Colegii de la Alianţa Civică a Romilor din România au iniţiat o primă acţiune de protest faţă de proiectul Jurnalului Naţional de a strânge semnături pentru o iniţiativă legislativă de 'reglementare' a utilizării termenilor "rom," respectiv "ţigan." Se anunţă vremuri grele atât pentru drepturile minorităţilor cât şi pentru libertatea de exprimare.
Iată textul scrisorii deschise adresate Jurnalului National:
3 martie 2009
Către: Cotidianul Jurnalul Naţional
În atenţia: Dl. Marius Tucă, Redactor Şef
Ref: Solicitare drept la replică
Stimate Domnule Redactor-Şef,
Am luat cunostinţă din ediţia de ieri, 2 martie a.c., despre o iniţiativă legislativă a cotidianulului Jurnalul Naţional (Propunere Jurnalul Naţional: "Ţigan" în loc de "rom", de Gabriela Antoniu - http://www.jurnalul.ro/articole/145427/propunere-jurnalul-national:-tigan-in-loc-de-rom). Este lăudabil faptul că mass media se implică în campanii publice menite să îmbunătăţească lacunele existente în societatea noastră. Este o dovadă de implicare totală atunci când un cotidian iniţiază un proiect legislativ care va îmbunătăţi, bunăoară, viaţa a aproximativ 21 de milioane de cetăţeni români, cu naţionalităţi dintre cele mai diverse, 19 mai exact, câte sunt recunoscute prin Constituţia României.
Profităm de acest prilej să precizăm că, în conformitate cu prevederile Constituţiei României (art. 6) şi ale Convenţiei Cadru privind protecţia minorităţilor naţionale a Consiliului Europei (art.3), România recunoaşte dreptul la identitate al persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, ca şi multe alte tratate internaţionale la care România este parte.
Practica monitorizării aplicării Convenţiei cadru de către Comitetul Consultativ arată fără echivoc faptul că minorităţile beneficiază de dreptul de a solicita autorităţilor să le fie recunoscută denumirea pe care o doresc.
Inutil să menţionăm că prevederile unei legi nu pot “bate”, ca forţă juridică, prevederile constituţionale sau pe cele ale unor tratate internaţionale la care un stat este semnatar. Ori să amintim faptul ca, într-un regim democratic autentic, un astfel de proiect legislativ nu ar primi aviz de constituţionalitate din partea Consiliului Legislativ, în eventualitatea în care s-ar strecura printre culoarele Parlamentului.
Pentru susţinerea denominaţiei “rom” ca fiind cea corectă, există numeroase argumente de ordin ştiinţific, istoric şi lingvistic. În limba romani, cuvântul “ţigan” nu există. Termenul „ţigan” nu a reprezentat niciodata autoidentificarea în limba romani a etniei romilor, ci este un exonim profund peiorativ folosit de neromi, cu scop de insultă. Termenul “ţigan” este, din perspectiva romilor, echivalentul unor termeni dispreţuitori, cum ar fi “bozgor”, “jidan”, “broscar”, “poponar”, “muiere/fătucă/păsărică” ş.a., folosiţi de publicul larg, însă nu la fel de vocal. Este comun acceptat că minoritarii maghiari, evrei, italieni, gay ori femeile nu se identifică cu denominaţiile profund jignitoare folosite de anumiţi cetăţeni. Termenul „ţigan” este uneori folosit, din nefericire şi de unii romi, în special de cei nevorbitori de limbă romani, din necunoaştere, dar şi de unii romi vorbitori de romani, ca o formă de captatio benevolentiae, spre a mulţumi (citiţi a nu deranja) interlocutorul nerom.
Memoria colectivă a generaţiilor adulte de romi (atrocităţile Holocaustului, deportările în Transnistria şi pogromurile îndreptate împotriva romilor în perioada Celui de-al Doilea Război Mondial, cuplate cu stigmatul social şi marginalizarea, adâncite în perioada comunistă), i-a făcut pe aceştia, în lupta pentru supravieţuire, să internalizeze stigma şi să accepte resemnaţi un etnonim impus de populaţia majoritară.
Faptul că autoarea articolului nu s-a documentat îndeajuns atunci când a redactat materialul, necăutând şi argumente lingvistice – atât de dragi oricărui om de litere –, mărginindu-se la asamblarea unor citate, nu îi este imputabil în totalitate. O astfel de abordare reprezintă rezultatul cel mai durabil al politicii asimilaţioniste forţate puse în aplicare de regimul comunist în aproape jumătate de secol, prin care minorităţii rome i-a fost interzisă folosirea limbii şi i s-a negat existenţa (prin simplă ignorare sau “diluarea” în sintagma “minorităţile conlocuitoare”).
E de la sine înţeles de ce în mentalul colectiv al populaţiei României – şi, implicit, şi al jurnalistei –, s-a înrădăcinat adânc şi “natural” faptul că ţiganul nu are cum să se numească altfel decât ţigan. Acest fapt este rezultatul lipsei de expunere la diversitate a populaţiei şi a fost alimentat ideologic în mod constant de eficienta maşină de propagandă comunistă, şi ne referim aici la o populaţie care “cunoaşte” doar o faţetă a realităţii în care trăieşte, atunci când se raportează la alteritate. Este, de altfel, şi “rodul” politicii de “promovare” a diversităţii culturale şi a multiculturalismului din ţara noastră în aproape 20 de ani de ucenicie în ale democraţiei.
