privind egalitatea în materie de încadrare în muncă (vârstă) [Employment Equality (Age) Regulations 2006] intră în domeniul de aplicare al Directivei 2000/78/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă.
2)Articolul 6 alineatul (1) din Directiva 2000/78 trebuie interpretat în sensul că nu se opune unei măsuri naționale care, precum articolul 3 din regulamentul în cauză în acțiunea principală, nu conține o enumerare precisă a obiectivelor care justifică o derogare de la principiul interzicerii discriminărilor pe motive de vârstă. Totuși, articolul 6 alineatul (1) oferă posibilitatea de a deroga de la acest principiu numai măsurilor justificate de obiective legitime de politică socială, precum cele în legătură cu politica ocupării forței de muncă, a pieței muncii sau a formării profesionale. Este de competența instanței naționale să verifice dacă reglementarea în cauză în acțiunea principală corespunde unui astfel de obiectiv legitim și dacă autoritatea legislativă sau de reglementare națională putea în mod legitim să considere, având în vedere marja de apreciere de care dispun statele membre în materie de politică socială, că mijloacele alese erau corespunzătoare și necesare pentru realizarea acestui obiectiv.
3) Articolul 6 alineatul (1) din Directiva 2000/78 acordă statelor membre posibilitatea de a prevedea, în dreptul național, anumite forme de diferență de tratament pe motive de vârstă atunci când acestea sunt justificate „în mod obiectiv și rezonabil” de un obiectiv legitim, precum politica ocupării forței de muncă, a pieței muncii sau a formării profesionale, iar mijloacele de realizare a acestui obiectiv sunt corespunzătoare și necesare. Acest articol impune statelor membre să stabilească legitimitatea obiectivului invocat cu titlu de justificare în limita unui standard ridicat aplicabil în materie de probațiune. Nu trebuie acordată o importanță specială faptului că termenul „în mod rezonabil”, utilizat în cadrul articolului 6 alineatul (1) din această directivă, nu figurează la articolul 2 alineatul (2) litera (b) din directivă.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu