Centrul de Resurse Juridice comdamnă derapajele rasiale recente

Uniforma nazista, Legile rasiale si Romania anului 2009
Comunicat de presă al CRJ:



Centrul de Resurse Jurdice condamna lipsa de reactie a organelor statului roman si a partidelor politice la derapajele discriminatorii si rasiste din Romania anului
2009, ce amintesc si chiar repeta experiente pe care le credeam rezervate unui
trecut negru din istoria omenirii. Dupa lipsa de reactie din partea PSD sau
reactia nefericita a Presedintelui Romaniei si in general pasivitatea
condamnabila a autoritatilor statului roman la gestul iresponsabil si de natura
penala al primarului Constantei, Radu Mazare, care a purtat uniforma
Wermacht-ului cu simboluri naziste, acompaniat si de fiul sau imbracat in
uniforma nazista, un alt incident, mai putin mediatizat, aminteste din nou de
Germania hitlerista. Ne referim la un asa-zis «Protocol » ce a fost impus
exclusiv romilor din localitatea Sanmartin, judetul Harghita, in urma unui
conflict interetnic intre maghiarii majoritari si romii minoritari din
localitate. Protocolul, elaborat si impus pe criterii de rasa, aminteste
izbitor de mult de legile rasiale importiva evreilor. CRJ atentioneaza de
asemenea asupra faptului ca, mai ales in context de criza economica,
nesanctionarea adecvata a rasismului poate duce la consecinte nefaste in
cautarea de tapi ispasitori.

Pornind de la un conflict intre cativa etnici romi si maghiari, si pe fondul tensiunilor acumulate in localitatea Sanmartin, au avut loc, incepand cu 31 mai 2009,
atacuri violente, sistematice si repetate din partea maghiarilor asupra
bunurilor tuturor romilor, inclusiv incendierea unei case. Etnicii romi si-au
parasit casele refugiindu-se in padure, si inca nu s-au intors cu totii,
inclusiv copii, datorita amenintarilor continue si intimidarii din partea
comunitatii de maghiari, inclusiv in prezenta politiei. Intr-una dintre
intalnirile de reconciliere organizate de autoritatile locale, a fost adoptat
un protocol in 11 puncte, ce a fost impus exclusiv romilor, drept conditie
pentru a putea reveni in localitate.

Un astfel de protocol,destinat unei parti a comunitatii pe criterii etnice, incheiat sub tutela autoritatilor locale si implementat de acestea cu ajutorul maghiarilor
majoritari, tradeaza principiul legilor rasiale ale Germaniei naziste.
Legiferarea discriminariii a fost pasul necesar pentru a
« justifica » Holocaustul.

In plus, prevederi ale Protocolului de la Sanmartin de genul « Cine nu detine
teren agricol de cel putin 0,50 ha nu are voie sa mearga la camp si sa detina
cai. Termen : permanent » sau «Clarificarea proprietatii private atat
la terenuri cat si la constructii - Termen, 15 zile », pe langa faptul ca sunt
ilegale, abuzive si discriminatorii, redefinesc regimul proprietatii in afara
Constitutiei Romaniei. Atat faptul ca romii in general nu detin teren agricol,
cat si situatia neclara a terenurilor si constructiilor romilor, - o problema
frecventa in randurile romilor, desi nu exclusiv o problema a etniei - tin de
responsabilitatea statului roman. Faptul ca autoritatile de stat accepta
reglementari in sfera proprietatii de tipul celor impuse romilor releva
abdicarea statului de la atributiile sale de reglementare si aplicare a legii.

Alte prevederi ale protocolului cum ar fi «Comportament civilizat de zi cu zi -
PERMANENT » sau « Folosirea strandului in conditii igienico-sanitare » evidentiaza argumentarea rasista a protocolului presupunand ca romii nu respecta standardele de civilizatie (nu se stie ale cui) si nu se spala, aducand astfel atingere demnitatii romilor in general si desfiintand intreaga legislatie internationala cu privire la drepturile omului, nediscriminare si protectia minoritatilor, la care Romania este parte.

Este condamnabil faptul ca UDMR, declina orice responsabilitate pentru ceea ce se
intampla in Sanmartin, avand in vedere faptul ca primarul localitatii face
parte din UDMR. In acest fel, UDMR, pana acum campion al drepturilor
minoritatilor, se face complice, alaturi de autoritatile statului roman, la
implementarea unui protocol ilegal si rasist.

Aceasta lipsa de reactie generalizata arata cat de mult cunosc si inteleg decidentii Romaniei semnificatiile teribile ale unei istorii pe care omenirea a promis sa nu o mai repete niciodata, cat de pregatiti sunt sa recunoasca si sa sanctioneze
aranjamentele si actiunile rasiste atunci cand acestea apar, si mai ales cand
sunt implementate de, sau cu complicitatea autoritatilor si-a fortelor de
ordine, si cat de capabili sunt sa influenteze discursul si comportamentul
public spre respectul pentru demnitatea umana.

CRJ atrage atentia si asupra faptului ca s-au inmultit
situatiile tensionate, ca un alt conflict a avut loc in localitatea
Sancraieni, judetul Harghita in luna iulie, si ca in alte tari europene au avut
deja loc crime cu motivatie rasista impotriva romilor. Pe fondul crizei
economice si-a campaniei anti-romi sustinuta de-a lungul ultimilor ani in
paralel cu cea din Italia, lipsa de reactie adecvata si in conformitate cu
legea din partea organelor statului roman cat si lipsa de condamnare publica a
blamarii colective a romilor si a actelor de justitie populara, pot duce la
extinderea fenomenului, cu consecinte incalculabile atat pe plan intern, cat si
pe plan extern pentru Romania, deja condamnata la CEDO in cazul unor conflicte
interetnice din anii `90.