Iniţiativa legislativă promovată de Jurnalul Naţional nu poate fi interpretată decât prin prisma unui demers jurnalistic de o calitate îndoielnică, fiind redactată cel mai probabil în grabă, pentru a prinde închiderea ediţiei, pentru ca refuzăm cu tărie să credem că Jurnalul Naţional şi trustul de presă “Intact” au abdicat de la principiile deontologiei profesionale, lăsându-se pradă partizanatului politic, ori încercând, în goana după audienţă/tiraj, cu falsa premisă că oferă unor anumiţi cetăţeni ceea ce ar dori să audă – asocierea etniei cu fenomenul infracţional, folosită cu apetenţă de mass media în ultimii ani. Drept mărturie stau comentariile rasiste şi homofobe şi idolatrizarea criminalilor de razboi care se înmulţesc ceas de ceas pe forumul www.jurnalul.ro, de la publicarea “propunerii” Jurnalului Naţional.
Refuzăm să-i credem pe cei care afirmă că jurnaliştii profesionişti pot cădea în capcana politicienilor interesaţi de alimentarea în spaţiul public a unor atitudini intolerante împotriva minorităţilor de orice fel şi de promovarea principiului inegalităţii.
Organizaţiile membre ale Coaliţiei Anti-Discriminare şi cele care susţin acest demers, invită instituţiile mass media la responsabilitate şi profesionalism în reflectarea subiectelor de presă care pot amplifica fenomenele de intoleranţă în societatea noastră.
De asemenea, organizaţiile semnatare încurajează instituţiile mass media să deruleze campanii de promovare a multiculturalismului şi recuperarea istoriei recente, în beneficiul întregii societăţi.
În speranţa că dreptul la replică al nostru va fi luat în considerare, vă trimitem, mai jos, lista semnatarilor acestei scrisori.
Cu deosebita consideraţie,
Iulian Stoian, LL.M.
Director executiv
Alianţa Civică a Romilor din România
Lista susţinătorilor acestei scrisori
Din partea Coaliţiei Anti-Discriminare:
Centrul Euroregional pentru Initiative Publice, Florin Buhuceanu, Preşedinte executiv
Centrul de Resurse Juridice, Georgiana Iorgulescu, Directoare executivă
Asociatia Accept, Florentina Bocioc, Directoare executivă
Romani CRISS – Centrul Romilor pentru Intervenţie Socială şi Studii, Magda Matache, Directoare executivă
Reţeaua Alianţa Civică a Romilor din Romania, Iulian Stoian, Director executiv
Susţinători ai acestui demers:
Fundatia Soros Romania, Gabriel Petrescu, Director executiv
ActiveWatch - Agenţia de Monitorizare a Presei, Mircea Toma, Preşedinte
Dragoş Bucurenci, Activist civic
Centrul de Resurse pentru Comunitatile de Romi, Florin Moisă, Presedinte Executiv
Asociatia DIVERS, Marian Chiriac, Director executiv
European Roma Grassroots Organisation, Valeriu Nicolae, Preşedinte
Agenţia de Dezvoltare Comunitară “Împreună”, Gelu Duminică, Director executiv
Fundaţia Ruhama, Marian Daragiu, Preşedinte
Centrul de Studii Rome al Universităţii Bucureşti, Florin Manole, Coordonator
Asociaţia Democratică a Romilor Liberi - Petroşani, Toader Burtea, Director Executiv
Asociatia Romilor Fratia-Campina, Gavris Lingurar, Preşedinte
Fundatia pentru Tineret-Gorj, Pavel Nelu, Preşedinte
Studenţi pentru Societate Cluj, Dudaş Florina-Iulia, Vicepreşedintă
Emilian Niculae (Canada), Activist pentru drepturile omului
Asociatia Salvati Dunarea si Delta, Costel Popa, Director executiv
Asociatia Umanista Romana, Remus Cernea, Presedinte
Lista organizaţiilor membre ale reţelei de advocacy Alianţa Civică a Romilor din România:
Alianta pentru Unitatea Romilor din Romania – filiala Braila, Jud. Braila;
Asociatia Romii Romascani Roman, Jud. Neamt;
Asociatia Centrul Rromilor Amare Rromentza Bucuresti;
Asociatia Roma Access Tomis Constanta, Jud. Constanta;
Asociatia Sanse Egale pentru Femei si Copii Zalau, Jud. Salaj;
Asociatia Sanse Egale Zalau, Jud. Salaj;
Asociatia Sanse Egale for Roma/Sinti ADOSERS Zalau, Jud. Salaj;
Asociatia Divano-Romano Stefanesti, Jud. Botosani;
Asociatia Centrul Cultural al Rromilor „O Del Amenca” Fetesti, Jud. Ialomita;
Asociatia Centrul Tinerilor Romi Amaro Suno Craiova, Jud. Dolj;
Romani CRISS – Centrul Romilor pentru Interventie Sociala si Studii Bucuresti;
Fundatia Ruhama Oradea, Jud. Bihor;
Asociatia Thumende Valea Jiului Petrosani, Jud. Hunedoara;
Asociatia Parudimos Timisoara, Jud. Timis;
Asociatia Romilor Ursari Dagata, Jud. Iasi;
Agentia Dezvoltare Comunitara Inter-Activa Botosani, Jud. Botosani
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu